9,485 matches
-
școlară etc.; cauze ambientale/de mediu: cauze care provin din mediul școlar: afectarea comunicării optime dintre elevi și Învățător, supradimensionarea conținuturilor, organizarea deficitară a Învățării etc.; cauze care provin din mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare, familii dezorganizate sau climat familial tensionat, dezinteresul părinților etc.; cauze sociale sau care țin de comunicare: condițiile precare din unele școli, absența serviciilor de asistență și asigurări sociale pentru familii aflate În dificultăți socioeconomice care nu-și pot permite școlarizarea copiilor etc.; cauze relaționale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
care se aflat la baza acestei lucrări se referăla motivele pentru care oamenii fac ceea ce fac: „Ai stimula pe ceilalți înseamnă să-i determini să facă ceea ce îți dorești tu pentru că așa vor ei”. A fi lider înseamnă să creezi climatul sau cultura în care oamenii se simt motivați lăntric. Angajații stimulați vor ca organizația lor să aibă succes, întrucât acest lucru le garantează propria lor reușită. Aceasta e formula câștigătoare: să îi motivați pe oameni să obțină rezultate extraordinare. 151
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franța s-a schimbat radical. Pe fundal revoluționar, Imperiul al Doilea (1852-1870) al lui Napoleon al III-lea este un climat de "sărbătoare", care succede războaielor. Odată cu proclamarea Republicii a Treia (1871-1940) se intră într-o nouă perioadă. Începând cu Imperiul al Doilea, Franța devine un Imperiu decadent și obscurantist, iar Parisul capătă renumele unei capitale fără moravuri, oraș de pierzanie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
evidenți de teatralitate și invită la o receptare că o reprezentație bine montată. Creativitatea Parizienei se dezvăluie prin constituirea vieții sale că acțiune de tip dramatic, a unui scenariu propriu și a montării în scenă originale, cu o atmosferă deosebită, climat afectiv, temperatura sensibilă, interioare stilizate, care ne-au permis să dezvoltăm o dimensionare teatrală a reprezentării ei. Convergență în Pariziana a mai multor moduri de a reprezenta spectacolul pe care îl oferă ne-a condus la ideea că întreaga existența
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi greu de înțeles ce vrea, de fapt, să spună. Printre stratagemele de succes ale comunicării pariziene, Frédéric Hoffet evidențiază, următoarele: a seduce înainte de a convinge, a cuceri înainte de a fi ascultat, a fi recomandat de cineva, a crea un climat afectiv înainte de a examina problemă [p.34, 41, 42]. Printre defectele acestei comunicări, tendința de transformare a dialogului în monolog este comună: Un défaut assez commun aux gens d'esprit de la capitale (...) c'est enfin de ne pas savoir écouter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Cu toate aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică se poate remarca o pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt, huliganism etc. Tot în această perioadă au loc primele experiențe sexuale, acestea schimbând oarecum optica asupra unor valori și norme sociale (Rășcanu, R., 1994). De pildă, o formă de manifestare a unor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
etapelor ontogenetice. Putem vorbi de delincvență abia după vârsta de 14 ani când se presupune că se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional familial reprezintă o formațiune complexă ce cuprinde stările psihice, caracteristicile relaționării între membrii familiei, atitudini, opinii, valori. Această entitate se prezintă în viața copilului ca fiind un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de delincvență abia după vârsta de 14 ani când se presupune că se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional familial reprezintă o formațiune complexă ce cuprinde stările psihice, caracteristicile relaționării între membrii familiei, atitudini, opinii, valori. Această entitate se prezintă în viața copilului ca fiind un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate de către
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se prezintă în viața copilului ca fiind un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate de către copil, acestea din urmă fiind de asemenea influențate (stimulate și susținute sau inhibate și ignorate) de către părinți și mediul familial. Climatul familial poate fi analizat prin prisma: * relațiilor între cei doi parteneri (maniera de raportare unul la celălalt, acordul sau dezacordul față de problemele cotidiene); * sistemului de atitudini parentale vis a vis de diferite norme și valori sociale; * atitudinii și raportarea părinților
