8,653 matches
-
sau stabilitate trimite la sensul noțiunii lui Evagrie, ea nu apare niciodată. Termenul evagrian de apatheia era expus răstălmăcirilor, fiind caracterizat de Ieronim ca nepăcătoșenie și condamnat ca o pretenție îndrăzneață. Cassian pune la baza susținerii acestei expresii versetul evanghelic: ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5,8) și care leagă un mijloc de un scop. Cassian accentuează experiențele pe care curăția inimii le face posibile: iubirea, contemplația, cunoașterea duhovnicească, rugăciunea neîncetată, castitatea, unirea cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin intermediul Avvei Nestoros, susține că desăvârșirea adevărată va fi măsurată mai repede de curăția iubirii decât de minunile înfăptuite și care dispar sau pier. Iubirea este singura care dăinuie (Convorbiri duhovnicești 15,2). 3) Fericirea cerească și vederea lui Dumnezeu. ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tema fericirii cerești transpare din toate scrierile monahale ale lui Cassian. Sfârșitul monahului este numit de Cassian fericire, iar contemplația o pregătește și o anticipă. Filosofii și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cuvântul fericire de mai bine de șaizeci de ori în scrierile sale și-i atribuie, în general, înțelesul de răsplată ultimă. El se folosește de Predica de pe Munte a Mântuitorului din Evanghelia după Matei și pune mare accent pe versetul ,,fericiți cei curați cu inima...”. Prin aceasta Cassian rezumă scopul monahismului, iar celelalte fericiri stau la baza învățăturilor sale. Prin faptul că, în opera sa, Cassian pune un mare accent pe fericire se dovedește influența lui Evagrie la care frecvent apare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
putem spune despre Budapesta? �, descriindu? i superbele cl? dîrî publice, podurile, bulevardele largi ? i sf? tuindu? i pe rom�ni s? �nve? e de la du? man11. Dup? p? rerea lui Iorga, for? ele rom�ne fuseser? bine primite. Ungurii erau ferici? i s? scape de teroarea bol? evic? , iar rom�nii s? au comportat exemplar la Budapesta. Petru, fiul lui Iorga, ofi? er de carier? , a intrat �n Budapesta o dat? cu trupele rom�ne ? i i? a scris numeroase scrisori de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
consideră c? ei nu aveau nici drepturi istorice, nici contractuale 75. Mai realist vedea Iorga solu? ionarea problemei minorit?? ilor prin instituirea unei prospere bog?? îi economice comune �n Rom�nia Mare, bazat? pe resursele ei bogate. Minorit?? ile ar fi fericite s? beneficieze de �o economie puternic? �76. Dar economia de tip Lumea a Treia a Rom�niei nu era suficient de puternic? , ci poten? ialul ei era puternic. Dintre toate minorit?? ile, ungurii erau cei mai turbulen? i. Autorul acestei c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ostilitate, �ns? nu baza? i pe o platform? Chasidic?! Majoritatea acestor evrei erau asimilă? i ? i se aflau de zeci de ani �n fruntea politicii de maghiarizare for? at?. Ei nu se sim? eau (că ? i coreligionarii lor din Bucovina) prea ferici? i de sosirea oficialit?? ilor rom�ne? ți corupte din Regat, care �i h? ituiau pe evrei. �n 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al �nv??? m�ntului, oferea (pe baza principiului �dezbin? ? i st? p�ne? te�) mai multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. �? erpoaica evreic? � a devenit simbolul r? ului absolut, o viper? care amenin? a s? le sugrume ? ara. �n 1930, atunci c�nd Carol cobora din cer �n Transilvania că un Siegfried blond, poporul �l idolatriza. Milioane de rom�ni erau at�ț de ferici? i de �ntoarcerea prin? ului viselor lor �nc�ț �ngenuncheau �n praf �n fă? a lui. Dar Carol era tot timpul preg? țiț. O partid? de bridge �n Aleea Vulpache (locuin? a de la Bucure? ți a Lupeasc? i) sau un ț�rg care trebuia �ncheiat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu o �n? elege�. �ntr? un asemenea vid, Ortodoxia ar fi putut avea un rol firesc, dar (dup? p? rerea lui Iorga) credin? a ortodox? a Legiunii era o �n? el? torie. Iorga consideră c? acest rom�na? pierdut ar fi fost fericit chiar ? i dac? era min? it. Reformele trebuie �ns? s? vin? de sus ? i s? fie inspirate de suflete mai m? re? e dec�ț cele ale legionarilor. Toat? lumea trebuia s? fie al? turi de rege. Iorga a reprodus facsimilele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atâta vreme cred că totul a meritat. Cel puțin în capul meu, personajul cu care m-a provocat Alexa Visarion în Înainte de tăcere a fost unul dintre cele mai interesante din cariera mea. Și pot spune că uneori am fost fericit în profesie alături de oameni dragi cu care am plecat demult și am ajuns aici, ceva mai bolnavi, ceva mai bătrâni, la timpul cărților și al amintirilor. Facem parte fiecare din biografia celuilalt și asta nu înseamnă doar că am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sigur, să spui precum poetul Marin Sorescu: "vine o vreme când tragem linie și facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori mai uităm din ele. Câteva clipe când era să fim frumoși... câteva clipe când era să fim fericiți...câteva clipe când era să fim geniali!" După fericire, geniul vine ca un semn al nefericirii! Asta nu a spus-o poetul. O deducem noi. Pentru Alexa Visarion nu a venit această clipă și nici nu va veni pentru că el
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de Alexa Visarion și pentru teatru, și pentru film nu așteaptă încă? Și sunt sigur că parte din ele vor fi realizate. Sala de cinema și sala de teatru îl așteaptă... Platoul și scena îl așteaptă! Clipele când vom fi fericiți și, de ce nu, geniali! Asta nu a mai spus-o poetul. O spun eu, ca o presimțire! Laurențiu DAMIAN Sinusoida tensiunii caragialiene în filmele lui Alexa Visarion " Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii." (Ion Luca Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În acest peisaj, Ranevskaia este doar o ilustrată parfumată, dintr-o altfel de lume. Venirea ei provoacă o întoarcere în trecut, iar casa își trăiește alături de ea ultimele clipe de "viață". Regizorul rememorează aproape identic, în două momente diferite, clipele fericite din acel spațiu de vis "camera copiilor". Gaev și Ranevskaia, frate și soră, într-un joc ce sugerează nevoia de întreg, străbat spațiul sprijiniți de grumazul unui căluț din lemn, cândva înaripat dar care acum cu greu mai poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este cea a durității, a ferocității și a vulgarității, nu sugerează puterea cuceritorului îmbogățit. Lopahin dărâmă perdele, mută oglinzi, trage cortina de fier peste această lume, dar nu e un învingător. Are bani dar nu e în stare să fie fericit, nu se simte împlinit. După ce cumpără livada, nu știe să o păstreze și o distruge. Citind Livada..., pentru Alexa Visarion miza nu este "economicul, alungând simbolicul, simptom al timpurilor moderne", nu este "opoziția dintre util și inutil", cum scria George
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în teatru și film, pe care mi-l doream tocmai lipsit de restricții și capabil să deschidă și să reverbereze, legând foarte nuanțat posibilitățile raționale de cele instinctuale, raportul cunoscut-necunoscut în idee, complementaritatea dintre luciditate și afectivitate în analiză. Eram fericit când cineva voia să înțeleagă modalitatea mea de lucru, dar astăzi întrebarea " Cum e la domnul, cu starea?" mă irită. Cu starea, domnule, e ca și cu viața. Se poate răspunde oricând în afara problemei și nu ai altă șansă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au fost fericiți sau că nu le-a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic și verbal cu ceilalți copii. La această vârstă, copiii interpretează evenimentele raportându-le la ei înșiși și considerându-se cauze ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dintre strategiile cognitive, menite să controleze gândurile și amintirile chinuitoare, persistente despre evenimentul traumatic, menționăm că ele se subdepartajează în exerciții de distragere a atenției (ca de pildă, număratul invers, din 7 în 7 sau descrierea mentală a unui moment fericit din propria viață etc.); în exerciții de stopare a gândurilor și în exerciții de afirmații despre sine. Cât privește strategiile comportamentale, ele constau în reluarea ocupațiilor rutiniere, existente înainte de episodul traumatic, promovarea activităților reconfortante și a timpului petrecut împreună cu familia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu calitățile necesare dezvoltării potențialului de care dispune. Aceeași înclinație spre viață, spre sănătate sau instinct de supraviețuire îi face chiar și în cele mai dificile condiții de viață pe indivizi să poată avea momente de fericire, să poată fi fericiți. 