10,875 matches
-
accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu atmosfera saloanelor pe care le-a frecventat cu mama sa și unde reușea să stârnească curiozitate și admirație din partea celor veniți să se întrețină prin conversații. Fermecătoarea Ninon nu și-a legat viața de un soț oficial, căsătoria fiind, în concepția ei, o tiranie, și a avut mai mulți amanți dintre oamenii influenți ai vremii printre care: contele de Coligny, prințul de Condé, marchizul de Villarceaux
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
A avut câțiva copii dintre care un fiu dintr-o relație de dragoste cu marchizul de Villarceaux, apropiat al regelui Ludovic al XIV-lea. Acesta a fost cavalerul Louis de La Boissière, devenit un apreciat ofițer de marină. Cultura și rafinamentul conversației pe care o întreținea rafinata Ninon au trezit interesul și admirația Regelui Soare care ținea seama de opiniile ei privitoare la persoanele ce aspirau să ajungă în apropierea sa și o consulta când își schimba metresa. Dramaturgul Molière îi aprecia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Vermandois. Louise a primit titlul nobiliar de ducesă de Vaujours, rente care-i permiteau să se administreze economic. L-a iubit cu pasiune pe rege, dar simțea că nu-l face fericit, neavând abilitatea de a-l întreține prin conversație. De aceea și-a apropiat-o pe doamna de Montespan, o femeie veselă, antrenantă, spirituală, și i-a prezentat-o regelui. Curând însă pasiunea ei sinceră pentru Regele Soare a fost subminată de relația pătimașă cu marchiza de Montespan care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Athénaïs era o frumusețe accentuată, blondă, ochi albaștri, înălțime medie, cu tendințe de îngrășare, era provocatoare și vicleană. Avea o inteligență sclipitoare, scria Saint-Simon, avea un fel de a fi fermecător, fascina pe cei din jur cu veselia ei, cu conversația ei spirituală. Tânăra frumusețe i-a fost prezentată Regelui Soare de către Louise de La Vallière, i-a trezit interesul suveranului căruia i-a devenit metresă en titre, fapt ce i-a stârnit gelozia Louisei de La Vallière. Suveranul se simțea foarte bine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
educatoarea copiilor regelui Ludovic al XIV-lea și ai marchizei de Montespan. A păstrat discreție absolută, de teama marchizului revoltat de viața de Curte a soției lui. A trezit simpatia și admirația celor din jur prin faima de prețioasă, prin conversațiile spirituale, prin felul de a fi amuzantă, prin blândețea ei seducătoare. Regele a recompensat-o cu titlul de marchiză și cu un domeniu Maintenon. Cu timpul, virtuoasa educatoare regală a cedat farmecelor regelui. Era rezervată în a se afișa cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
era să-și creeze o societate veselă, rafinată. Viața ei se derula în castelele din Versailles, Trianon, Marly, Fontainebleau, Saint Cloud, în saloanele în care privilegiații acestora își etalau toalete somptuoase, se distrau cu jocurile de noroc, se amuzau prin conversații, se antrenau în aventuri galante. Frumoasa blondă cu ochi albaștri, cu siluetă subțire și elegantă friza prin lux exorbitant, în locul ei preferat, Trianon de a cărui amenajare s-a ocupat personal, cu costuri mari, de două milioane de livre. Se spune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
printre care aducerea de coloniști pentru a cultiva pământurile slab populate. A înființat peste 100 de orașe, unele i-au purtat numele, comerțul a înflorit. Educația iluministă, edificată prin lectură și prin corespondența purtată cu enciclopediștii Voltaire și Diderot, prin conversațiile cu Diderot, venit în vizită la Palatul Imperial, a impulsionat-o în realizarea unei reforme în domeniul învățământului a înființat o universitate, un colegiu de medicină (primul din Rusia), a fondat prima școală de fete, primul colegiu de pregătire a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bunăvoința și sentimentele bancherului Emmery și a altor oameni bogați și influenți, și-a deschis salonul în care se întâlnea protipendada Parisului iar ea strălucea în rochii de culori la modă, roșu și galben (renunțase la culorile tricolorului), prin întreținerea conversațiilor. Ducea o viață libertină. Cum femeile erau foarte importante în acea vreme, Marie Rose a intrat în compania unora dintre cele mai influente: Thérèse Cabarrus sau doamna Tallien, Juliette de Récamier, doamna de Staël. Era și în anturajul lui Paul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost atașat militar al Marii Britanii în România, cu misiunea secretă