8,717 matches
-
a datelor istorice, scoate textul din sfera „românului istoric”, dar, pe de altă parte, prezența unor informații „verificabile” (locuri, case, străzi, palate, modul de a se îmbracă, de a petrece, organizarea curții domnești etc.) nu permite plasarea cărții în zona basmului: și lirismul, dar și apelul la procedeele povestirii fantastice fac parte din recuzita stilistica a prozatorului...”
Princepele () [Corola-website/Science/322716_a_324045]
-
pentru faptul că are „personaje incredibile, limbaj superb, o intrigă excepțională și plină de suspans și mult mai multă acțiune decât în prima carte”, iar "Publishers Weekly" completează: „prin descrieri și caracterizări iscusite, Hobb reușește să creeze un regat de basm, dar șocant de real”. Singura problemă găsită de "Asimov's Science Fiction Magazine" „este că eclipsează toate celelalte romane fantasy”<refname="Critici"/> "Locus" observă că „Hobb demonstrează din nou că forța ei stă în crearea de personaje incredibil de complexe
Asasinul regal () [Corola-website/Science/322741_a_324070]
-
apropiate ale țarului s-au întâlnit la funeraliile Mariei și au semnat așa-numita Declarație de la Copenhaga, prin care o denunțau pe Anderson ca fiind o impostoare: „Simțul datoriei ne face să susținem că povestea aceasta nu e decât un basm. Memoria celor pierduți va fi batjocorită dacă permitem ca această fantasmagorie să se răspândeacă și să câștige credibilitate.” Gleb Botkin a răspuns printr-o scrisoare deschisă către Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei, în care susține că familia imperială este
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
de natură de un colorit extraordinar. Atribuită lui Valmiki, "Rămăyana" are dimensiuni mult mai mici. Acțiunea este mai unitară și mai simplă: refugierea unui prinț și lupta acestuia pentru eliberarea soției sale. Există aici multe elemente de feerie și de basm, mai multă finețe și rafinament. Ambele epopei sunt pătrunse de un puternic spirit de umanitate, de eroism și de justiție. Cel mai mare poet indian al tuturor timpurilor a fost Kălidăsa. Cea mai celebră operă a sa a fost Sakuntală
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
să fie conform propriilor dorințe. Adesea pentru a promova conformismul social, mitul, povestea, teatru sau filmul prezintă o poveste a cărei menire este să sperie oamenii de a-și urma și a acționa conform propriilor dorințe. Pe durata socializării infantile, basmele îndeplinesc o anumită funcție: băieții și fetele se identifică prin intermediul eroilor și eroinelor pe durata aventurilor. Adesea, nenorocirile prin care protagoniștii trec sunt cauzate de (rău) mama vitregă individioasă pe el sau ea și ea este cea care stopează împlinirea
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
el sau ea și ea este cea care stopează împlinirea dorințelor. Fetele, în special între vârstele de 3-6 ani, se vor identifica mai ales cu eroina pentru care iubirea prințului va înlocui invidia față de inexitența penisului. Mai mult decât atât, basme precum Cenușăreasa au două figuri materne: nașa o învață pe fată că mama vitregă o iubește, deci pentru a se bucura de ea, trebuie să se supună mamei, nu surorilor vitrege. Poeta americană Sylvia Plath (1932-1963) admite că poemul "Tati
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
Regatul de gheață (în original în engleză: Frozen) este un film 3D de animație și musical produs de studioul de animație Walt Disney Studios și distribuit de Walt Disney Pictures. Acesta are la bază basmul scris de Hans Christian Andersen, "Crăiasa zăpezilor". Va fi cel de-al 53-lea lungmetraj produs de studiourile Disney până în 2013. Filmul va fi disponibil în cinematografe din 27 decembrie 2013 în 2D, 3D atât în varianta dublată cât și
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
hotărât să modifice protagonista filmului, Anna (care s-a bazat pe personajul Gerda din Crăiasa Zăpezilor), ca sora mai mică a Elsei, instalând efectiv o relație familială dinamică între personaje. Walt Disney Animation Studios a lucrat la adaptarea individuală a basmului clasic Crăiasa zăpezilor, de la ultima adaptare din anul 2002. Cu toate acestea, în martie 2010, Disney a reluat proiectul. La finele lunii iunie 2010, Disney a anunțat că filmul a fost pus „în așteptare”. Pe 22 decembrie 2011, după succesul
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
din care trebuia să desenăm-- acele panorame înzăpezite și înghețate, care este foarte evocator. Regiunea ne-a oferit o grămadă de sunete de-a dreptul interesante și cool de care nu am auzit--Cred că multe persoane din afara acelor tărâmuri de basm sunt în asentimentul meu."” Producătorii filmului au recrutat un lingvist norvegian, pentru a-i ajuta cu versurile cântecului folosit pentru încoronarea Elsei cântat în limba nordică veche. Pe de altă parte, echipa a călătorit în Norvegia pentru a înregista acel
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
fost contactat de directorul Operei din Chicago, Cleofonte Campanini, pentru a compune o operă. În timpul vizitei la Chicago Prokofiev deja a schițat un libret bazat pe piesa lui Gozzi scrisă în tradiția "Commedia dell'arte" (piesa însăși era inspirată după basmul "" a lui Giambattista Basile). Libretul final a fost adaptat de Prokofiev după traducerea lui Vsevolod Meyerhold a piesei lui Gozzi. Adaptarea a modernizat influențele "Commedia dell'arte" și a introdus și o doză de suprarealism. Datorită cunoștințelor limitate ale lui
Dragostea celor trei portocale () [Corola-website/Science/329894_a_331223]
-
din Delphi, află stupefiat că aceasta ar trebui să se căsătorească nu cu o ființă umană, ci cu animal zburător. O lasă pe vârful unui munte pentru a se realiza cele predestinate. Zeul Zefir o poartă într-o regiune de basm. Psyche ajunge la un palat de o strălucire deosebită. O voce îi spune că totul îi va aparține cu condiția ca să nu privească niciodată viitorul soț.
