9,900 matches
-
ale termenilor. Așa cum am încercat să arătăm mai sus, există unele deosebiri de nuanțe între cele trei noțiuni. Ele conferă un anumit statut fiecărei practici în parte. Criteriile în funcție de care am făcut aceste delimitări reprezintă, în fapt, cele trei mari coordonate ale divinației: cunoașterea teoretică, cunoașterea practică, experimentală și, nu în cele din urmă, dimensiunea spirituală. În funcție de dozajul fiecăreia dintre ele în actul divinatoriu, am putea schița o ierarhie a lor. Pe primul loc se situează profeția. Aceasta, pentru că relația om
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unor realități cosmogonice, dar și a unor experiențe proprii scrie și Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală 271. În general, simbolul evocă lucruri imposibil de perceput direct și care depășesc realitatea imediată. Cum? Prin anularea coordonatelor spațio-temporale. Faptul este cu putință pentru că scrie Emil Cioran simbolul își are originea în eternitate 272. Cu alte cuvinte, trecutul, prezentul și viitorul nu mai operează în logica simbolică. Acest lucru devine un argument în favoarea divinației. Ea încearcă să demonstreze
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetat Ernst Meckelburg, în lucrarea Agenții PSI. Manipularea conștiinței noastre (București, Ed. Nemira, 1996), înscrie clarviziunea în tehnicile de manipulare a conștiinței. Concret, medium-ul poate percepe obiecte sau situații reale din prezent sau din trecut în mod direct, nemijlocit. Coordonatele în care se poate mișca clarvăzătorul sunt spațio-temporale. Astfel, Puthoff și Targ, fizicieni la Institutul de Cercetări din Stanford, arată că mediumii pot pătrunde în centre politice sau militare, institute de cercetare, în depozite de muniții și rachete etc. Printre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau militare, institute de cercetare, în depozite de muniții și rachete etc. Printre primii autori ai acestui tip de manipulare se numără Ingo Swann și Uri Geller. Primul a reușit să contemple locuri despre care nu știa nimic altceva decât coordonatele de longitudine și latitudine. Un alt exemplu, mult mai recent, demonstreză actualitatea acestei tehnici: maiorul E.D. Dames a fost selectat împreună cu echipa sa pentru a depista, după războiul din Golf, instalațiile de producere a armelor biologice. Rezultatul: nu s-au
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
definitoriu de expunere pentru cea mai reprezentativă arie a sa: lirismul subiectiv. Astfel, monologul liric devine cadrul discursiv al eului liric. 2.7. Repere spațiale și temporale Universul ficțional instituit prin opera literară se întemeiază, ca și lumea reală, pe coordonate spațiale și temporale. În literatură, cele două categorii universale, spațiul și timpul, pot lua forme concrete, determinate sau pot rămâne repere arhetipale, indeter minate. Spațiul, formă obiectivă universală a existenței materiei, devine în opera literară un element structurant, ca principiu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
optând pentru doctrina pozitivistă, folosind metodele specifice științelor naturii, reflectând ideile unei clase sociale dinamice, burghezia. Trăsături ale realismului - Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a treia narativă, narațiune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dorință a personajului de a părea mai în vârstă - deci mai demn de respect - sau de ași etala condiția socială diferită de a unui oarecare derbedeu vânzător ambulant. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Influența tehnologiei asupra relațiilor interumane Analizând coordonatele vieții omului modern, observăm cu ușurință că existența zilnică ne este populată de obiecte inteligente, produse ale progresului tehnologic galopant ce marchează istoria recentă. Consider că prezența tehnologiei în lumea contempo rană este un fenomen complex și controversat, care influențează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
construcția personajului ales Consider că liniile de forță ale protagonistului, ca și tema principală a dramei, se evidențiază mai ales prin raportarea eroului la două prezențe scenice: SaruSinești și Maria. În primul rând, confruntarea dintre protagonist și antagonist vizează ambele coordonate conceptuale pe care drama le pune în dezbatere: justiția și iubirea. Scena II din tabloul X (actul III), de exemplu, îi opune pe cei doi eroi nu numai ca oameni politici, ci și ca rivali în iubirea pentru aceeași femeie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în situația de a cultiva efortul în dauna plăcerii, ceea ce se cuvine în raport cu excitement-ul câștigător promovat în spațiul public, cumințenia în raport cu obrăznicia, substimularea în raport cu excitement-ul promovat la scară socială clipă de clipă. Spațiul public s-a redefinit pe sine pe coordonatele lui fun ethics, arătându-se mai preocupat de expunerea publică a unor probleme particulare, probleme care, dincolo de mediatizarea lor publică, rămân în continuare particulare: "Ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar o renegociere a granițelor remarcabil de mobile dintre
