11,589 matches
-
din natură. Numai sensul ce fulgeră din operă are direcția unei alte ordini de existență decât cea vremelnică. Cât despre transpunerea în concret a viziunii, dacă lucrul acesta în creația divină nu implică nici un efort, căci Dumnezeu gândește în fapte geniului îi cere o încordare dramatică, o luptă titanică cu materia pentru a o birui, pentru a o „informa”, adică pentru a o modela, silind-o să îmbrace luminoasa formă a viziunii. Lupta cu rezistența materiei și truda legată de ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de expresie. Din acest punct de vedere ei se aseamănă cu scriitorii mistici care se plâng de sărăcia cuvintelor când vor să descrie lumina inefabilă a contemplației supranaturale. Frumusețea operei realizate stă în conformitatea ei cât mai intimă cu viziunea geniului. Din operă cunoaștem măreția acestei viziuni. Artistul terminând-o și contemplându-i conformitatea, ar putea spune, ca Dumnezeu, că e foarte bună. De fapt, aproape nici unul nu e perfect mulțumit de realizare, chiar când pentru noi, amatorii, opera pare desăvârșită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără să fie în mod necesar identică. Pentru că, dacă opera desăvârșită nouă ne procură delectarea sau bucuria estetică, artistul adevărat rămâne mai totdeauna nemulțumit de realizarea ei. Fie că privim opera lui Dumnezeu, adică frumusețea cosmică, fie că privim opera geniului, contemplația noastră e de aceeași natură sensibilă. Această constatare ne face să ne întoarcem încă o dată la ipoteza genialității latente. Contemplând sensibil opera de artă, devenim sau dovedim că suntem, după această ipoteză, congeniali cu artistul. Dar atunci, contemplând în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
opera de artă, devenim sau dovedim că suntem, după această ipoteză, congeniali cu artistul. Dar atunci, contemplând în același mod frumusețea cosmică, opera lui Dumnezeu, n-ar urma că suntem deopotrivă cu Dumnezeu, precum pretinde esteticianul că suntem deopotrivă cu geniul? Iată cum această ipoteză nu se ține în picioare, deși trebuie să adăugăm, oarecum în favoarea ei, că între noi și Dumnezeu e o deosebire de natură, iar între noi și geniu nu e această deosebire. Indiferent de ea însă, în fața
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu Dumnezeu, precum pretinde esteticianul că suntem deopotrivă cu geniul? Iată cum această ipoteză nu se ține în picioare, deși trebuie să adăugăm, oarecum în favoarea ei, că între noi și Dumnezeu e o deosebire de natură, iar între noi și geniu nu e această deosebire. Indiferent de ea însă, în fața naturii și în fața artei noi avem același mijloc de a gusta frumusețea: contemplația sensibilă, prin care nu devenim nici dumnezei, nici genii. Suntem conaturali cu omul de geniu, dar nu suntem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e o deosebire de natură, iar între noi și geniu nu e această deosebire. Indiferent de ea însă, în fața naturii și în fața artei noi avem același mijloc de a gusta frumusețea: contemplația sensibilă, prin care nu devenim nici dumnezei, nici genii. Suntem conaturali cu omul de geniu, dar nu suntem congeniali cu el. Cum se poate lămuri această diferență dintre noi și el? Din punct de vedere teologic, arta e un dar natural al lui Dumnezeu. Ca făpturi, deși de aceeași
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
între noi și geniu nu e această deosebire. Indiferent de ea însă, în fața naturii și în fața artei noi avem același mijloc de a gusta frumusețea: contemplația sensibilă, prin care nu devenim nici dumnezei, nici genii. Suntem conaturali cu omul de geniu, dar nu suntem congeniali cu el. Cum se poate lămuri această diferență dintre noi și el? Din punct de vedere teologic, arta e un dar natural al lui Dumnezeu. Ca făpturi, deși de aceeași natură omenească, nu suntem înzestrați cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumea umană în special ar fi de o monotonie ucigătoare fără această varietate ce rezultă din capacitatea diferită cu care sunt înzestrate făpturile. Aceste capacități felurite sunt darurile naturale ale lui Dumnezeu. În clipa când ne-ar face pe toți genii, geniul n ar mai avea nici un farmec deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o raritate, o excepție, un miracol natural și numai astfel poate să-și exercite în lume