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
recompenselor sau acțiunilor punitive; * gradului de deschidere și sinceritate al copilului față de părinți. Este lesne de înțeles că evoluția unui copil depinde foarte mult de calitatea mediului familial în care crește. Ne vom opri aici asupra familiei hiper-autoritare și hiper-permisive. * climatul familial hiper-autoritar poate fi susținut de către unul din părinți, de obicei de către tată, sau chiar de către amândoi: tatăl este agresiv cu mama, care la rândul ei manifestă conduite ostile față de copii. Mediul agresiv poate determina un întreg sindrom antisocial la
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
simte apt să aibă grijă de copilul său, iar lipsa controlului dezvoltă stări recalcitrante, lucru care permite copiilor să nu se încadreze în normele școlare, mai întâi, apoi cele sociale și morale. K. Wolf (N. Mitrofan, 2000, p. 368) studiind climatul familial hiperautoritar a dezvoltat "profile de copii" în funcție de percepția părinților asupra propriilor fii: * copilul pitic privită ca o ființă nedezvoltată, lipsită de valoare, care necesită o permanentă corectură prin admonestări; * copilul marionetă care trebuie să corespundă întru totul cerințelor și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pot reprezenta din nou "autoritatea" (școala etc.), comportamentul învățat în familie va fi foarte ușor aplicat: descărcări bruște, forme de conduită agresivă și explozivă. V. Dragomirescu afirma că majoritatea delincvenților provin din familii cu un sistem disciplinar haotic și strict. * climatul familial hiper-permisiv caracterizat printr-o exagerare a rolului parental care,,sufocă" posibilitatea de exprimare a voinței, personalității copilului; toate aceste conduite "facilitează" instalarea globului de cristal care protejează copilul, acesta devenind adultul-copil, întrucât are loc o detașare între imaginea de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tot orașul, suportând înghesuiala și îmbrâncelile inevitabile, parând întrebări indiscrete și jigniri, vorbind în gând, cu jale, pruncului defunct, ascultând certuri și comentarii sarcastice în doi peri privitoare, prin subînțelesuri, la „El”, la „Cel mai...”, umilul cetățean retrăiește situații caracteristice climatului social-istoric general și își amintește acte personale de revoltă, planuri infantile de suprimare a tiranului. În mintea lui resuscită textul unei scrisori către regina Marii Britanii, în care cerea majestății sale să îi retragă impostorului distincțiile nemeritate, precum și tentativa, minuțios chibzuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
politice, de la noi și din fosta URSS. Apare în schiță o lume nouă literar, analoagă celei din romanul interbelic mai ales, deosebită prin sursa și implicit, în parte, prin natura materialului uman, o lume vulgară, de o abjecție primitivă, un climat de Sodoma și Gomora, bestial, feroce. Potrivit unei caracterizări auctoriale, acum posibilă, în România comunistă deținătorii puterii erau „niște mici burghezi semirurali sau lumpenproletari, lacomi de bunuri pământești, vanitoși și plini de suspiciune, convinși că în Cursul scurt de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
arhive și biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde în saloanele vremii, venind în contact cu diferite celebrități: Wilhelm von Humboldt, sculptorii A. Thorvaldsen, Chr. D. Rauch, poetul V. Monti (la Milano) ș.a. Climatul politic italian, în care se pregătea Risorgimento-ul, îi întărește propria conștiință națională. La Roma, trăiește o dragoste spiritualizată, în manieră petrarchizantă, prelungită în opera sa poetică, pentru Bianca Milesi, o milaneză cultivată, cu vederi liberale și atașamente carbonare, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare (Ács Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
o țară socialistă și nu avem astfel de probleme. Eu am dat exemplul de mai sus ca să arăt cum artiștii se preocupă pentru problematica politică. Intelectualii din apus fac foarte multă politică. Sînt și foarte multe greșeli, dar este un climat interesant. Ei bine, la acest climat trebuie să răspundem noi, cu filmele noastre, care sînt preocupările noastre, pentru că intelectualii din apus așteaptă cu foarte mult interes filmele din țările socialiste și cu același interes mare vor aștepta și filmele romînești