Eros și Psyche () [Corola-website/Science/329944_a_331273]
-
este un basm cult scris de Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) având ca sursă de inspirație basmul popular românesc. A fost publicat pentru prima data in 1870 în revistă "Convorbiri literare", apoi în volumul postum "Versuri și proza" din 1890. Ajunsă la bătrânețe și
Făt-Frumos din lacrimă () [Corola-website/Science/329984_a_331313]
-
este un basm cult scris de Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) având ca sursă de inspirație basmul popular românesc. A fost publicat pentru prima data in 1870 în revistă "Convorbiri literare", apoi în volumul postum "Versuri și proza" din 1890. Ajunsă la bătrânețe și fără a avea urmași, o împărăteasa adresează rugăciuni pline de lacrimi Maicii Domnului
Făt-Frumos din lacrimă () [Corola-website/Science/329984_a_331313]
-
Heath Ledger într-o portretizare exagerată și fictivă a Fraților Grimm care călătoresc confidențial printr-o zonă a Germaniei ocupată de francezi la începutul secolului al XIX-lea. În cele din urmă ei ajung în mijlocul unui veritabil blestem ca în basme care necesită mult curaj în loc de exorcismele lor de obicei false. În rolurile secundare joacă actorii Peter Stormare, Lena Headey, Jonathan Pryce și Monica Bellucci. În februarie 2001, Ehren Kruger a vândut scenariul său speculativ către Metro-Goldwyn-Mayer (MGM). În timp ce Gilliam a
Frații Grimm (film) () [Corola-website/Science/328079_a_329408]
-
Simon Rattle, care a înregistrat cu a sa “City of Birmingham Orchestră”, pentru concernul EMI, patru albume monografice (printre care unul dublu) conținând: Simfonia a 3-a, Stabat Mater, Litania do Mării Panny, Pieśni księżniczki z baśni (Cântecele prințesei din basme; cu Iwona Sobotka) precum și două concerte de vioară. Aceste înregistrai au primit două premii prestigioase Grammophon Awards. În discografia dirijorului se găsesc de asemenea Harnasie, Król Roger, Pieśni miłosne Hafiza (cu Magdalena Kozena), si de asemenea a 4-a Simfonie
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
Rămășagul este un film românesc din 1985, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit de o fată (Anca Mihăescu), fata circarului fioros (Jorj Voicu). Dar povestea se termină frumos, aproape ca-n basmul lui Ion Creangă”". Într-un târg are loc un bâlci la care participă și un circ ambulant. Printre cei care se plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
mării de zână care-l strânge de gât și-i scoate punguța. Zâna găsește în punguță două pietre în loc de cei doi bănuți de aur. În acel moment, zmeul intră în castel și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
faptele rele, circarului îi spune să fie bun și înțelegător și să accepte căsătoria fetei cu muzicantul. Cocoșelul este transformat în copil și numit Ion, pentru că „a umblat creanga”. Zmeul este bătut de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (1876) de Ion Creangă. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Ion, pentru că „a umblat creanga”. Zmeul este bătut de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (1876) de Ion Creangă. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Imaginea și efectele speciale au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului. Regizor secund a fost Emil Slotea. Desenele animate
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
folosește în acest film de povestea „Punguța cu doi bani” doar ca pretext pentru a crea o poveste nouă în care apar mai multe intrigi care se întretaie fără a fi duse până la capăt. Filmul nu caută o simbolistică a basmului, cum procedase Gopo în filmele făcute după alte povești ale lui Creangă, ci scoate la suprafață "„ludicul în stare pură”". Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante, zmeul fumează trabuc pe care și-l aprinde cu bricheta etc. „Gopo, cu fantezia
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
perdante, zmeul fumează trabuc pe care și-l aprinde cu bricheta etc. „Gopo, cu fantezia-i nemăsurată, ne lasă să înțelegem că noua sa poveste vine din toate poveștile lumii, amestecate într-un ghem multicolor, apelează la personaje din alte basme, răsturnându-le sensul [... ], mizează pe un «punct de atracție» foarte solid, muzica lui Marius Țeicu, veselă, plăcută, cu iz de șlagăr [...] Gopo se joacă frumos, îl dotează pe zmeu cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
italiană, în care, la interesul faptelor petrecute, se adaugă un valoros ambient simbolic." Gianfranco de Turris, cel care a prezidat juriul, a apreciat într-o prezentare scrisă la Roma în septembrie 1984 că "Pestriniero, care își iubește visceral orașul, unde [...] "basme și legende pot să coexiste cu realitatea", ne oferă o dimensiune suprarealistă a Veneției, în care nu se știe unde înepe aspectul fantasric și unde se termină cel real", fiind de părere că "problema pusă [în roman] nu este numai
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]