8,843 matches
-
Geodezie și Geofizică) și altele, cercetările fiind canalizate atât pe tematici de corelare geologică (de interes regional maxim pentru aprofundarea unor probleme a căror rezolvare nu este posibilă numai pe baza datelor referitoare la România, având în vedere că structura geologică nu ține seama de granițe politice), cât și pe tematici legate de perfecționarea metodelor analitice și de accesul cercetătorilor români la aparatura performanța din străinătate. În prezent, el funcționează ca "Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
cercetătorilor români la aparatura performanța din străinătate. În prezent, el funcționează ca "Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției", în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Din februarie 2006, IGR este membru al EuroGeoSurveys (Asociația Serviciilor Geologice Naționale din Comunitatea Europeană), organism subordonat Comisiei Europene, care înglobează toate institutele geologice ale Comunității Europene.
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției", în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Din februarie 2006, IGR este membru al EuroGeoSurveys (Asociația Serviciilor Geologice Naționale din Comunitatea Europeană), organism subordonat Comisiei Europene, care înglobează toate institutele geologice ale Comunității Europene.
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Victora s-a îmbolnăvit de febră tifoidă însă, după ce a fost îngrijită de soțul ei, a putut participa în iunie la Jubileul de Aur al reginei Victoria de la Londra. Victoria a fost interesată de știință și a desenat detaliat hărți geologice ale Maltei și de asemenea a participat la săpături arheologice atât în Mallta cât și în Germania. Ea personal a predat lecții copiilor și le-a prezentat idei și invenții noi. În 1906, a zburat într-un zeppelin și chiar
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
Falcon Scott a ajuns și ea la pol. Richard Evelyn Byrd a fost liderul mai multor curse în Antarctida cu avionul în anii 1930 și 1940. El este recunoscut drept implementatorul transportului terestru mecanizat pe continent și pentru conducerea cercetărilor geologice și biologice extinse . Cu toate acestea, nimeni nu a mai ajuns la Polul Sud până la 31 octombrie 1956; în acea zi un grup din Marina SUA condus de amiralul Rear George J. Dufek a aterizat cu un avion la pol
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bârsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că cele două mari unități geologice prezentate anterior sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă în zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
cantități importante oferă apei îmbuteliate calități terapeutice cu totul remarcabile. Sodiul (Na²⁺) și potasiul (K²⁺), sunt și ele elemente regăsite în compoziția chimică a apei îmbuteliate ca apă minerală Biborțeni. Aceste elemente provin din solubilizarea unor minerale preexistente în formațiunile geologice din zona Baraolt (feldspați calcosodici existenți în andezite și piroclastite andezitice, piroxeni calcosodici, depozite sedimentare salifere etc), sub formă de bicarbonați de sodiu și potasiu. Dintre aceste elemente doar sodiu fiind dozat la valori de peste 250 mg%₀ conferă acestei ape
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Rupea. Din iunie 2013 Cetatea Rupea este restaurată în întregime. Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
fi translucizi, incolori, albi, colorați în nuanțe deschise, culoare datorată impurităților fin dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate mică. Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
la Liceul din Vijnița. În anul 1969, după absolvirea liceului, a dat examen de admitere la Facultatea de Geografie a Universității din Cernăuți, dar nu a reușit să devină student. În același an s-a angajat că seismolog la Institutul Geologic din Ucraina de Vest. Cu acordul comandantului militar al institutului, a urmat un curs pentru conducătorii auto. La acel moment, ansamblul vocal-instrumental Smericika avea nevoie de cântăreți tineri. Talentul său muzical a fost observat de către șeful ansamblului și în toamna
Nazari Iaremciuk () [Corola-website/Science/317341_a_318670]
-
sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele sale, două entități structurale majore și anume: pânză getica a Carpaților Meridionali spre vest și zona flișului Carpaților Orientali (pânză de Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
scoarța oceanică. Rata de convergență este de 7,8 cm/an. Se estimează că Tambora s-a format în urmă cu 57.000 ani. Depunerile din straturile sale s-au scurs din camera magmatică mare din interiorul muntelui. Acest proces geologic, prin care Golful Saleh, prăbușit în caldera camerei cu magmă drenată, a apărut pentru prima dată ca un bazin mare, în urmă cu aproximativ 25.000 de ani, a dus și la formarea insuliței Mojo. Potrivit unui studiu geologic, înainte de
