8,487 matches
-
puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de această.... ”, la precepte biblice: „Bate-voi Păstorul și se vor Împrăștia oile”, „să iubești pre aproapele ca Însuși pre tine”. Toate aceste manifestări „deșănțate” scapă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
existenței păstorilor munteni. Eroina principală a romanului este Vitoria Lipan. Întregul univers uman gravitează În jurul acestui personaj. Vitoria este un adevărat simbol feminin din universul aspru al păstorilor. Autorul schitează acest ideal feminin În parabola de la Început, stând sub semnul divinității; cu aceasta comunică direct la Începuturi lumea muntenilor oieri: ,,nu vă mai pot da Într-adaos decât o inima ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune; să vie la voi cel cu cetera ... și s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucurii rămase În exclusivitate În eul interior. De cele mai multe ori gândurile rămân frământate În mintea ei. Încearcă să găsească o cale de comunicare cu părintele Milieș ori cu baba Maranda. Dacă părintele Milieș simbolizează Într-un fel dialogul ei cu divinitatea, baba Maranda, o vrăjitoare, este latura opusă a acestei stări. Ea rămâne mai departe cu visurile abisale, crede cu sfințenie În ele, ca orice femeie singură, În măsură să-i regenereze vitalitatea, forța fizică atât de necesară pentru a Învinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nică, din ,,Amintiri din copilărie”. Dialogul Vitoriei cu părintele Milieș este unul permanent, nu numai atunci când se plânge de dispariția soțului ei. Părintele Dănilă e un fel de duhovnic la care Vitoria găsește alinare. Orice act stă sub semnul voinței divinității. Înainte de plecare În călătorie, Vitoria merge să se Închine la icoana Sfintei Ana. Biserica este și locul unde se poate asigură protecția Minodorei pe timpul cât va lipsi ea de acasă. Toate aceste calități fac din Vitoria Lipan unul din cele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Iona se reduce la o burtă de pește, dar zărește „alt orizont”, o altă „burtă de pește uriaș", „un șir nesfârșit de burți. Ca niște geamuri puse unul lângă altul", ilustrand limitele Împrejurărilor vieții. Meditând asupra relației dintre om și divinitate, Iona nu are nici o speranță de Înălțare spirituală, deși „noi, oamenii, numai atâta vrem: un exemplu de Înviere", astfel, fiecare se va duce acasa ca „sa murim bine, omenește", Însă „Învierea se amână”. Drama umană este aceea a vieții apăsătoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi considerat drept inauguratorul romanticismului istoriografic și al mesianismului național românesc, istoria devine însuflețită nu atât de intențiile providenței (cum era în analistica medievală, dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și frăția, sunt principiile care trebuie să ghideze și devenirea istorică, întrucât direcția pe care s-a înscris istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința" care este una din cele trei virtuți teologale, semantica lor este profund alterată. Dacă în tradiția creștină, credința semnifică îmbrățișarea de către creștin a adevărurilor revelate de divinitate, în concepția național-militară aceeași virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar în aceste semințe se cuprind potențial toate formele ulterioare ale lor. [...] Dezvoltarea lumii e o descoperire în timp a formelor care există etern" (Stăniloae, 1939, p. 39). Caracterul național este o astfel de formă eternă creată in nuce de divinitate la facerea lumii și sădită în creațiile sale umane cărora le-a încredințat stăpânirea lumii. În ce privește pe om în special, Dumnezeu a creat la început pe Adam și Eva. Dar în ei se cuprindeau potențial toate națiunile. Acestea sunt descoperiri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă a interbelicului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia divină. Această scânteie divină trebuie pusă în valoare. În afară de modelul Eminescu, ați mai avut pe altcineva care să vă influențeze în vreun fel destinul? În sfera culturii, a filozofiei, sigur că eu m-am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]