8,779 matches
-
de peste 10 ani, membru al Asociației Internaționale a Climatologilor. În ceea ce privește activitatea didactică între anii 1988 și 1990 a fost profesor asociat la Facultatea de Cibernetică (ASE) unde a predat Geografia economică a lumii. Din anul 1992 a predat cursul de Geografia continentelor și Climatologia la Facultatea Geografie-Turism (Universitatea „Dacia”, Buzău și „Columna”, București); în anul 1993 a susținut cursuri de climatologie la Facultatea de Geografie a Universității din Aixen-Provence (Franța); din 1995 este profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Pentru
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Cibernetică (ASE) unde a predat Geografia economică a lumii. Din anul 1992 a predat cursul de Geografia continentelor și Climatologia la Facultatea Geografie-Turism (Universitatea „Dacia”, Buzău și „Columna”, București); în anul 1993 a susținut cursuri de climatologie la Facultatea de Geografie a Universității din Aixen-Provence (Franța); din 1995 este profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Pentru aportul adus în domeniul geografiei și climatologiei Neamu a primit: Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Facultatea Geografie-Turism (Universitatea „Dacia”, Buzău și „Columna”, București); în anul 1993 a susținut cursuri de climatologie la Facultatea de Geografie a Universității din Aixen-Provence (Franța); din 1995 este profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Pentru aportul adus în domeniul geografiei și climatologiei Neamu a primit: Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru lucrarea Geografia Antarctidei (1982), Diploma de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
susținut cursuri de climatologie la Facultatea de Geografie a Universității din Aixen-Provence (Franța); din 1995 este profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Pentru aportul adus în domeniul geografiei și climatologiei Neamu a primit: Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru lucrarea Geografia Antarctidei (1982), Diploma de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Universității din Aixen-Provence (Franța); din 1995 este profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Pentru aportul adus în domeniul geografiei și climatologiei Neamu a primit: Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru lucrarea Geografia Antarctidei (1982), Diploma de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit invitația de participare a sa la a XVII-lea
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit invitația de participare a sa la a XVII-lea expediție internațională de cercetare a Antarcticii și de semnarea sa de către Institutul de geografie, în calitate de climatolog-meteorolog al expediției. În această calitate a efectuat măsurători meteorologice direct în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat de Sud, cât și pe continentul Antarctida (în stațiunile de cercetare Mirnîi, Vostok, Molodiajnaia, cât și în oazele Obrucev și Bunger). După cele
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
de mușchi și lichenii colectate din oazele antarctice, Grădinii botanice din București. Din observațiile geografice și măsurătorile meteorologice efectuate personal, cât și din analiza unei bibliografii de specialitate foarte bogate, Neamu a elaborat o lucrare științifică de mare valoare numită: Geografia Antarcticii recenzată cu aprecieri favorabile în lumea științifică de specialitate (prof. E. Korotkievici de la Institutul Arctic și Antarctic, din St. Petersburg); în România, lucrarea a fost bine primită fiind citată în toate cursurile de geografia continentelor. Acestei lucrări i s-
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
științifică de mare valoare numită: Geografia Antarcticii recenzată cu aprecieri favorabile în lumea științifică de specialitate (prof. E. Korotkievici de la Institutul Arctic și Antarctic, din St. Petersburg); în România, lucrarea a fost bine primită fiind citată în toate cursurile de geografia continentelor. Acestei lucrări i s-a decernat premiul Academiei Române „Gh. Munteanu Murgoci” pe anul 1982. Vizitele de documentare geografică în Podișul Armeniei și în Munții Caucaz (1971), în pustiurile Asiei centrale (1975, 1981, 1983), în zona Lacului Baikal (1971, 1983
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
peisaje geografice și i-au dat posibilitatea întregirii unei bogate colecții de diapozitive (circa 25.000 de clișee), pe care a folosit-o ca material didactic. Lucrări de referință • Câteva observații asupra carstului din Masivul Piatra Mare, în Probleme de geografie, vol. VII, București, 1960; • Contribuții la cunoașterea proceselor actuale și de modelare a reliefului în Dealul Geamăna (Piemontiul Getic), în revista „Natura” nr. 6, București, 1960; • Dezvoltarea morfologică a Văii Timișului (reg. Brașov), în Comunicări de geografie, vol. II, București
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
în Probleme de geografie, vol. VII, București, 1960; • Contribuții la cunoașterea proceselor actuale și de modelare a reliefului în Dealul Geamăna (Piemontiul Getic), în revista „Natura” nr. 6, București, 1960; • Dezvoltarea morfologică a Văii Timișului (reg. Brașov), în Comunicări de geografie, vol. II, București, 1963; • Profile topoclimatice în Carpații Orientali, în Lucrarea celei de-a IV-a Conferințe de meteorologie carpato-balcanică, în colaborare, Cracovia, 1969; Climat de influență submarină în sud-vestul României, în „Terra” nr. 1, București, 1970; Harta topoclimatică a
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
