9,140 matches
-
altul în ceea ce privește gradul de activitate și de circumspecție, unii cercetători considerând că este vorba de trăsături determinate genetic ce nu dispar în timp. Diferențele de dezvoltare intelectuală ulterioară au fost puse, de asemenea, diferențelor inițiale între nou-născuți în ceea ce privește gradul de curiozitate și de atenție. La acest nivel, alți factori de risc sunt sexul masculin, temperamentul dificil, greutatea mică și/sau traumele la naștere, nivelul intelectual și predispozițiile genetice pentru psihopatologii. Influențe pozitive exercită o capacitate normală și o stare de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
latină, cea chirilică și cea arabă, reprezentau orientări politice diferite. Ca și în cazul celorlalte renașteri naționale din Balcani, mișcarea culturală albaneză a precedat și a fost însoțită de lupte politice. În secolul al XIX-lea Albania suscitase o mare curiozitate în rîndul intelectualilor europeni, care o priveau ca pe o regiune exotică și romantică. Savantul austriac J. G. von Hahn a publicat o gramatică, un vocabular și o culegere de folclor. Un mare interes pentru istoria Albaniei se manifesta în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
expunerea noastră. În primul rând, N. Iorga, după cum însuși spunea în 1937, s-a amestecat (este cuvântul lui) în toate domeniile și epocile istorice, datorită atât necesităților impuse de catedra de istorie universală pe care o conducea, cât și a curiozității pe care nimic n-a putut-o împiedica și obosi. Studierea istoriei patriei încadrată organic în istoria universală, cercetarea multilaterală a istoriei relațiilor internaționale pe baza unei documentări vaste s-au repercutat nemijlocit asupra înțelegerii și tratării istoriei naționale. Tocmai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
până în clipa când le încredințăm bărbatului care va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a vieții", cuvinte care stârnesc curiozitatea, dar în același timp încărcate de făgăduințe, nu sunt în măsură să îngrozească o tânără fată. Curând totuși, cuvintele tatălui devin mai alarmante, aproape amenințătoare. Dacă nu au încă nicio bănuială, o previne baronul, fetele "se răzvrătesc adeseori împotriva realității
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și de așteptări care rămân nesatisfăcute"36. Se împiedică mereu de un obstacol. Să sfideze interdicția, să depășească faza ambiguității, a necuviințelor cuviincioase este pentru ea o imposibilitate viscerală. Nerușinatele Cu toate acestea, sunt fete care, îmboldite de senzualitate, de curiozitate sau de ambiții matrimoniale, îndrăznesc deja! să treacă de această barieră, de acest tabu al sărutului, al mângâierii. În cercurile înstărite 37, fetele de felul acesta pot fi numărate pe degete. Totuși, existența și mai cu seamă îndrăzneala lor prefigurează
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
relativ banale, ca și motivațiile aflate la baza lor. În jurnalul său, Marie mărturisește că flirtează pentru a se apropia, pentru "a atinge bărbatul". Ca atâtea alte domnișoare din mediul său, constrânse la castitate, și ea caută a-și satisface curiozitatea, a-și amăgi așteptarea, a-și gratifica senzualitatea cu mici satisfacții, cu fiori abia simțiți. Ca atâtea alte fete, fiind încă lipsită de experiență, Marie se lasă câteodată prinsă în capcana flirtului și găsește jocul cât se poate de dezagreabil
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a-și câștiga existența, familia ei se află la adăpost de orice griji materiale și nu a fost compromisă de nici un scandal. Prin urmare, dacă tânăra flirtează, nu o face pentru a compensa un dezavantaj, ci ca să se distreze, de curiozitate și de asemenea cum se va întâmpla adesea în secolul XX pentru că este încurajată să o facă de cele două bune prietene ale sale: Lisbeth, mai mare cu un an decât ea, și mai cu seamă Odette. Odette avea un
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a scuipat, și-a frecat gura cu batista. Apoi a venit la mine să-mi aducă la cunoștință cele îndurate, neștiind dacă așa se făcea de obicei. Detaliile pe care mi le-a dat au trezit în mine groaza și curiozitatea; mi-a povestit cât de groasă era limba care îi ajunsese până-n cerul gurii, dar și despre o materie vâscoasă, la care numai gândindu-te ce putea fi te apuca greața. Credeam tot ce-mi povestea, dar în același timp
