8,564 matches
-
întregului tumult interior, de a dezvolta ideea muzicală pe vaste spații simfonice.” Această coliziune duce la echilibrarea din care ia naștere "Suita pentru orchestră nr.1 op. 9". Aceasta a fost compusă în anul 1903. Prin această lucrare, Enescu valorifică folclorul după următoarea formulă: „Să te inspiri de la el, dar să îl lași în pace” Suita se bucură de un prestigiu remarcabil datorită "Preludiului la unison", care surprinde prin particularitatea de construcție tehnică și ethosul său. Particularitatea de construcție se referă
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
este a viorilor. Astfel menuetul vine ca o replică armonico-polifonică cel puțin egală a Preludiului. Ideea centrală a acestei părți se regăsește în măsurile: Tema este în La bemol major însă aceasta se încheie pe treapta a șasea, strategie specifică folclorului românesc. Procesul elaborării tematice în această secțiune a lucrării atinge climaxul în zona de extremă concretizare tematică și anume repriza contrapunctică pe cinci voci reale (7 măsuri înaintea reperului 12). Aceasta este construită tot în tehnica secțiunii de aur. Atacul
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
a început în 1923 la Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din București (1931-1938) cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ștefan Popescu (teorie-solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail Jora (armonie și contrapunct), Dimitrie Cuclin (forme muzicale), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), George Breazul (enciclopedia și pedagogia muzicii). S-a specializat între 1944-1946 cu Ioan D. Petrescu (paleografie bizantin și cânt gregorian). Între 1935-1943 este cântăreț bisericesc în București, iar între 1939-1952 este profesor de muzică bisericească la Seminarul
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
activează ca profesor de teorie-solfegiu la Institutul Militar de Muzică din București. În 1938 devine colaborator la Arhiva de Folklor a Societății Compozitorilor Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
1938 devine colaborator la Arhiva de Folklor a Societății Compozitorilor Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
1961-1964: vine la Chișinău și activează în calitate de maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, condus de Vladimir Curbet 1962-1965: acordeonist și naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
instrumentale în partituri pentru taraf, 1973, „La vatra jocului” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru orchestre de muzică populară, 1982, „Ce mi-i drag mie pe lume” - culegere de cîntece și piese instrumentale din repertoriul formației de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă” - partituri alese pentru orchestră de muzică populară, 1987, „Primul ghiocel” - culegere de cîntece pentru preșcolari și elevii claselor primare, 1993, „Cântă inima și dorul” - folclor muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediția a II-a 1986
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
de cîntece și piese instrumentale din repertoriul formației de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă” - partituri alese pentru orchestră de muzică populară, 1987, „Primul ghiocel” - culegere de cîntece pentru preșcolari și elevii claselor primare, 1993, „Cântă inima și dorul” - folclor muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediția a II-a 1986 și ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
Primul ghiocel” - culegere de cîntece pentru preșcolari și elevii claselor primare, 1993, „Cântă inima și dorul” - folclor muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediția a II-a 1986 și ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de piese instrumentale în diverse forme și peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de piese instrumentale în diverse forme și peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece interpretate de Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece interpretate de Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan, Vasile Iovu, Veronica Mihai, Claudia
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece interpretate de Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan, Vasile Iovu, Veronica Mihai, Claudia Șerșun acompaniați de Orchestra „Folclor”, dirijor -. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985: La Nistru, la mărgioară, culegere de cântece prelucrate de Dumitru Blajinu, interpretate de Iustina Scarlat, Nicolae Sulac, Larisa Arsenii, Alexandru Lozanciuc, Angela Păduraru, Ștefan Petrache, inregistrate cu Orchestra Folclor, dirijor - Dumitru Blajinu. Înregistrări