de a convinge autoritățile române ca țara, neutră atunci, să fie de partea Antantei. Thomson, un bărbat înalt, frumos, vorbitor de limbă franceză cu accent britanic, a fost cucerit de conversația spirituală și erudită a Marthei Bibescu pe care a complimentat-o metaforic ca fiind seducția apelor adormite. În plin război, Thomson, alintat Kit, i-a cerut prințesei Bibescu să-i păstreze niște documente la Posada, domeniu ce a fost incendiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și-a calculat o strategie de a-l seduce pe bogatul și cinicul duce de Lyon. Drept urmare, a răspuns invitației acestuia de a participa la balul mascat organizat, apoi la o partidă de vânătoare. Pretutindeni Victorine a strălucit prin eleganță, conversație degajată și maniere. Cu condiția de a-i fi amantă exclusivă, de a nu fi înșelat cu pictorul Manet, ducele Philippe de Lyon i-a propus să-i fie amantă și, întrucât a acceptat, a gratificat-o cu o casă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gondole tivite cu negru și auriu, cu dormitoare drapate cu satin și mătăsuri, cu felinare roșii. Fiammeta Bianchini, una dintre curtezanele de lux din Veneția, a fost pregătită din copilărie de mama ei pentru a se purta elegant, a susține conversații, a se menține în atenția bărbaților. A învățat că, în timp ce o târfă obișnuită aparține tuturor pentru a-și câștiga existența, o curtezană își alege partenerii și, în acest demers, își dezvoltă agerimea minții, iscusința, își întreține și își pune în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în lumea lor se numea boala curtezanelor, s-a îndrăgostit de un tânăr frumos și fermecător, fără bani, Vittorio Foscari. Bucino îl repezea de multe ori, dar Fiammeta îl primea, îi oferea bucuria întâlnirii, își crea sieși bucuria întâlnirii și conversației cu el. Delgadina Gabriel Garcia Marquez, Povestea târfelor mele triste Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez (n. 1927), fost jurnalist, scenarist și editor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, este autorul unor opere reprezentative pentru lumea latină a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care-l purta. A trezit mirare și curiozitate din cauza vălului, a fost și ținta ironiilor și batjocurii. Voalul stârnea curiozitatea, ascundea un mister. Lucia era mult mai relaxată în relațiile cu clienții, avea libertatea să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe de o parte, voalul a separat-o de lume, pe de altă parte, a apropiat-o de oameni, le-a stârnit curiozitatea, a creat în juru-i mister. Lucia se simțea răsplătită și stăpână
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plină cu angajați... De ce nu? Lucrul la o firmă se aseamănă uneori cu prostituția... Autoarea (respectăm convenția) convinge cititorul că este inteligentă și cultă, convinge că are simțul umorului de la nuanțe fine, subtile până la cele grotești. Cu unii clienți poartă conversații ce dovedesc asimilări profunde din literatură și muzică ori interpretări științifice legate de diferite fapte și evenimente. Relatează, în trecere, că umblă prin magazine nu numai după lenjerie intimă cu design-uri rafinate și cosmetice, ci și după DVD-uri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la cap", și adaugă: "sensul unui text se determină din componentele sale, dar nu se reduce la ele" (Meyer 1986: 252). Dialectica relațiilor dintre întreg și părți este perfect rezumată de către Pavel: Textele literare, precum și majoritatea ansamblurilor nonformale de propoziții: conversații, articole de ziare, depoziții ale martorilor oculari, cărți de istorie, biografii ale oamenilor celebri, mituri și critici literare, au în comun o proprietate care îi miră pe logicieni, dar care celor mai mulți dintre noi ni se pare firească: adevărul acestor ansambluri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
alte enunțuri articulate în (inter)discurs. Spre deosebire de Benveniste, Foucault pune accent pe faptul că limba ("semioticul") singură nu este suficientă pentru a produce enunțuri: Nici aceeași sintaxă, nici același vocabular, nu sînt folosite într-un text scris și într-o conversație, într-un jurnal și într-o carte, într-o scrisoare sau pe un afiș; ba mai mult decît atît, există suite de cuvinte care formează fraze cît se poate de individualizate și perfect acceptabile dacă apar în titlurile de pe prima
