9,125 matches
-
ar situa liderul pe dimensiunea tradiționalism vs legalism birocratic. Astfel, liderii ar trebui clasificați pe baza a două dimensiuni cu privire la legătura pe care o au cu populația. În ansamblu, am văzut că există două moduri principale în care pot fi clasați liderii, în ambele cazuri pe baza a două dimensiuni: scopurile și realizările lor, respectiv natura legăturii cu populația (Blondel, 1987: 51-7). Bazele instituționale ale conducerii Pozițiile nu creează conducerea, dar îi încurajează dezvoltarea, dându-le titularilor posibilități de a-și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de excelență a Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România (2008) și Diploma de onoare a Muzeului literaturii române (2008). În Iașul poetic al anilor '80, Mircea Popovici părea un caz aproape clasat. În fapt, "cazul" Mircea Popovici părea aproape clasat cu multe decenii înainte, din moment ce ultimul supraviețuitor al "generației pierdute", demult pierdute la rândul ei într-o nedreaptă uitare, se încăpățâna să nu mai publice nimic din 1946. An cu totul prolific, totuși, pentru debutantul Mircea Popovici, a cărui editare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în dezbaterile de idei este pasional, tot ceea ce este marcat de speranță, de amintire, de fidelitate sau de refuz. Dar, în cele din urmă, întotdeauna, sau aproape întotdeauna analiza se reduce la examinarea unui anumit număr de opere teoretice, opere clasate în funcție de ceea ce tradiția le atribuie ca valoare atemporală, fiind vorba, mai presus de orice, de aprecierea unora în raport cu celelalte, de explicații, de comentarii, de interpretări. Tot ceea ce scapă formulărilor demonstrative, tot ceea ce vine din admcurile secrete ale puterilor onirice este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
stabilă, mai actuală decît aceea a Vîrstei de aur. Datorită numărului mare și diversității exprimărilor potențiale, dificultățile (deosebite) apar atunci cînd se pune problema de a trece în revistă temele, de a alcătui un repertoriu al formulelor, de a le clasa și de a le cataloga... La nivelul cel mai elementar al construcției mitice, analistul vine în contact cu ceea ce se poate numi fie "minunatele vremuri străvechi", fie "frumoasele epoci". Și nu e vorba aici numai de această veche funcție de creativitate
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu vorbe, cu treceri de la stilul direct la stilul indirect liber, o suită de scene dintr-o comedie umană în tonuri țărănești. Petru Dumitriu are dreptate să spună despre această carte de debut că „e de îndeajuns spre a-l clasa pe autor ca mare meșter al povestirii, al retoricii rurale [...] de asemenea, ca scormonitor încăpățânat și îndrăzneț al sufletului omenesc”. „Puterile mari” (epice, desigur) pe care i le prevedea Petru Dumitriu în 1948 se verifică după câțiva ani în Moromeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ex: a scrie o povestire), ele sînt colective sau individuale și vizează: favorizarea însușirii unui evantai larg de micro-obiective; aprofundarea cunoștințelor deja însușite. Astfel, în baza unor cunoștințe expuse în partea I și partea a II-a, propunem diferite exerciții, clasate în exerciții de tipul unor analize de texte, producții de texte și manipulări ale unor noțiuni teoretice introduse pe tot parcursul cărții 1. A. Exerciții de analiză Principiu: formarea unor competențe de înțelegere a unor texte descriptive acordînd atenție anumitor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu: a) aspectualizării și tematizării; b) asimilării și transferurilor izotopice; c) selecției lexicale. Aceste puncte pot fi reperate în extrasele următoare: Textul A: Morfologia și anatomia Corpul, a cărui lungime variază de la unu la doi milimetri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Radu Malcoci, Editura pentru Literatură, București, 1965 (n.t.). Corespunde clasei a VIII-a în sistemul de învățămînt românesc (n. t.). Clasa a VI-a în sistemul de învățămînt românesc (n. t.). Respectiv clasa a VII-a (n. t.). ** Respectiv clasa a VI-a (n. t.). Respectiv clasa a VI-a (n. t.). Respectiv a clasa a VIII-a (n. t.). * Guy de Maupassant, Pierre și Jean, traducere de Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sistemul de învățămînt românesc (n. t.). Clasa a VI-a în sistemul de învățămînt românesc (n. t.). Respectiv clasa a VII-a (n. t.). ** Respectiv