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
proces geologic, prin care Golful Saleh, prăbușit în caldera camerei cu magmă drenată, a apărut pentru prima dată ca un bazin mare, în urmă cu aproximativ 25.000 de ani, a dus și la formarea insuliței Mojo. Potrivit unui studiu geologic, înainte de erupția din 1815, Tambora avea forma unui stratovulcan tipic, cu un con vulcanic simetric ridicat și cu un singur orificiu central. Diametrul la bază este de 60 km. Gura vulcanică centrală emite frecvent lavă, care curge pe o pantă
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
mare ca cea din 1815 ar cauza pagube catastrofale cu mult mai multe victime. Prin urmare, activitatea vulcanică în Indonezia, inclusiv cea de la Muntele Tambora, este monitorizată permanent. Activitatea seismică în Indonezia este monitorizată de către „Direcția Diminuării Riscurilor Vulcanologice și Geologice”, Indonezia. Postul de monitorizare pentru Muntele Tambora este situat în satul „Doro Peti”. Oamenii de știință de la acest post se concentrează asupra activităților seismice și tectonice prin utilizarea unui seismograf. De la erupția din 1880, nu a existat nicio creștere semnificativă
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
000 de ani în urmă; Această teorie estimează că populația umană a fost probabil redusă la aproximativ 15.000 de persoane atunci când supervulcanul Toba din Indonezia a erupt și a declanșat o schimbare climatică majoră. Teoria se bazează pe dovezile geologice ale unor schimbări climatice bruște și pe probele de coalescență ale unor gene (incluzând ADN-ul mitocondrial, cromozomul Y și unele gene nucleare), precum și pe nivelul relativ scăzut de variație genetică al populației umane. Cu toate acestea, coalescența fiind un
Efectul „gâtului de sticlă” () [Corola-website/Science/321867_a_323196]
-
fost îngropată cu borcane care au fost făcute în jurul lacului Titicaca și Cuzco, care arată cât de departe e posibil ca ea să fi călătorit. Ea este singura din cele trei mumii care are chipul ridicat în sus. Două etape geologice majore pot fi evidențiate în istoria vulcanului: Llullaillaco I, vulcanul ancestral primar care datează din pleistocen. Două conuri foarte erodate cu asociate curgeri de lavă, până la 20 de km lungime, distribuite în principal în vest, sunt dovezile acestei etape. Peste
Llullaillaco () [Corola-website/Science/321920_a_323249]
-
munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cîntece și legende închinate acestor locuri pitorești și pline de ciudățenii, iar scriitorul Constantin Stamati-Ciurea a înveșnicit în scrierile sale Caracușenii Vechi, Stînca lui Ciuntu si Corjeuții. Arealul complexului geologic și paleontologic din bazinul rîului Lopatnic, pe lîngă monumentele sale, adăpostește un șir de specii rare de floră si faună incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe malul stîng, vizavi de Stînca lui Ciuntu, în paduricea de foioase și conifere
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
și a orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăției faunistice fosile și a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei în complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafața protejată era de 1,90 hectare, Ca urmare a afluxului de turiști care riscau să degradeze rezervația, prin Decizia nr. 557/1973 a Consiliului
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
A participat direct la cercetările desfășurate pentru elaborarea Monografiei geografice, voi. I (1954-1958) și a altor lucrări fundamentale realizate de Institut. A colaborat și cu alte instituții de cercetare din tara noastră, între care Institutul de Meteorologie și Hidrologie, Institutul Geologic (veri întregi lucrând pe teren cu profesorul M. Paucă, de la care a învățat geologie practică), Institutul de Pedologie sau Institutul de Arheologie, lucrând pe șantierele de la Histria și Păcuiul lui Soare, sub directa conducere a academicianului Emil Condurachi. Din activitatea
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
ora 05:46:23 UTC. Hipocentrul acestuia s-a aflat în largul coastei de est a regiunii Tohoku, Japonia, la o adâncime de 24,4 km. Inițial măsurată la 7,9 grade, magnitudinea a fost reestimată de serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite la 8,8 și apoi la 8,9 grade. Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei. Centrul american pentru alerte de tsunami în Pacific l-a măsurat la o intensitate de 9,1 pe
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]