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
stârnit senzație prin materialul inedit și pitoresc, inspirat de realitățile rurale românești. Măiestria autoarei rezidă în trasarea unei anume configurații spirituale a țăranului, a omului unei civilizații vechi, surprins în fluxul existenței lui cotidiene. Datinile și obiceiurile apar ca niște coordonate fundamentale ale traiului isvorenilor, generând drame și acționând ciclic, implacabil, asemenea destinului. „Țara sălciilor” se conduce după legi proprii, cu reminiscențe venite din timpuri străvechi. Imaginea satului este, astfel, ușor aureolată prin transfigurare mitică și infuzii de lirism. Dincolo de atotputernicia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
notabile: pentru cei dintâi această echivalență este pozitivă și eliberatoare, iar pentru cei din urmă ea poartă semnul negativității și al prizonieratului uman. Perspectiva postumană însă recunoaște și scoate la iveală caracterul material, întrupat și metisat al virtualității, definit de coordonatele ambivalente ale avantajelor și ale dezavantajelor, ale câștigurilor și ale pierderilor. În acest mod se reușește echilibrarea contrariilor dintre pozi țiile descentrării și ale fragmentării identității cu pozițiile (reăintegrității acesteia. Dimensiunea ontologiei fizice și a percepției umane nu este pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre minte și corp, identitate și spațiu, contextualizându-se împotriva doctrinelor care tratează percepția ca un rezultat simplist al lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței. Ambii filosofi, deși situați în timpi diferiți și având coordonate diferite, sunt predispuși unui impuls umanist potrivit căruia tehnologia este dezumanizantă, iar „adevărata” experiență este cea nemediată, intențională și integră. Aceste atitudini sunt chestionabile în contextul hipertehnologizării contemporane, al realității virtuale, al teleprezenței și al noilor medii, în cadrul căruia experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului tehnologizat, regăsirea trupului cyborgic, avataric sau transgenic în spațiu. Relația dintre corp și spațiu se desfășoară prin urmare în ambele sensuri: experimentarea corpului ca spațiu (corporalizare a spațiuluiă și experimentarea spațiului ca trup (spațializare a corpuluiă. În aceste două coordonate complementare se înscrie și paradigma postumanului în spațiul virtual. Corpo-spațializarea postumană este mișcarea de flux (despațializareă și reflux (respațializareă a trupului în spațiul tehnologizat. Metafora raportului dintre corp și spațiu, dintre subiectul postuman și realitate virtuală este una mecanic-organică, o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
realizări și gândire pragmatică, ca un îndemn perpetuu pentru mai bine. Așa cum prezentul fără trecut este o utopie (ceea ce ne-a demonstrat cu prisosință cei 45 de ani de totalitarism comunist), în egală măsură nu se poate concepe viitorul fără coordonatele prezentului, a cărui actor principal este generația trăitoare actuală, generație care are obligația morală să asigure transcendența valorilor care s-au acumulat de-a lungul istoriei. Iată de ce cred cu tărie că prin această monografie ne-am făcut o datorie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
încă deschizători de drumuri în acest domeniu. Este momentul unei asumări comune a responsabilităților didactice din partea școlii și a muzeului, prin depășirea etapei de tatonări și acțiuni cu rezultate remarcabile în sine și edificarea unui parteneriat educațional comun. În esență, coordonatele unei reușite depline a acestui demers pot fi rezumate prin sintagma "muzeu viu și public participativ". Nevoile educaționale contemporane presupun o reformulare a strategiilor de proiectare și desfășurare a procesului de predare învățare experimentare, prin elaborarea și aplicarea în practica
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Este oare momentul să redefinim muzeul? Mai este muzeul un teritoriu al trecutului? Nu! Așa cum o dovedesc faptele, este pe cale de a deveni un teritoriu al trecutului și prezentului muzeificat, un răspuns la provocările viitorului. În acest context, care sînt coordonatele funcției sale educative? Ce loc ocupă publicul? În Europa se manifestă în principal două tendințe: A. Prezența muzeelor tradiționale, care prin structura și poziția lor, dispun de un capital social solid, au un statut bine definit prin contracte și protocoale
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