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
astfel de probleme. Eu am dat exemplul de mai sus ca să arăt cum artiștii se preocupă pentru problematica politică. Intelectualii din apus fac foarte multă politică. Sînt și foarte multe greșeli, dar este un climat interesant. Ei bine, la acest climat trebuie să răspundem noi, cu filmele noastre, care sînt preocupările noastre, pentru că intelectualii din apus așteaptă cu foarte mult interes filmele din țările socialiste și cu același interes mare vor aștepta și filmele romînești. Tov. Vasile Tomescu e deranjat și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ex. bluza cu pătrate de culoare albastră etc.). JOC: „CU PRIETENII LA PESCUIT” (NIVEL I, II: 3 4 jucători) OBIECTIVE: Aprofundarea sferei de reprezentări (culoare, formă, mărime, ordonare etc.); Petrecerea timpului în mod plăcut și util alături de prieteni; Crearea unui climat afectiv, pozitiv. MATERIAL DIDACTIC: O cutie înaltă („acvariu”, „balta”); 4 grupe de câte 5 pești de mărimi și culori diferite (cu capse în loc de ochiă; O grupă de ghete, aceleași atribute; Un peștișor auriu, un obiect de încălțăminte, cutii conserve; 4
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
culoarea, jucătorul spune „Stau pe loc!” și stă o tură. JOC: „JOCUL PRIETENILOR” (NIVEL II: 4 jucători) OBIECTIVE: Îmbogățirea vieții afective prin obținerea de satisfacții imediate; Consolidarea deprinderii de a se concentra; Prelungirea treptată a stării de așteptare; Crearea unui climat destins, prietenesc. MATERIAL DIDACTIC: 6 grupe a câte 8 jetoane (cărți) cu forme geometrice (rotund, oval, pătrat, dreptunghi, triunghi, rombă mari-mici și de culori diferite (roșu, galben, verde, albastruă; 2 jetoane (cărți) cu jokeri. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Jocul se desfășoară începând
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
de vedere e bine de știut că această parte a activității paulesciene, minoră în comparație cu opera sa științifică și filosofică, nu mai interesează pe nimeni astăzi, iar unele invocări de care cartea se prevalează sunt total neavenite, pentru că ele se încadrează climatului epocii în care Paulescu a trăit, când asemenea atitudini, nu rareori, aveau caracter de masă și preocupau până și cele mai elevate spirite ale culturii noastre. Citez printre ele pe Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, ca să nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
național (cunoscută în epocă ca presa din Sărindar) sunt zadarnice, pentru că scopurile acesteia nu erau nicidecum emanciparea și unitatea națională, ci din contra, disoluția națională. Iată, în acest context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul care fierbe” în care bardul transilvan spunea; „mișcarea studențească, cum s-a mai spus des în Țara Noastră, e o izbucnire de protestare a instinctului național ia noi, un strigăt de afirmare a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul familiei cu scopul creșterii și educării copiilor, menținerii climatului de echilibru și pace familială, ca și pentru apărarea acesteia în caz de pericol, ceea ce presupune o coordonare a acțiunilor în cadrul familiei. Din acest aspect se degajă caracterul de dominație ce aparține părinților, îndeosebi tatălui ca fiind mai puternic și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
subliniază, ca o trăsătură definitorie, dragostea de neam și țară pentru care Paulescu nu a ezitat să-și sacrifice poate un destin mai fericit pe alte meleaguri, în dorința mărturisită de a contribui la propășirea învățământului medical românesc și a climatului socio-cultural al țării sale. Încheie această schiță biografică cu dezamăgirea profundă a lui Paulescu după furtul intelectual realizat de către cei 4 canadieni (Banting, Macleod, Best și Collip) și obtuzitatea comunității științifice internaționale la dovezile clare pe care le prezintă în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întregită a acelor vremuri, realități care le percepea cu acuratețea cunoscătorului în detaliu a comportamentului uman, se va regăsi în câteva broșuri și articole a căror conținut i-au umbrit personalitatea. Nu trebuie uitat însă că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa încât lucrări precum: „Complot jidanofrancmasonic împotriva neamului românesc”, 124; „Jidanii și alcoolismul”, 127; „Desfrâul jidanilor”, 128 și „Degenerarea rasei jidănești’’, 128; ca și articolele publicate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]