51,240 matches
-
de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII" Eșecul la învățătură și prevenirea luitc " E[ecul la înv\ț\tur\ [i prevenirea lui" Tiberiu Rudictc "Tiberiu Rudic\" 1. Noțiunea de „eșec școlar”tc "1. Noțiunea de „e[ec [colar”" Frecvența cu care se produce „eșecul școlar” în mediile școlare și, mai ales, aspectul de fenomen cronicizat (permanentizat) pe care el poate să-l dobândească adeseori ne determină să-l privim cu toată responsabilitatea. Un eșec școlar cronicizat este periculos, deoarece
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne vom folosi în scop educativ, să fie dozate corespunzător, pentru a nu depăși limitele de rezistență ale psihicului copilului. 2. Aproape orice investigație a eșecului școlar va găsi o relație între frecvența acestuia și unii factori școlari. Dinte aceștia menționăm aici doar câțiva: • Rigiditatea ritmurilor de învățare, care presupune obligativitatea asimilării conținuturilor învățământului în unități temporale unice pentru toți elevii, ignorându-se dificultățile pe care le întâmpină cei cu ritmuri mai lente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a învăța chestiuni noi și li se explică mai puțin chestiunile dificile. Al treilea factor, output-ul verbal, se referă la două comportamente ale profesorilor: insistența lor de a urmări schimbul de replici până se ajunge la concluzii satisfăcătoare și frecvența cu care se angajează în interacțiunile legate de sarcinile didactice. De exemplu, profesorii au tendința de a prelungi discuția cu cei în legătură cu care au așteptări pozitive după ce aceștia au răspuns greșit la întrebări, de a acorda mai multă atenție răspunsurilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a acorda mai multă atenție răspunsurilor lor și de a repeta întrebările, accentuând anumite părți ale lor ce pot sugera răspunsul. Ei lasă acestor elevi mai mult timp de gândire înainte de a adresa întrebările rămase fără răspuns restului clasei. În ce privește frecvența interacțiunilor, elevii-țintă ai expectațiilor pozitive ale profesorului caută mai des contactele cu acesta, chiar în afara cadrului clasei, decât elevii de la care profesorul nu așteaptă prea mult. Feed-back-ul se referă în principal la utilizarea de către profesor a laudei și a criticii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Creativă. Ele cuprind diverse probe verbale și figurative relativ simple ce reclamă gândire divergentă și alte aptitudini de rezolvare a problemelor care au fost cuantificate în funcție de fluență (numărul total de răspunsuri valide), flexibilitate (numărul diferitelor categorii de răspunsuri relevante), originalitate (frecvența redusă a răspunsurilor din punct de vedere statistic) și elaborare (gradul de detaliere a răspunsurilor). Unele teste incluse în bateria lui Torrance conțin: elaborarea întrebărilor: subiectul examinat scrie toate întrebările pe care le poate concepe, pe baza unei imagini desenate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
doilea rând, alte critici au vizat incapacitatea scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate și elaborare de a cuprinde sfera creativității (vezi Amabile, 1983). Definirea și stabilirea criteriilor creativității constituie, de fapt, un permanent subiect de dezbatere, iar identificarea statistică obiectivă a frecvenței reduse a unui răspuns în raport cu totalul răspunsurilor unui eșantion din populație reprezintă numai o metodă între multe altele. Alte metode presupun, de exemplu, consensul unei comisii de evaluare referitor la creativitatea unui produs. În al treilea rând, unii cercetători au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anulează declarațiile „virulente” ale așa-zișilor critici sociali ignoranți și ale experților medicali cu privire la stările psihice excepționale (1896/1992). Noțiunea de gândire divergentă sau, cel puțin, posibilitatea unei ideații complexe a fost formulată de William James (1880), care a surprins frecvența redusă a complexității ideatice: În locul ideilor despre lucrurile concrete înșiruite una după alta pe calea dreaptă a gândirii uzuale, avem de-a face cu cele mai neașteptate revelații și tranziții de la o idee la alta (...) cele mai neobișnuite combinații de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să fie aplicat pe plan mondial. Ca și testul SOI, TTCT presupune multiple reacții ale subiecților la stimuli verbali sau imagistici care sunt cotate pentru fluență (sau numărul de idei), pentru flexibilitate, în funcție de diversitatea categoriilor de idei generate, originalitate (sau frecvența statistică redusă) și pentru elaborarea ideilor peste nivelul cerut în instructaj. De-a lungul ultimelor decenii, Torrance (1974) a perfecționat modul de administrare și sistemul de