10,188 matches
-
etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cea dintâi, cam pe la 6 ore dimineața, de la orele 8-10 dimineața plimbare, dacă e posibil desculț, În legătură cu gimnastica Încontinuu după sistemul Schreber. Aceasta are loc, când e cu putință, prin părți păduroase, pătrunse de razele solare, dezbrăcat până la pantaloni și cămașă, de la 1011, sau de la 9-11 citesc cu fereastra deschisă, sau, desenez sub cerul liber, de la 11 12 a.m. baie de șezut cu fricțiuni, de la orele 12-13 prânzul, de la 13-14 mă culc sau mă odihnesc În grădină, de la orele 14-16 sau
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Atunci mi-am zis în mine: Orice s-ar întâmpla, preot mă fac. în toamna aceluiași an, am mers la armată. Era timp de război. Cât m-a mai pregătit mămica ! Flanele groase, ciorapi groși de lână, mănuși de lână, cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan ar avea vești de la mine, nu s-a sfiit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în sublimul imn al dragostei. Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe Suzănica și pe Liviuțu. Doamne, câtă înțelepciune, și câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor în cele mai încâlcite probleme ale vieții. Știa să trateze amănuntele ca amănunte și problemele mari ca atare. Făcea filozofia veții cârpind cămășile rupte ale copiilor și ale nepoților ei. Prețuia frumosul, înseta după adevăr. Nu-și făcea speranțe naive, utopice. Căuta și găsea o folosire practică și a suferinț elor care circulau și dominau mediul ei de viață. Când nepoții ei Petrișor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. în toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
subunitatea noastră. Printre cei mai hotărâți am semnalat pe Ștefan Pintile și pe Bâlborea Ion. însoțit de unii camarazi, am participat la marea adunare legionară din București, la 6 octombrie, la care generalul Ion Antonescu a apărut la tribună în cămașă verde, cu gândul că va fi declarat conducătorul Mișcării Legionare. De asemenea am participat la serbarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de la Iași și la reînhumarea lui Corneliu Zelea Codreanu. În același an, pe la sfârșitul lunii octombrie, într-o sâmbătă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
află linia de apărare a românilor. în realitate, românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?ă Cei din stânga noastră (unguriiă priveau către noi dar erau liniștiți. Noi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești satul vecină mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Bucovinei. Crăciunul anului 1947 l-am sărbătorit, împreună cu părintele Traian Saghin la capela penitenciarului din Suceava. în capela penitenciarului am cunoscut pe Prințul Ghica, pe Victor Biriș, pe Constantin Cătuneanu, și pe Vasile Turtureanu. Ei acolo în detenție aveau romanul Cămașa lui Hristos pe care, noi „în libertate” n-o puteam avea. Mi-au împrumutat-o dar n-am mai putut să le-o restitui. Și Boboteaza anului 1948 am serbat-o tot la capela penitenciarului cu cei mai sus numiți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
frate mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune părinților mei că am pierdut multe cămăși, izmene, pantaloni, flanele și ghete. Am fost în situația de a fugi noaptea din internat, după ce se da stingerea, ca să duc la Gara de Nord valiza pregătită pentru deținuții de la închisoarea din Pitești.. Am reușit să trec de mai multe ori prin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în cămașă albă și în pantaloni, fără de surtuc și fără bretele sau brăcinar, să se urce în trăsură. Mulțimea curiosă să afle și să vadă ce se pe trece, să se lămurească, a tot închis cercul în care mă aflam și m-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit...Pe urmă, crezi că s-au calmat?... De fel... Fierbeau amândoi de mânie. A trebuit să-i puie în cămașa de forță. (...)Nu putea să ierte cum un bulgar să-și permită atâta familiaritate cu el, încât să-i sune în ureche o cutie de chibrituri! „ «Astra e de neiertat! E nemaipomenit! »...” Desigur, pe noi nu ne interesează aspectele medicale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea bani” etc. În urmă, boala-și luă nou avânt și se termină cu moartea. La autopsie s-a aflat creierul ramolit, emisferul stâng cu 25 de grame mai greu decât celălalt, între cămașa creierului și substanța corticală câteva puncte erau lipite, ceea ce explică până la un punct neșirul de cuvinte și poate și unele neregularități din viața sa. Lectura de predilecțiune îi erau poeții germani și mai ales Heine, poetul bolnav, cum îi zic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în fine din partea ficatului și a rinichilor s-a observat asemenea o degenerescență granulo-grăsoasă considerabilă.” Am redat textul în descifrarea lui George Potra, doar cu adăugarea unui cuvânt între paranteze drepte. Față de aceste observații, Nicolae Pătrașcu are doar fraza: „între cămașa creerului și substanța corticală erau câteva puncte aderente, lipite, care explică până la un punct neșirul de cugetare al poetului în timpul boalei și poate și unele neregularități din viața sa.” (p.1058-1059). Pare un rezumat al observațiilor clinice de mai sus
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]