clasa a VI-a (n. t.). Respectiv clasa a VI-a (n. t.). Respectiv a clasa a VIII-a (n. t.). * Guy de Maupassant, Pierre și Jean, traducere de Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea evanescentă a particulelor. O particulă este definită în general ca un ansamblu de proprietăți intrinseci, numite numere cuantice, și îi este asociată o anumită energie-impuls. Particulele pot fi clasate în fermioni particule de spin semi-întreg (de exemplu, electronul sau protonul) și bozoni particule de spin întreg (de exemplu, fotonul sau pionul). Principiul lui Pauli postulează că doi fermioni, chiar dacă au aceleași numere cuantice (deci sunt identici), se exclud reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pe lumea plină de violență. Un experiment a arătat cum doza de televizionare ajustează aceste convingeri... Într-un studiu realizat printre 450 elevi de liceu din New Jersey, psihologul Joseph Dominick i-a chestionat pe copii cu privire la practicile lor audiovizuale, clasându-i, apoi, în două categorii de telespectatori: „frecvent” și „ocazional”. Le-a cerut apoi să își imagineze că merg singuri noaptea printr-un oraș și să descrie ce simt. După cum se aștepta, telespectatorii frecvenți au descris mai multe sentimente de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fel stimulează acele părți ale creierului numite „vizuale asociative”, după cum arată un experiment. Oamenii de știință în domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse din elemente complexe (canale sinuoase șerpuind printre lacustre) și medii urbane moderne, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
îndeplinirii sarcinilor, cât și faptul că, între timp, susnumitul a fost mutat din localitate, iar în noul său loc de muncă nu mai are posibilități, propun a fi scos din rețeaua informativă, iar dosarul personal și mapa anexă să fie clasate la BID. Șef serviciu CI Col. Ștefan Constantin” BAPTIȘTI Pe perioada studiului în vederea recrutării, o persoană era contactată de către ofițer, aveau loc niște discuții î cursul cărora ofițerul își dădea seama dacă persoane era sau nu pretabilă să fie recrutată
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
culturii" moștenită din gândirea germană. Dar și în asta constă întreaga diferență ea optează pentru o abordare din unghi pur descriptiv. Animată de intenția de a descoperi pe teren elementele "concrete" ale culturii în diversitatea manifestărilor sale, ea le-a clasat în trei domenii: faptele de limbă (semne și simboluri), lumea ideilor (credințe și mituri) și practicile (instituții, sisteme de reglementare a rudeniei, a puterii, a schimburilor de bunuri, rituri și ritualuri). Plecând de aici, cultura nu mai putea fi concepută
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
excesivă, a marcat totuși, în principiul inițial, abordarea sociologică a culturii, justificând-o! • Pozitivismul Taine (1828-1893) a influențat numeroși gânditori cât timp a predat la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase. Inspirat de pozitivism și științele naturale, el căuta să claseze operele și să le determine "cauza": "Metoda modernă căreia încerc să mă conformez și care începe să se infiltreze în toate științele morale consideră că operele create de om, și în special operele de artă, sunt fapte și produse cărora
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gospodăriilor, inițiate în secolul al XIX-lea de Frédéric Le Play (1806-1882). Politehnist ca formație, acesta a publicat în 1855 volumul Muncitorii europeni. În această lucrare novatoare, el se confrunta cu problema categorisirii cheltuielilor de familie. A decis să le claseze în cinci "secțiuni" (astăzi se vorbește de "posturi bugetare"): hrană, locuință, îmbrăcăminte, un ansamblu "nevoi morale, recreere și servicii de sănătate" și un ultim ansamblu, "industrii domestice" (pentru familiile care lucrează acasă). El era pe deplin conștient că nomenclatura adoptată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea, inventarierea și arhivarea, comanda, colecția și testamentul. Asta presupune că, în acțiunea culturală, statul desemnează și califică drept culturale anumite bunuri, dar le și primește prin donație sau schimb, le etichetează, le clasează, le selecționează, le distribuie, pe scurt, le "capitalizează", le încarcă de semnificație și le înscrie în domeniul public în vederea protejării și valorizării lor. Acest domeniu, fondat odinioară pe raritatea operelor recunoscute și pe patrimoniul regal, se extinde continuu. Nu doar
