8,639 matches
-
Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
colaboratorii aceleiași reviste s-a simțit atras de Traian Demetrescu, de care l-a legat o strânsă prietenie. Studiile și le-a continuat la Liège, de unde se întoarce, în 1891, cu titlul de doctor în științe politice și administrative. Publică basme, snoave și traduceri, iar din 1895, împreună cu Carol Müller, înființează colecția „Biblioteca pentru toți”, urmărind, prin conținutul scrierilor selectate, răspândirea „frumosului și moralului”. Același imbold îl va călăuzi și în activitatea de director al revistei „Foaia pentru toți”, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse, peste munți, de pildă, fiind consecvent retipărite de „Gazeta Transilvaniei” și „Luminătoriul”. În „Foaia pentru toți” va include mult folclor și traduceri din literatura universală. Paralel cu munca la redacție, continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei i-au fost traduse în franceză de Jules Brun. Snoavele valorizează același ton popular vioi, ce le sporește savoarea. Se poate constata că S. s-a străduit, ca și Al. Vasiliu, I. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
culegerea folclorului. SCRIERI: Popa Cinzeacă, București, 1886; Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin, Maiestatea sa, banul, București, 1888; Carmen Sylva, București, București, 1892; François Coppée
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Ce povestește pădurea, București, [1897]; Ernest Legouvé, Părinți și copii în al XIX-lea secol, București, 1898; Émile Richebourg, Vrăjitorul alb, București, [1898]. Repere bibliografice: Traian Demetrescu, Amintiri literare, „Revista olteană”, 1888, 11; Iorga, Pagini, I, 16-17, 21; Al. Macedonski, Basme de D. Stăncescu, L, 1893, 10; Rosetti, Dicț. cont., 173; Ilarie Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui Dumitru Stăncescu, REF, 1990, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog., II, 223-224. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
antiteze. Antiteza dintre români, reprezentați prin voievod și fiii acestuia, de religie creștină, și turci, reprezentați prin sultan, vizir, ieniceri, de lege turcească ne vorbește despre dualitatea bine - rău, frecvent apărută În textul popular românesc, cu precădere În balada și basm. O a doua antiteza construită de autorul anonim este cea dintre trup și suflet. Voievodul Brâncoveanu este capabil să se ridice spiritual deasupra suferinței pierderii rangului, prin mazilire, a propriilor copii și chiar a propriei vieți la capătul unei Îndelungi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Adie voci de dincolo de noi/ Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei revelatoare. Un aer de basm hieratic, cu imagini de stampă și „vedenii” ale unui trecut neguros, dar eroic se filtrează în versuri cadențate cu duh balcanic: „Cu-a V-a Macedonica veneam/ Să-ți stăpânesc pământul și pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
un vajnic și încă necesar continuator al ideilor pașoptiste, asupra valorii modelatoare a scenei, aspirând la consolidarea unei școli naționale de teatru. În descendență pașoptistă se situează și interesul pentru literatura populară, F. înscriindu-se între cei dintâi culegători de basme la noi (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră, Omul de flori cu barba de mătasă sau Povestea lui Făt-Frumos, „Țeranul român”, 1862). Pe seama dorinței de a cunoaște cât mai bine domeniul care îl pasiona trebuie pus și voiajul întreprins în 1858
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
figurat, obiecte, ființe sau fenomene, cerând identificarea lor pe baza câtorva trăsături caracteristice. Apărută din cele mai vechi timpuri, prima dată în Orient, cu scopul de a verifica iscusința, puterea de inventivitate și fantezia tinerilor - o consemnează astfel și unele basme populare românești-, g. a căpătat, cu vremea, funcții predominant distractive. În Grecia antică, la mesele filosofilor, era folosită frecvent ca mijloc de întrecere. Latinii au cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
este alcătuită din două până la cinci versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]