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
științific. Departe de a aborda flirtul într-un mod pătimaș, nestăpânit și dramatic, așa cum o face Marie Bashkirtseff, aceasta îl tratează într-un mod cvasi-experimental. Clara se lasă sărutată nu pentru că se simte legată sentimental de Marcel, ci din pură curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu. Și totodată pentru că este parte integrantă a unui joc colectiv, a unui soi de rit de inițiere. După ce primește sărutul, Clara nu este chinuită de niciun fel de mustrări de cuget
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scrierile unor autori precum Max du Veuzit, Delly în afișe publicitare, cărți poștale, reviste, cântece și, bineînțeles, filme. Sărutul în cinema La începuturile sale pline de bâlbâieli, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cinematograful era mai curând ceva care stârnea curiozitatea, și nu uzina de vise în care avea să se transforme mai târziu. În 1919, notează Maurice Sachs, sălile de proiecție se înmulțesc într-un ritm accelerat, însă filmele rămân per ansamblu de o calitate mediocră. Singure producțiile lui Charlie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trecuți de douăzeci de ani, sunt cât se poate de hotărâți să arunce în aer matrița convențiilor estetice și a valorilor colective impuse de cei mai vârstnici ca ei. Cu camera de filmat pe umeri, liberi, mobili și plini de curiozitate, aceștia privesc lumea cu alți ochi. Odată cu emisiunea de televiziune Cinq Colonnes à la Une, ei inventează un limbaj nou, direct, menit să surprindă neexprimatul din relațiile interumane. Încep să descifreze codurile, contradicțiile, incertitudinile acestei societăți pe cale de a se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trebuie să facă toate eforturile de diagnosticare necesare pentru a se asigura că simptomele întrunesc criteriile specificate de ICD-10 sau DSM-IV. De asemenea, este necesară o analiză comportamentală care să lămurească circumstanțele ce pot influența apariția simptomelor și cognițiilor conexe. Curiozitatea pare a fi cea mai importantă trăsătură a unui terapeut prudent. Dacă s-ar întîmpla ce? este întrebarea cel mai des pusă pentru elucidarea fricii supreme. Dacă aș face infarct, Dacă ceilalți ar observa că mi-e frică și m-
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. �Francezilor le-a lipsit, �n toat? aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate; ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
genera?iei anilor treizeci� � ceea ce P. Nizan exprimă cu cruzime �n C�inii de paz? (1932). De fapt, dezbaterea intelectual? francez? se deplasa atunci de pe terenul filosofiei sociale pe cel al ideologiei politice: Francezilor le-a lipsit, �n aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate. Ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în căutare de sens26. Interogația continuă pe care autoarea o pune la lucru pe seama acestei istorii nu poale fi decît stimulativă pentru alte analize și interpretări. Am atras atenția, aici, asupra cîtorva linii de interes, cu gîndul de a stîrni curiozitatea cititorului. Atîtea altele ar fi meritat să fie puse în lumină. Partea de istorie, spre exemplu, cuprinde și alte zone ale domeniului: elite franceze în epoca modernă, relații franco-americane, studii de strategie etc27. Fiindcă profesoara Catherine Durandin e un om
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu se lasă amăgit de filosofia mistică ortodoxă și își încheie lucrarea amintită cu aceste cuvinte: "Destinul nostru fiind acela de a ne descompune odată cu continentele și stelele, ne vom plimba, ca și bolnavii resemnați, și pînă la capătul anilor, curiozitatea unui deznodămînt prevăzut, înspăimântător și zadarnic." Întîlnirea celor doi scriitori se realizează, poate, în recunoașterea tragicului, iar în cazul lui Cioran, într-o turbulență care-i interzice să-și aroge scepticismul în locul confortului intelectual. Cioran oferă publicului din România anilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra acestui final: soția o împușcă mortal pe femeia singură, pe care publicul este indus s-o deteste, punînd-o în contrast cu viața fericită de familie amenințată de răul reprezentat de Alex. Una din scenele-cheie o arată pe aceasta privind cu o curiozitate morbidă o scenă de familie în care Dan îi dăruiește fiicei sale un iepuraș, în timp ce soția îi privește cu afecțiune. Alex privește de afară o scenă care prezintă tocmai ceea ce îi lipsește ei, ca femeie de carieră; șocul realizării bruște