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
umană în special ar fi de o monotonie ucigătoare fără această varietate ce rezultă din capacitatea diferită cu care sunt înzestrate făpturile. Aceste capacități felurite sunt darurile naturale ale lui Dumnezeu. În clipa când ne-ar face pe toți genii, geniul n ar mai avea nici un farmec deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o raritate, o excepție, un miracol natural și numai astfel poate să-și exercite în lume farmecul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Aceste capacități felurite sunt darurile naturale ale lui Dumnezeu. În clipa când ne-ar face pe toți genii, geniul n ar mai avea nici un farmec deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o raritate, o excepție, un miracol natural și numai astfel poate să-și exercite în lume farmecul superior al creațiilor sale artistice. Adesea geniul e o nefericire pentru cine-l poartă, dar nimeni nu trebuie să fie nefericit că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o raritate, o excepție, un miracol natural și numai astfel poate să-și exercite în lume farmecul superior al creațiilor sale artistice. Adesea geniul e o nefericire pentru cine-l poartă, dar nimeni nu trebuie să fie nefericit că nu-l are. Fiecare suntem înzestrați cu o capacitate anumită, personală. Toată înțelepciunea creștină a vieții stă în perfecționarea maximă a darului natural de care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi, a fost întotdeauna autonomă. Dacă n-ar fi fost astfel, ar fi încetat să mai fie artă. Această autonomie artistică privește nu numai problema conexă a moralității în artă, dar în primul rând pe creatorul de frumos. Prin ea, geniul devine aproape robul propriei sale creații, o anexă a operei, care-i absoarbe toată energia. El are conștiința superioară a nobilei și singularei misiuni, pe care o împlinește în lume. Și dacă noi vedem în titanica-i luptă de a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistic, care constă în a răpi în operă ceva din splendorile sublimelor viziuni pentru a le împărtăși oamenilor. Între primirea frumuseții de sus și dăruirea ei pentru a fi admirată de oameni se mistuie viața de cele mai multe ori tragică a geniului. Marele poet american Edgar A. Poe exprimă partea întâi a misiunii acesteia în felul următor: „Suntem mistuiți de o sete ce nu se poate stinge... Această sete face parte din nemurirea omului. Ea este totodată o consecință și un semn
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumii tot ceea ce ea a fost vreodată în stare să înțeleagă și să simtă în materie de poesie”(E.A.Poe: Du principe poetique, tr. fr. citat în Art et scolastique ). Dacă după Edgar A. Poe, profetismul artistic e trăit de geniu ca suferință de a nu putea cuprinde în operă toată inaccesibila frumusețe a viziunii, el e trăit a doua oară și mai dureros, în dăruirea către oameni. Creația geniului e adesea de o noutate și de o înălțime încât contemporanii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scolastique ). Dacă după Edgar A. Poe, profetismul artistic e trăit de geniu ca suferință de a nu putea cuprinde în operă toată inaccesibila frumusețe a viziunii, el e trăit a doua oară și mai dureros, în dăruirea către oameni. Creația geniului e adesea de o noutate și de o înălțime încât contemporanii n-o pot înțelege. Cazul e atât de frecvent încât constituie aproape o lege și el pune încă o dată în lumină falsitatea ideii că am fi congeniali cu artistul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ea nu poate să aibă o soartă contrară; cel care o va simți din plin va fi pentru totdeauna liberat de mizeriile pe care ceilalți le târăsc după ei”(în E.Marguery: L’ oeuvre d’ art, p. 39). Conștiința că geniul e mult mai aproape de divinitate decât de oameni îl izolează în singurătatea și în singularitatea care îl fac și fericit și nefericit totodată. Arta e o suspensie între pământ și cer, dar nu mai puțin creatorul ei. Această izolare ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