cotare ale TCTT, ceea ce justifică continua lui popularitate. Atât Getzels și Jackson (1962), cât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetători în ultimii 20 de ani și studiile au dus, astfel, la rezultate contradictorii (Baer, 1996; Johnson, 1985). Analiza variatelor sisteme de cotare a testelor de gândire divergentă relevă că trebuie luate în considerare și alte alternative ale graficelor de frecvență uzuale prin care se exprimă fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea (de exemplu, Torrance, 1972d). Asemenea alternative pot însemna calculul sumei totale a scorurilor (adică totalul scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate), a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar permite, la rândul lui, elaborarea unor predicții utile cercetărilor viitoare. Studii-replică Fără îndoială că replicile cercetărilor pot fi valoroase, din moment ce ele constituie o parte integrantă a cercetării experimentale tradiționale. Frecvența în replica studiilor de creativitate este totuși redusă în comparație cu cercetările din domeniul științelor exacte. În plus, reproducerea cercetării științelor exacte se caracterizează prin precizie; se imită procedurile utilizate în experimentele inițiale cu unicul scop al validării prin replicare. În cercetările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber, 1944; Simonton, 1983c, 1988b, 1991c, 1996), Geniul ereditar a devenit mai târziu nu doar un studiu de referință în psihologie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
incitant pentru intelectul tânărului talent; traumele copilăriei - o altă serie de cercetări a vizat posibilele consecințe ale experiențelor traumatizante, precum pierderea unui părinte sau lipsa ambilor părinți, asupra dezvoltării potențialului creativ. Demn de interes este, mai ales, modul în care frecvența și intensitatea acestor experiențe poate dezvălui domeniul în care se manifestă creativitatea superioară, din moment ce creatorii din domeniul artistic par să provină din medii mult mai dezavantajate decât cei din domeniul științelor exacte (Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Simonton, 1986a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi făcut în alte momente (Lewisohn, 1992, p. 23). În concerte, ei cântau de mai multe ori același cântec, având astfel ocazia să rezolve problemele de interpretare ca grup și să-și cizeleze interpretarea personală. În figura 12.1 prezentăm frecvența cumulată a concertelor formației Beatles în cariera lor de interpretare în concerte până în momentul în care s-a produs „febra Beatles”. De la jumătatea anilor ’60, ei au dat circa 400 de concerte pe an - în medie, mai mult de unul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
orice moment al carierei lor discografice, prelungită până în 1970. Proporția cântecelor din ultima parte a carierei este mult mai mare, fapt care vine în sprijinul ideii că membrii formației Beatles au avut nevoie să-și facă ucenicia de compozitori. Diferența frecvențelor de înregistrare care apar în figură este semnificativă: ξ² (1) = 26,43, p < 0,0001. Se poate obiecta că acele cântece de la începuturi nu au fost înregistrate pentru că factorii de decizie din cadrul casei de discuri cu care aveau contract nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
apă și recipiente nu seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în acest caz de realizare creativă: dacă a existat vreo schemă fixă, ea a fost depășită. Ar fi interesant să examinăm și alte cazuri din această perspectivă, pentru a determina frecvența transferului pozitiv în raport cu cel negativ și pentru a vedea care s-a încheiat cu reușită și care cu eșec. Faptul că în cazul spiralei duble a fost învins transferul negativ nu exclude, desigur, cazurile în care acesta a fost destul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
societate poate fi definită ca suma indivizilor din ariile de specialitate legate între ele - de la arhitecți la paznicii grădinilor zoologice și de la mame la utilizatorii terminalelor de calculator. Tabelul 16.3 prezintă unele dintre modurile în care societatea poate influența frecvența și intensitatea noilor „meme”. Și aici, ca și în tabelele precedente, lista va fi utilă atât ca unealtă euristică, pentru familiarizarea cititorului cu unele dintre implicațiile perspectivei bazate pe sisteme, cât și ca sursă de ipoteze pentru un studiu mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este că volumul creativității într-un anumit moment nu este determinat doar de numărul persoanelor originale care încearcă să modifice domeniile, ci și de gradul de receptivitate al ariilor de specialitate la inovație. Rezultă că, dacă cineva dorește să mărească frecvența de manifestare a creativității, s-ar putea