relația spațiu privat spațiu public. Pentru societățile de tip democratic, muzeul este un spațiu deschis, nemaifiind un privilegiu al unor anumite categorii sociale așa cum se întîmpla în trecut. Se poate vorbi acum de o veritabilă "democratizare a tezaurului", ale cărei coordonate se bazează pe două idei fundamentale: sistematizarea patrimoniului și utilizarea patrimoniului ca formă de educație 4. Sensul pedagogic al expunerii face apel la ansamblu, la relațiile ce se stabilesc între obiecte. Spațiul destinat expunerii devine liber, privitorul se mișcă ca
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
un set de practici adaptate cererii și ofertei culturale în încercarea de a nu pierde controlul și sensul menirii sale. Studiile realizate asupra publicului au avut ca țintă modalitatea în care muzeul se intersectează cu nevoile reale ale publicului pe coordonatele petrecerii timpului liber și cum este percepută vizita în muzeu din această perspectivă. În alte cazuri s-au realizat cercetări prealabile deschiderii unor expoziții temporare, prin evaluarea interesului publicului față de aceste manifestări și chiar asocierea unor sondaje cu etapele de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1. IMPACTUL MUZEULUI CONTEMPORAN ASUPRA ȘCOLII. ACTIVITĂȚI ȘI PROGRAME DE PEDAGOGIE MUZEALĂ ÎN ROMÂNIA În prima parte a acestui capitol vom analiza succint programele educaționale promovate de rețeaua muzeală din România, precum și proiecte de cercetare întreprinse la nivel european pe coordonatele relației școală muzeu. În principiu, teoriile contemporane ale educației amintind în acest cadru contribuția lui Y. Bertrand (1990) demonstrează influența socioculturii, a conținutului învățării asupra copilului. În marea lor majoritate cercetările și studiile sociologice în domeniul educației au tratat problematici
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
școală". În prezent, în țara noastră există o preocupare relativ recentă, constantă, însă insuficient organizată în această direcție. Planul de activități elaborat de Ministerul Culturii și Cultelor din România conține prevederi și recomandări cu un caracter general, din nefericire aceleași coordonate pe care le regăseam și în urmă cu cinci ani3. Este adevărat, putem constata contribuția adusă de cîteva colective de specialiști în sensul promovării conceptului de pedagogie muzeală, de elaborare a unei strategii pe termen mediu în susținerea unor astfel
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
imaginii prin publicitate, pînă la dedicarea unei pagini pe Internet specializată acestui gen de activități. Este singurul caz din România în care activitățile cuprind atît programe școlare, cît și extrașcolare. Dacă în primele etape, activitățile educative s-au desfășurat pe coordonatele ariei extra-curriculare, contactul repetat și organizat între școală-muzeu a condus la transformarea acestora în materii opționale. În anul 2001 este înființat Cabinetul de Pedagogie Muzeală ca spațiu destinat exclusiv activităților didactice, iar ca o completare a ofertei educaționale un Cabinet
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Programelor școlare prin elaborarea unor metodologii specifice de învățare în comun, de sprijinire a eforturilor de perfecționare a personalului din muzee și școli, a unei colaborari pe termen lung în vederea investirii muzeului cu "resurse eficiente de instruire și predare"21. Coordonatele proiectului s-au desfășurat într-un context generos, de inițiativă la nivel european prin "colaborarea susținută între formatorii, profesorii și educatorii muzeelor din toate țările". Prin extindere, acest program s-a adresat instituțiilor de învățămînt și muzeelor din alte țări
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței elevilor; predare și învățare școlară prin intermediul muzeelor; exploatarea tehnologiei informației și a comunicării la distanță; schimburile de experiență și cunoștințe de specialitate între muzee și școli. Problematica, coordonatele activităților și propunerile specifice au fost sesizate și confirmate încă din anul 1998, într-o cercetare pedagogică realizată de autor (I. Toma) în cadrul programului de studii aprofundate avînd ca temă: "Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Important este factorul surpriză pe care îl poate oferi acest demers didactic, prin sensibilizarea elevilor față de caracterul unic al vizitei și față de cunoștințele și deprinderile ce urmează a fi utilizate 25. În prezent aceste propuneri rămîn de actualitate! Revenind la coordonatele proiectului european, concluziile și experiența dobîndite cu această ocazie au contribuit la elaborarea unui model de colaborare, construit pe "relația interactivă dintre vizita la muzeu și munca aferentă acestei vizite, care se desfășoară în clasă, înainte și după vizită, o
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]