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau pe un afiș; ba mai mult decît atît, există suite de cuvinte care formează fraze cît se poate de individualizate și perfect acceptabile dacă apar în titlurile de pe prima pagină ale unui ziar, dar care, totuși, în cursul unei conversații, nu ar putea nici o clipă să treacă drept o frază înzestrată cu sens. (1999: 124) Pornind de la faptul că "enunțul este dat întotdeauna prin intermediul unei consistențe materiale, chiar dacă aceasta este disimulată și chiar dacă, abia apărută, ea este condamnată imediat să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
situației de enunțare și regimul ei de materialitate se schimbă: Alcătuită din aceleași cuvinte, încărcată exact cu același sens, menținută în identitatea ei sintactică și semantică, o frază nu constituie același enunț dacă este articulată de cineva în cursul unei conversații, sau este tipărită în textul unui roman, dacă a fost scrisă odinioară, cu veacuri în urmă, și reapare acum, într-o formulare orală. Coordonatele și statutul material al enunțului fac parte din caracterele ei intrinseci. (1999: 123) Bahtin exprimă exact
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
implicații), atunci nivelurile lingvistice în care principiul echivalenței se manifestă în modul cel mai evident sînt nivelurile "superficiale" (fonetic, fonologic, morfologic, sintactic "de suprafață"). (1981: 6) Jakobson nu cantona funcția poetică-autotelică în vers și în proză poetică: "Discursul unui orator, conversația cotidiană, articolele de ziar, publicitatea, tratatele științifice, toate aceste activități pot ține cont de considerentele estetice, să activeze funcția estetică, iar cuvintele sînt adesea folosite în sine și pentru sine, și nu numai pur și simplu ca procedee referențiale" (1973
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine...; la care mai putem adăuga: la urma urmei, în orice caz, oricum)27. La aceste mărci trebuie să adăugăm mărcile de structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă.., etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se reduce la o simplă Concluzie. Aceste propoziții (descrise începînd cu Labov și Waletzky 1967 și detaliate în Adam 1994: 182-187 și 1999: 81-84) asigură intrarea și ieșirea din lumea povestirii. Bahtin vorbește de acele mărci care fac trecerea de la conversație la povestire în termeni de propoziții "de avanpost", "situate chiar pe linia de demarcație pe care se înfăptuiește alternanța (succesiunea) subiecților vorbitori" (1984: 279). Aceasta ne conduce la completarea schemei 16: Schema 18 Trecînd de la o depeșă la un fapt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
JEFFERSON: "Side sequences", în D. Sudnow (ed.), Studies Social Interaction, New York, 1972: 294-238. 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică Diferențele dintre condițiile enunțiative orale reale și condițiile enunțiative scrise explică distanța mare care există între o conversație orală și un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu le-am putea confunda cu oralul autentic. E. Goffman consideră formele artistice teatrale și romanești ca pe o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu le-am putea confunda cu oralul autentic. E. Goffman consideră formele artistice teatrale și romanești ca pe o "transmutare a conversației" și vorbește cu destulă justețe despre un "joc spumos în care poziția fiecărui jucător se restabilește sau se modifică la fiecare luare de cuvînt, care constituie de fiecare dată ținta principală a replicii următoare. În mod normal, vorbirea se înrudește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ocupa alternativ scena. Rîndurile la cuvînt sînt ele înseși întrerupte în mod natural sub formă de schimburi bipartite. Schimburile sînt legate unele de altele în suite marcate de o anumită tematizare. Una sau mai multe suite tematice formează corpul unei conversații. Astfel este concepția interacționistă, care presupune că orice enunțare este ori o declarație care stabilește cuvintele locutorului următor ca fiind o replică, ori o replică la ceea ce a stabilit locutorul precedent, ori un amestec al celor două. Deci enunțările nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care pune întrebările (A) și ale străinului (B) constituie cuplurile de intervenții (Q > R) alcătuind o suită de schimburi (E) care face ca acest text să semene mai degrabă cu partida de ping-pong despre care vorbește Goffman decît cu o conversație adevărată: T77 STRĂINUL Pe cine iubești mai mult, om enigmatic, spune? Pe tatăl, pe mama, pe sora ori pe fratele tău? Q1> N-am nici tată, nici mamă, nici soră, nici frate. >R1 = E1 Prieteni? Q2> Te slujești de un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]