10,086 matches
-
ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului era concentrată în orașul Huși. În anul 1935, în județ existau: 58 de mori, 2 fabrici
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț în zona cursului său superior. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Cu o suprafață 19681 hectare în prezent, comuna Pipirig face parte din categoria comunelor mari ale județului Neamț. Astfel, 69% din suprafață este ocupată de păduri, terenurile agricole ocupă 26%, iar restul de 984 hectare sunt ocupate de drumuri, ape, case, curți de terenuri neproductive
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Cu o suprafață 19681 hectare în prezent, comuna Pipirig face parte din categoria comunelor mari ale județului Neamț. Astfel, 69% din suprafață este ocupată de păduri, terenurile agricole ocupă 26%, iar restul de 984 hectare sunt ocupate de drumuri, ape, case, curți de terenuri neproductive. Clima de aici se încadrează în cea a munților de înălțime mijlocie, cu temperaturi medii anuale de 4 - 60 C și cu precipitații anuale de cca. 800mm. Apele de suprafață
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de sport, un parc și un stadion pentru echipa locală de fotbal. De asemenea, se pot identifica și câteva obiective și acțiuni turistice, și anume, agrement-pescuit, bisericile din localitate și lacurile care se întind pe o suprafață de 460 de hectare. [[Fișier:Pompieri fulga.JPG|thumb|right|Serviciul voluntar pentru situații de urgență]] În prezent, în comună funcționează două școli, două grădinițe, două cămine culturale, o bibliotecă comunală „Laurențiu Fulga”, două biserici creștin-ortodoxe, un serviciu voluntar pentru situații de urgență, un
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Curciu, mai demult "Criș" (în dialectul săsesc "Kiertš", în , în ) este un sat în comuna Dârlos din județul Sibiu, Transilvania, România. Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi "La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume "Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea
Curciu, Sibiu () [Corola-website/Science/301705_a_303034]
-
așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității se află un vicus roman. De aici provin trei fibule
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
Tomșani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Loloiasca, Măgula, Sătucu și Tomșani (reședința). Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 4456 de hectare, iar a intravilanului de 362 de hectare. Comuna este străbătută șoseaua națională DN1B care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la Loloiasca se ramifică șoseaua județeană DJ146, care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
Tomșani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Loloiasca, Măgula, Sătucu și Tomșani (reședința). Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 4456 de hectare, iar a intravilanului de 362 de hectare. Comuna este străbătută șoseaua națională DN1B care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la Loloiasca se ramifică șoseaua județeană DJ146, care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est în șoseaua națională DN1D, care leagă Ploieștiul
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
zonă limita comunei. Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Tomșani. În partea de vest a comunei curge pârâul Călmățui care, după ce străbate satele Tomșani și Măgula formează două bălți în suprafața de 17 hectare luciu de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,23%). Pentru 1,48% din populație, apartenența
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
limba de atunci în "megula", apoi în "măgula". Satul Sătuc (Crâng) - a luat ființă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe acest loc era o pădurice mică de salcii și ulmi. Alături de ea era o pădure mare de circa 100 hectare de ulmi, stejari și salcii. În aceste locuri s-au luptat în 1917 armata româno-rusă cu nemții. Până în 1920 pădurea s-a defrișat. Ea făcea parte din vestita pădure a Vlasiei. La început aici s-a construit un conac boieresc
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
ea având instalate două hidroagregate verticale de tip [[Turbină Kaplan|Kaplan]]. Centrala are dimensionată o producție anuală de 73,99 GigaWațiOră. Întregul sistem hidroenergetic se desfășoară pe o lungime de 8,6 km cu o suprafață de 334,89 de hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
este așezat în partea de nord-vest a României, la 4 km de Carei și la 40 km de Satu Mare. Pe vremuri, localitatea a fost înconjurată de mocirla Ecsed. În zilele noastre, apa Crasnei pune în pericol adesea cele 179 de hectare de pământ pe care sunt așezate 830 de case. Numele localității derivă din limba turcă și înseamnă "tigru", iar istoria sa este în strânsă legătură atât cu istoria mocirlei Ecsed, cât și cu construcția în stil neo-roman a bisericii construite
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
europeană, ar fi exploatat la maximum, este lacul Istan Tău sau „Lacul lui Dumnezeu” ori „Tăul fără fund”, singurul lac din Europa despre care oamenii spun că ar fi de origine meteoritica. Lacul se întinde pe o suprafață de patru hectare și are propria poveste. „Noi lăsăm în continuare așa cum știe lumea, dar unele documente mai vechi contrazic această ipoteză. Astfel, o poveste spune că în 1853, cănd primarul Nechifor din Fanate pescuia pe lac, s-a pornit din senin o
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare. Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de , (unde se intersectează cu DN73C), , și (unde se termină în DN73). Este a doua comună ca întindere din țară, cu peste 45.000 de hectare, având 1.500 de locuitori în 2010. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nucșoara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,46%). Pentru 3
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante. Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante. Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
1910 rezulta ca numărul românilor a fost de 1390 de suflete, pe când al străinilor de 657.Astăzi satul se întinde pe 2 km pe o terasă din stânga Oituzului, lățimea trecătorii fiind de 800-900 m, pe vechea vatră de 48 de hectare, densitatea gospodăriilor fiind însă redusă dovedind o slabă ocupare a terenului cuprins în vatră, lucru datorat transformării perimetrelor construibile ocupate înainte de război în grădini și loturi de folosință. Fondul de locuit este format din 200 de gospodării. Vatra satului este
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
încă din secolul XI, fiind anterior întemeierii Moldovei. Prima referire la o localitate cu denumirea asemănătoare datează de la 22 septembrie 1002, fiind o localitate mică din Rusia kieveană . Cercetările arheologice au demonstrat că orașul kievean ocupa suprafața a circa 20 hectare . A devenit ulterior parte a Principatului de Halici și a formațiunii statale succesoare, Cnezatul Galiției-Volînia. Orașul a fost un centru comercial important grație localizării sale pe cursul Nistrului. O colonie comercială genoveză s-a stabilit acolo în jurul secolului al XIII
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar în anul 1435. La început se numea Brața. Din vechi documente aflăm că pe la anul 1470 iobagii români apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stăpânirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranta satul Bratca datează din prima jumătate a sec. XV. Această așezare a fost dintotdeauna un sat românesc. Dintr-un recensământ făcut în anul 1552 rezultă că aici
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
se găsește o interesantă zona de atracție pentru vizitatori prin așa-numitele "calcare cu hipuriți", animale aparținând genului lamelibranhiatelor care au trăit în cretacicul superior și care s-au pietrificat în decursul miilor de ani. Pe o suprafață de câteva hectare, la ieșirea din sat spre Piatră Craiului, încadrat de Pârâul Negru și afluetul sau din stânga, Pârâul Gavrilos, partea superioară a Valenegrutii, acest zăcământ de calcare a fost decalarat monument al naturii și este ocrotit de leg e. Localnici îl numesc
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
în această încercare a fost Vidkun Quisling, viitor colaboraționist nazist și șef al unui guvern-marionetă al Norvegiei în al Doilea Război Mondial. După o vizită în regiune, Nansen a prezentat Adunării un plan modest pentru irigarea a 36.000 de hectare (360 km) pe care s-ar fi putut așeza 15.000 de refugiați. Planul a eșuat în cele din urmă deoarece, chiar și cu energicul activism al lui Nansen, banii pentru finanțarea acestei scheme nu au venit. În ciuda eșecului, el
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]