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
Șerșun acompaniați de Orchestra „Folclor”, dirijor -. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985: La Nistru, la mărgioară, culegere de cântece prelucrate de Dumitru Blajinu, interpretate de Iustina Scarlat, Nicolae Sulac, Larisa Arsenii, Alexandru Lozanciuc, Angela Păduraru, Ștefan Petrache, inregistrate cu Orchestra Folclor, dirijor - Dumitru Blajinu. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985; În martie 1983 s-a căsătorit cu Anișoara Groian. Și-au unit destinele la biserica „Sfântul Dumitru” din Chișinău, naș de cununie fiind Parohul bisericii, Pavel Borșevschi. După decesul artistului, Anișoara
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
anul 1965. A făcut cursuri de politologie în cadrul Institutului de Perfecționare și Conducere în anul 1972 și studii de istoria și teoria artei în anul 1974. A fost metodist la Casa de Creație Prahova, realizator de spectacole folclorice, culegător de folclor, prezentator de festivaluri internaționale precum și curator al unor galerii de artă ale unor programe expoziționale internaționale. A fost curatorul mai multor ediții ale Bienalei „Ion Andreescu” de la Buzău și a fost prezent la numeroase ediții ale taberei de creație Monteoru
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
a publicat deja articole în legătură cu sexualitatea și cu testele de personalitate. În anul 1949 a fost numit psiholog șef al Centrului de diagnostic din New Jersey. Până la sfârșitul anilor 1950 a publicat 46 articole și a scris o carte intitulată „Folclorul sexului” Prin cărți, articole și conferințe în fața profesioniștilor și a largului public Ellis și-a difuzat treptat teoriile originale. Terapia comportamentală-cognitivă pe care a dezvoltat-o s-a bucurat în anii 1970 de o mare apreciere în rândurile terpeutilor din
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
medii intermediare cu 5779 elevi. De asemenea 3 licee („Al Horezmi”, „Ibn Haldun” etc) cu 2324 elevi. Au luat ființă și școli industriale, o școală de învățământ pentru copii cu probleme speciale, o școală agricolă și una de muzică și folclor palestinian. 54,6% din elevii ultimei clase de liceu au trecut examenele de bacalaureat.În 2014 72,5% au reușit la bacalaureat. La finele anilor 1990 sociologul As'ad Ghanem a initiat la Tamra o asociația Ibn Haldun care promoveaza
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
provine de la cuvântul "boeken" din neerlandeza medie, așa cum era ortografiat pe vremuri "beuken" (în ). Hoboken înseamnă deci "Hoge Beuken" (în ), tip de arbore care împodobește de secole localitatea. Spitalul de geriatrie și gerontologie din Hoboken poartă numele „Hoge Beuken”. În folclorul popular local există și o altă versiune a denumirii „Hoboken”. Un primar de pe vremuri avea nevoie de un nume pentru satul său, dar nu-i venea nicio idee. Până când, stând la masă, fetei sale i-a căzut pe jos sandviciul
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
sursele privind instituirea republicii reiterează evenimentele de bază ale poveștii Lucreției, deși relatările diferă ușor. Povestea Lucreției nu este considerată un mit de majoritatea istoricilor, ci mai degrabă o legendă istorică despre o istorie timpurie, care era în mare parte folclor. Dovezile indică existența istorică a unei femei pe nume și un incident istoric, care a jucat într-adevăr un rol critic în căderea monarhiei. Multe dintre detaliile specifice sunt, totuși, discutabile, și variază în funcție de scriitor. Utilizarea târzie a legendei are
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de istorie literară au apărut în revistele "Contemporanul", "Cronica", "Luceafărul", "Manuscriptum", "Revista de istorie și teorie literară", "Steaua", "Transilvania", "Viața Românească". Cercetările sale individuale au fost consacrate biografiei și operei literare a lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
identificări ale unor noi opere, articole, reviste și alte colaborări literare. Stancu Ilin a publicat două cărți despre viața și opera lui Liviu Rebreanu: "Liviu Rebreanu în atelierul de creație" (1985) și "Liviu Rebreanu în agora" (1988), precum și antologia de folclor "Poezia obiceiurilor de iarnă" (1985). Contribuțiile sale cele mai valoroase sunt reprezentate de publicarea, în colaborare, a ediților critice din B.P. Hasdeu ("Opere", I-XVI, 1986-2013, cu Ionel Oprișan) și I. L. Caragiale ("Opere", I-V, 2000-2015, cu Nicolae Bârna și
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]