totodată. Arta e o suspensie între pământ și cer, dar nu mai puțin creatorul ei. Această izolare ce decurge din conștiința misiunii lui de a revela frumusețea divină și de a o pune în slujba înnobilării lumii, îl apropie pe geniu de sfânt Apropierea vine în chip firesc și ea e frecventă chiar în tratatele de estetică. Geniul ca om poate să aibă, din nenorocire, o viață cu totul contrară sfântului, dar geniul ca revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce decurge din conștiința misiunii lui de a revela frumusețea divină și de a o pune în slujba înnobilării lumii, îl apropie pe geniu de sfânt Apropierea vine în chip firesc și ea e frecventă chiar în tratatele de estetică. Geniul ca om poate să aibă, din nenorocire, o viață cu totul contrară sfântului, dar geniul ca revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o funcție asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pune în slujba înnobilării lumii, îl apropie pe geniu de sfânt Apropierea vine în chip firesc și ea e frecventă chiar în tratatele de estetică. Geniul ca om poate să aibă, din nenorocire, o viață cu totul contrară sfântului, dar geniul ca revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o funcție asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să însemne o viață sub nivelul nostru al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în tratatele de estetică. Geniul ca om poate să aibă, din nenorocire, o viață cu totul contrară sfântului, dar geniul ca revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o funcție asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să însemne o viață sub nivelul nostru al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de o suveranitate inaccesibilă nouă. Pe sfânt îl putem imita; geniul în arta lui nu-l putem imita. Pentru viața omenirii, el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să însemne o viață sub nivelul nostru al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de o suveranitate inaccesibilă nouă. Pe sfânt îl putem imita; geniul în arta lui nu-l putem imita. Pentru viața omenirii, el nu contează decât prin acest miracol al capodoperei, din care descifrăm puterea dăruită omului de a reproduce, sub timp, modelul creației divine. ARTA îN PUBLIC Procesul creației artistice constă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
el nu contează decât prin acest miracol al capodoperei, din care descifrăm puterea dăruită omului de a reproduce, sub timp, modelul creației divine. ARTA îN PUBLIC Procesul creației artistice constă, după cum am văzut, din două momente principale: viziunea lăuntrică a geniului sau forma ideală și expresia ei în materie sau plăsmuirea. Întâiul moment e de caracter subiectiv, al doilea de caracter obiectiv. Viziunea artistului noi n-o cunoaștem decât din clipa când s-a obiectivat ca operă frumoasă, ce ne cade
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui nu e destinată obscurității, ci publicității. Arta e prin natura ei generoasă: frumusețea pe care o descoperă vrea s-o împărtășească lumii, căci frumusețea există pentru a fi admirată. Fie că și-o proclamă cu orgoliu, fie că nu, geniul are misiunea de a revela frumusețea, expunând-o sub ochii lumii. Vorbind în termeni proprii, această misiune am numit-o profetism artistic. Geniul e totdeauna conștient de sublima lui chemare și adesea o mărturisește cu orgoliu. Să trăim în viața
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căci frumusețea există pentru a fi admirată. Fie că și-o proclamă cu orgoliu, fie că nu, geniul are misiunea de a revela frumusețea, expunând-o sub ochii lumii. Vorbind în termeni proprii, această misiune am numit-o profetism artistic. Geniul e totdeauna conștient de sublima lui chemare și adesea o mărturisește cu orgoliu. Să trăim în viața de toate zilele ca burghezi, zicea Flaubert, dar să creăm ca niște semizei. Profetismul însă, chiar când e de nuanță artistică, implică ideea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e de nuanță artistică, implică ideea morală. După cum am văzut, Edgar Poe atribuie poesiei truda de a coborî lumina cerului în sufletul omenirii, iar Beethoven era convins că muzica lui va mântui lumea de suferințe. În realitate, nici un artist de geniu n a creat pentru a face pe oameni să petreacă. Fiecare atribuie frumuseții, pe care a făurit-o, o misiune de purificare și de înălțare. Gânditi-vă numai la un Tolstoi sau la un Dostoievski. Problema foarte complexă a moralității artei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]