să fie mai avantajoasă intervenția la nivelul ariilor de specialitate decât la nivelul individual. De exemplu, unele organizații mari, cum este Motorola, pentru care invențiile tehnologice sunt esențiale, cheltuiesc un volum mare de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cultural al limbii a avut-o În construirea ideilor eugeniste, cu referire la metaforele, comparațiile și la logica analitică folosită, toate purtând amprenta culturii, În ciuda pretențiilor eugeniștilor de a-și fi fundamentat ideile pe baze obiective, universale 35. Am urmărit frecvența cu care astfel de tropi culturali erau folosiți În medicină, avocatură, jurnalistică, educație, biologie și mai ales În științele sociale, pentru a formula concluzii despre măsura În care ideile eugeniste au fost importante pentru producția de cunoaștere din România interbelică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică și de gen. Ar fi dificil să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general al publicului față de aceste idei. Cu toate acestea, simpla frecvență cu care alți promotori ai reformei educației au reprodus limbajul și argumentele eugeniste În textele școlare poate oferi o minimă evaluare a importanței eugeniei pentru elaborarea politicilor În domeniul educației. Mai mult, analiza manualelor de influență eugenistă, folosite de-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84 Frecvențe cumulate Timp t1 t2 t3 t4 Schema 1. Procesul de difuzare a unei inovații (Henri Mendras și Michel Forsé, 1953, p. 75) „Pionierii” sunt primii care adoptă inovația între t0 și t1. Ceva mai târziu, „inovatorii” li se alătură între
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
integrare socială, dar și de cel de integrare morală. Prin integrare morală trebuie înțeleasă măsura în care membrii elitei au idei și concepții morale comune, precum și sentimentul unei solidarități care-i unește. Integrarea socială se bazează pe natura și pe frecvența relațiilor și contactelor sociale dintre diferitele grupuri aparținând elitei. Aceste contacte pot lua diverse forme, inclusiv existența unor relații personale, apariția relațiilor de prietenie sau căsătoriile între membri ai diferitelor grupuri aparținând elitei. În cea mai mare parte dintre cazuri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
permit aspiranților la leadershipul politic să ajungă în vârf, felul în care acestea sunt alese și cine sunt cei care le aleg, criteriile la care acești aspiranți trebuie să răspundă, felul în care își părăsesc funcțiile deținătorii posturilor importante și frecvența caracterul elitei și politica ei reapariției posturilor și felul în care influențează modul de recrutare (Putnam, 1976, cap. 3). Să analizăm fiecare dintre aceste teme. Canalele de acces la elită Canalele de acces la funcțiile superioare variază mai întâi în ceea ce privește
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
încetinească (pe măsură ce instituția îmbătrânește. Statistici referitoare la Congress) camera inferioară a parlamentului federal din Statele Unite - arată că procentajul noilor aleși în urma alegerilor a trecut de la 50% în 1850 la 15% la mijlocul secolului XX. Ca o consecință a legăturii dintre turnover (frecvența și ritmul înlocuirilor) și vârsta instituției, se constată un ritm al înnoirii mult mai rapid în regimurile „tinere” din țările în curs de dezvoltare decât în regimurile parlamentare instituite de multă vreme. De asemenea, după o răsturnare revoluționară ce provoacă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să știm dacă această acțiune este un abuz excepțional sau un abuz normalizat, putând fi chiar, la limită, manifestarea unei norme alternative. Pentru a evalua gradul de generalizare și de instituționalizare a respectivului comportament scandalos, trebuie să examinăm informații precum: - frecvența cazurilor de încălcare a normei respective. Cu cât cazurile sunt mai dese, cu atât (paradoxal) avem motive să ne indignăm mai tare, tocmai pentru că aceasta indică o anumită normalizare a abaterii; - existența unor portițe în lege sau chiar a unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obținute în a doua rundă sunt din nou colectate și sintetizate, reținându-se în special argumentele ce susțin valorile extreme ale intervalului de variație. Aceste argumente sunt prezentate experților într-o nouă rundă, odată cu sinteza rezultatelor (sub forma unei distribuții de frecvenței și/sau a măsurilor tendinței centrale), iar experții sunt rugați să refacă estimările, procesul din rundele anterioare repetându-se. Numărul de runde succesive depinde de resursele materiale și de timp (în general, experții sunt persoane ocupate, iar rata non-răspunsurilor riscă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]