sur l’exemple de la carte topoclimatique de la Roumanie, scara 1:1.500.000, International Congres Geografic, Moscova, 1976; Aspecte noi în clima Antarctidei, în „Terra” nr. 2, București, 1973; Fenomene climatice în zona subcarpatică de sub Munții Gorjului, în Probleme de geografie a județul Gorj, Târgu Jiu, 1974; • Județul Gorj, București, 1971; • Itinerar meteorologic longitudinal în Oceanul Atlantic și în sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
meteorologic longitudinal în Oceanul Atlantic și în sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1983; • L’influence antropique sur les topoclimats, în colaborare, Problems of contemporary topoclimatology Institute of Geography and spațial Organization, Polish Academy of
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1983; • L’influence antropique sur les topoclimats, în colaborare, Problems of contemporary topoclimatology Institute of Geography and spațial Organization, Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1990; Le role de la surface active dans la modification de l’influence de la
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
multă suferință ce l-a afectat și l-a zdruncinat pentru tot restul vieții. Moartea soției a însemnat destrămarea familiei Martiniuc. A urmat cursurile școlii primare în satul natal, cele secundare în orășelul Storojineț și cele superioare la Secția de Geografie a Facultății de Științe de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a beneficiat de cursurile unor magiștri printre care Ion Atanasiu, Ioan Borcea, Mihai David și Gh. Năstase. În ambianța culturală a Iașului, fostul elev bucovinean, devine un student
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
din Iași, unde a beneficiat de cursurile unor magiștri printre care Ion Atanasiu, Ioan Borcea, Mihai David și Gh. Năstase. În ambianța culturală a Iașului, fostul elev bucovinean, devine un student pasionat de o neobosită sete de cunoaștere a tainelor geografiei și geologiei. A fost reținut imediat ca asistent (1939-1950). Și-a susținut doctoratul în 1949, la Universitatea din București, cu teza „Cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava”. Din 1939 își începe activitatea didactică, în învățământul superior ca asistent. Parcurge toate treptele
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
asistent. Parcurge toate treptele ierarhiei universitare: șef de lucrări (1950-1951); conferențiar (1951-1966), profesor (1966-1980), participând activ la toate formele procesului de învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
sub aspect științific și îmbinând cercetarea teoretică cu cea practică. A îndeplinit următoarele funcții: șef de catedră, membru în Consiliul profesoral al Facultății și în Senatul Universității, director al Stațiunii de Cercetări Stejarul-Pângărați, președinte al Filialei Iași a Societății de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
cea practică. A îndeplinit următoarele funcții: șef de catedră, membru în Consiliul profesoral al Facultății și în Senatul Universității, director al Stațiunii de Cercetări Stejarul-Pângărați, președinte al Filialei Iași a Societății de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
catedră, membru în Consiliul profesoral al Facultății și în Senatul Universității, director al Stațiunii de Cercetări Stejarul-Pângărați, președinte al Filialei Iași a Societății de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
la școala primară din Bojul de Sus . În anul 1927 reușește să se reînscrie la liceul din Huși, pe care îl termină în 1929. Abia în 1931 se înscrie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, urmând cursurile Secției de Geografie din cadrul Facultății de Științe, pe care o termină în anul 1935, când își ia și licența. Se înscrie la doctorat în anul 1938. Pentru realizarea tezei de doctorat, cu titlul „Câmpia Tecuciului-Studiu de geografie fizică” a lucrat mai mulți ani
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
din Iași, urmând cursurile Secției de Geografie din cadrul Facultății de Științe, pe care o termină în anul 1935, când își ia și licența. Se înscrie la doctorat în anul 1938. Pentru realizarea tezei de doctorat, cu titlul „Câmpia Tecuciului-Studiu de geografie fizică” a lucrat mai mulți ani, definitivând-o abia în anul 1965 la Universitatea din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Dr. Doc. Tiberiu Morariu. Această splendidă lucrare nu a fost publicată integral;doar câteva capitole au reușit să vadă lumina tiparului, sub
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
1965 la Universitatea din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Dr. Doc. Tiberiu Morariu. Această splendidă lucrare nu a fost publicată integral;doar câteva capitole au reușit să vadă lumina tiparului, sub forma unor studii de geomorfologie și hidrologie. Activitatea de profesor de geografie o începe ca suplinitor la Gimnaziile „Ștefan Vodă” și „Alexandru cel Bun” din Iași. Din 1938 este numit profesor la cel mai renumit liceu din Moldova, Liceul Internat, până în 1940. Între 1940 și 1943 predă la Seminarul Pedagogic Universitar dar
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
la cel mai renumit liceu din Moldova, Liceul Internat, până în 1940. Între 1940 și 1943 predă la Seminarul Pedagogic Universitar dar după război revine la Liceul Internat unde este remarcat datorită calităților sale profesionale și numit asistent la Catedra de Geografie a României din Universitatea Ieșeană. După o întrerupere a activității didactice din cauza războiului, timp în care a luptat pe front și a fost prizonier de război (1944-1946), revine la Liceul Internat și predă în perioada 1946-1949. Urcă apoi, succesiv, treptele
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]