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
față de înstrăinarea economică, desigur, dar și față de "ofensa" timpului și de "amenințările" care apasă bunurile culturale din cauza utilizării masive, a consumului necontrolat, a iconoclasmului irațional (Dagens, Liot și Le Moigne, 1993). • Ce se protejează? Se protejează tot ceea ce a fost clasat, inventariat, arhivat și comandat, adică tot ce s-a capitalizat. Însă protejarea acestor bunuri are ca finalitate conservarea și restaurarea lor. În afară de asta, se pune problema reutilizării lor, știindu-se că sunt fie neînstrăinabile, fie înstrăinabile, în anumite condiții administrative
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ilustrativ din acest punct de vedere: trei zile de deschidere sunt necesare pentru a obține anumite ajutoare. Iar în ziua patrimoniului, proprietarii privați sunt obligați să-și deschidă gratuit pentru vizitatori bunurile protejate. Statul nu poate să nu valorizeze, odată ce clasează, protejează și conservă. Obiectivul urmărit este de a obține recunoașterea de către un grup exterior a calificărilor culturale atribuite bunurilor. Această probă punerea în raport a unui bun protejat și conservat cu un public care îl recunoaște dă întreaga dimensiune a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea produce capital simbolic (prestigiu), îi clasează pe indivizi după calificarea lor (virtuozi/mase), legitimează și perpetuează ordinea socială organizată în funcție de această dihotomie (aleși/excluși). Operațiunea principală a acestei instituții are efecte în lanț asupra agenților (cultura ar fi, în acest sens, o operațiune de clasare, în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că "opera literară ca și orice produs al limbajului este o construcție ale cărei mecanisme pot fi clasate și analizate ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
qualisemne" (C.P. 2.245) sau "orice deducție este de natură diagramatică, adică noi construim un semn iconic al reprezentărilor noastre mentale" (C.P. 5.162). Orice activitate cognitivă implică și componenta taxinomică, ce vizează stabilirea (prin jocul identitate/diferență) obiectelor semiotice (clasate în ansambluri co- și subordonate), iar progresul unei științe este și rezultatul progreselor taxinomice înregistrate, al nuanțărilor operate. În genere, taxinomia nu este decît ilustrare sau aplicație; ea devine euristică dacă în loc să fie aplicată unor specii se referă la grupuri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
măsoară cu adevărat mărimea sau finalitatea pieței concurențiale, în timp ce efectul în baza căruia piața a fost acceptată ca ipoteză fondatoare a teoriei economice este firav, întâmplător și evitabil, teoria ca atare este derizorie din punct de vedere explicativ. Întrebarea este: clasăm teoria ca valabilă fără să ținem seama de faptul dovedit că efectul esențial presupus de ea este neglijabil sau rechemăm la bară ipoteza fondatoare pentru a-i retesta relevanța? Survine și o altă întrebare: pentru a explica realitatea semnificativă nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
macrouniversului. Omenirea își recompune un alt ideal ce-i dă sens opțiunilor și-i armonizează interesele. Pașii spre o nouă ordine a lumii pun în evidență schimbarea principiului ordonator. Ceea ce a dinamizat lumea preglobală, adică principiul adversității (Dinu, 2004), se clasează ca lipsit de relevanță. Se impune ca necesar un alt principiu, cel care să redispute mereu simbolurile puterii sau ale consacrării și care să asigure fluența orizontului uman de așteptare. Acesta nu poate fi altul decât cel întruchipat de competiție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să înțeleagă legile societății abundente în preajma căreia trăiesc, ca acești apatrizi intrați întâmplător într-un shopping center din Săo Paulo, mai stranii decât oricare străin plin de dolari al cărui card Visa Gold e cel mai bun pașaport. Braziliea se clasează pe locul 73 din 177 de țări după Indicele de dezvoltare umană, un indice compozit bazat pe longevitate sau speranța de viață la naștere, cunoștințe (alfabetizarea adulților și nivelul mediu de instruire) și venit. Acest nivel mediu maschează disparități excepționale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]