3.5.5. Factori protectivi/resurse Trecând în revistă studiile existente, Haynal (2002) arată că aproximativ jumătate dintre copiii care au trecut prin suferințe considerabile (moartea unui părinte, catastrofe, război etc.) reușesc să se salveze (au o bună reziliență) și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sprijinirea rezilienței lor. Creșterea copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață sau de a fi fericit este ceea ce stă la baza noilor orientări în psihologie, în care se recunoaște faptul că un individ fericit are o imunitate sporită la boli, o creativitate superioară precum și o capacitate de a rezolva problemele sporită. în relațiile cu ceilalți, un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
f]cuse nici un r]u, ins] comportamentul s]u nu mai putea fi suportat. Fosta lui soție și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi învinuiți sau influențați direct de membrii grupului. S-a aflat c] ei erau fericiți, dar c] b]rbatului îi lipsea fostul s]u prieten. O diplomație subtil] a revelat dorința cuplului de a se reîntoarce și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egoismul este autodistructiv. Înv]ț]tură cu privire la r]splat] se reg]sește în pasaje că Matei 19,29, sub forma vieții veșnice, sau Luca 18,22, sub forma comorii în cer, si, în special, în Fericirile din Predică de pe munte: „Fericiți cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu” (Maț. 5,8). Aceast] înv]ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ț]rile bogate nu vin în întâmpinarea nevoilor oamenilor, iar guvernele și oamenii bogați din statele s]race nu își utilizeaz] la maxim capacit]țile. O alt] remarc] este relevant] aici. Trebuie s] ne pese de cei mai puțin fericiți din cadrul propriilor noastre societ]ți și s] sprijinim înființarea serviciilor publice de educație, s]n]țațe și altele asemenea, dar nu trebuie ignorat faptul c] s]r]cia din statele s]race este, pe ansamblu, mult mai mare decât s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cei mai mulți dintre noi înv]ț]m s] discernem nevoile celorlalți în cadrul familiei: p]rinții noștri aveau grij] de noi atunci cand ne r]neam; ei râdeau cu noi atunci când eram fericiți. În cele din urm], ajungem s] știm când ei sunt fericiți sau nu și ulterior înv]ț]m s] fim preocupați de aceste lucruri. Dar, f]r] acea experient], nu numai c] nu am avea cunoștințele necesare pentru a promova interesele celorlalți, dar nici nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte simplu pentru utilitaristul clasic. Ființă aruncat] peste bord este cea care este cel mai puțin fericit] la momentul respectiv și care nu va fi probabil niciodat] prea fericit]. De vreme ce câinii nu au nevoie de prea multe pentru a fi fericiți, aceasta înseamn] c] unul dintre oameni va fi cel aruncat peste bord. Ceea ce conteaz] în luarea acestei decizii nu este specia celor capabili s] contribuie la fericirea general] a universului moral, ci cantitatea cu care ei contribuie. În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru, iată, o lungă carieră nomenclaturistă, România profundă se cufunda în subteranele umede ale terorii. În timp ce intelectualul de rang Gheorghe Brătianu era ucis în beciurile bolșevismului autohton, intelectualul de tip nou, luminatul despot de azi sălta, copăcel-copăcel, pentru a ne ferici azi cu multilateralele lui abilități. Întrebarea cade firesc. Dacă Washingtonul, capitala lumii, inaugurează acum un zguduitor memorial al holocaustului verde, spre care dl. Iliescu, însoțit de pîlcul de gaițe gureșe, se îndreaptă fuguța, de ce n-ar avea și Bucureștii, capitala
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]