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Editura Art în 2010, tradusă din franceză de Vlad Russo. Scrise pentru fiica sa, Marie France Ionesco, în anii '40, Poveștile sunt o invitație la descoperirea lumii într-o manieră liberă și naivă, ironizând normele și automatismele sociale și expunând curiozitățile ascunse ale banalului. Tatăl inventează aventuri ciudate și fanteziste la instențele fiicei sale, Josette, care în fiecare dimineață își face apariția în dormitorul părinților, cerând noi povești. Fetița primește cu bucurie inițierile neconvenționale în labirintul lumii mari și serioase, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
imagini și filmări cuprinzând toate scenariile posibile ale abominabilului ce se poate abate peste corpul uman. Sfârtecat, tranșat, secționat, disecat, hăcuit, decapitat, lapidat, violat, apoi expus privirii ce scanează, investigând, trupul rămâne vlăguit de secrete, pradă unui interes învecinat, probabil, curiozității sexuale stimulate de pornografie. Într-una dintre concluziile sale remarcabile, Ariès desemnează sexul și moartea ca "punctele cele mai slabe ale zidului de incintă" al civilizației, zonele periculoase ce permit prelungirea naturii iraționale în cultură - de unde ritualizarea, controlul, ceremonialul și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
șoca chiar, în funcție numai de ideile noastre despre cauzele lor. Credem, considerăm chiar axiomatic faptul că legea unui singur om este în sfîrșit perimată și că n-o vom mai cunoaște decît din auzite. Era sortită să devină o curiozitate, precum cultul eroilor din vînătoarea de vrăjitoare despre care vorbesc cărțile de demult. Dar se pare că e greu de inventat ceva asupra unui astfel de subiect, unul dintre cele mai vechi din lume. Departe de a inventa, noi n-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
așa fel încît termenii lui să fie acceptați cu entuziasm. Prin aceasta ei urmează pas cu pas principiul societății politice, anume acela că masa domnește, dar nu guvernează. IV Există un mister al maselor. Timiditățile gîndirii sociale actuale ne înfrînează curiozitatea. Lectura clasicilor, din contra, o mențin trează. Degeaba trecem sub tăcere misterul, îl denaturăm, îl uităm chiar, căci este imposibil să-l expulzăm, să-l aneantizăm. Filosoful sovietic Zinoviev scria recent în lucrarea Sans illusions: "În genere, elementele de psihologia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și imprevizibili. Dar cînd vrem să facem din toate acestea o știință, trebuie să analizăm îndeaproape cauzele tuturor efectelor. Doar cu această condiție putem înainta acolo unde înțelepciunea națiunilor, poeții și filosofii lor bat pasul pe loc. Cît despre obiectul curiozității, el rămîne neschimbat. Ne intrigă și pe noi cum i-a intrigat și pe ei. Capitolul II Revolta maselor I Pentru a se naște o știință, nu e suficient să existe un fenomen o știm de sute de ani. Nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
boli pe care nu le poți vindeca? Descoperind cauzele, nu facem decît să răspundem unui "de ce". Propunînd o soluție practică, răspundem și la întrebarea: "ce-i de făcut?". Aceasta din urmă are infinit mai multă importanță decît cea dintîi, căci curiozitatea este apanajul unui cerc restrîns, dar acțiunea e o necesitate de zi cu zi. Psihologia mulțimilor a fost creată pentru a răspunde simultan ambelor întrebări. Dintru începuturi, ea-și anunță intenția de a explica acest "de ce" al societății de masă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu opusul unei reflecții detașate și neutre. Doar ei au luat în serios tema despotismului occidental. Fie c-a fost vorba de influența mass-media sau de structura autoritară a maselor, ei nu le-au ales la întîmplare, nici din simplă curiozitate intelectuală. Această temă trimite la realitate, deci cu ea trebuiau să se pună de acord teoriile lor. Ele sînt în raport cu și proporționate după conflictele epocii, după dramele care-o străbăteau. Acționînd așa cum se cere să acționezi cînd ești confruntat cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]