9,028 matches
-
Ileana (în trecut, Ileana-Suliman) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Arțari, Florica, Ileana (reședința), Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștefănești și Vlăiculești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Ileana (în trecut, Ileana-Suliman) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Arțari, Florica, Ileana (reședința), Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștefănești și Vlăiculești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece o vale afluentă a râului Ghiula, la rândul său un afluent al Mostiștei. Este străbătută de șoseaua
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece o vale afluentă a râului Ghiula, la rândul său un afluent al Mostiștei. Este străbătută de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ileana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de romi (3,86%). Pentru 4,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele Ștefănești și Odaia, 1478 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate: Bordeiele, Ghermani și Papadopol, având 875 de locuitori. Cele două comune ialomițene fuseseră transferate plășii Lehliu: comuna Arțari avea 1638 de locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna Ștefănești avea doar satul de
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
transferate plășii Lehliu: comuna Arțari avea 1638 de locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna Ștefănești avea doar satul de reședință și 1555 de locuitori. În 1931, reapare un nou sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind: satele Bordeiele, Florica, Ileana Ghermani, Odăile Podari, Papadopol și Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna Ștefănești avea doar satul de reședință și 1555 de locuitori. În 1931, reapare un nou sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind: satele Bordeiele, Florica, Ileana Ghermani, Odăile Podari, Papadopol și Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
de reședință și 1555 de locuitori. În 1931, reapare un nou sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind: satele Bordeiele, Florica, Ileana Ghermani, Odăile Podari, Papadopol și Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost desființate și comasate cu comuna Ileana, comuna rezultată fiind arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost desființate și comasate cu comuna Ileana, comuna rezultată fiind arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând în județul Ialomița; tot atunci, satele Florenii și Florenii de Jos au fost desființate și comasate cu satul Ileana
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Ileana, comuna rezultată fiind arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând în județul Ialomița; tot atunci, satele Florenii și Florenii de Jos au fost desființate și comasate cu satul Ileana. În anul următor, comuna a fost trecută la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Ileana inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată la 1
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând în județul Ialomița; tot atunci, satele Florenii și Florenii de Jos au fost desființate și comasate cu satul Ileana. În anul următor, comuna a fost trecută la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Ileana inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată la 1,2 km sud de satul Arțari, lângă o stație de irigații, la 200 m de
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată la 1,2 km sud de satul Arțari, lângă o stație de irigații, la 200 m de drumul către Ileana. Ea este clasificată ca monument funeral sau memorial.
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
perioade în care a fost declarat comună, sătul Slatioarele face parte din comuna Jilavele. Slatioarele se află situat în Câmpia Română, la o altitudine variind între cca. 60-75m. Are ca vecini: la Nord: comună Boldesti-Gradistea (jud. Prahova) / la Nord-Est: satul Ileana, comuna Glodeanu Sărat (jud. Buzău) / la Est: satul Malu Roșu, comuna Armasesti (jud. Ialomița) / la Sud-Est: comună Jilavele (jud Ialomița) / la Vest: comună Adâncata (jud. Ialomița) / la Nord-Vest: comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o serie de
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
în centrul județului, pe malul drept al Bahluiului, la est de orașul Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
Buta Emil, Raica Adrian, Mara Gheorghe, Sîrb Traian, Coman Petru, Mara Traian, Văzdoagă Ioan, Ștefănescu Ioan, Sîrb Simion, Coman Chiriac, Medrea Simion, Rus Trifon, Găldean Ioan, Stan Milinton, Sechereș Ioan și Homană Traian. Văduvele din Stremț: Avram Vlad Maria, Aboieru Ileana, Avram Mariana, Aloman Elena, Beldean Eugenia, Capătă Paraschiva, Cioară Maria, Coman Maria, Coman Ana, Coman Maria, Crețu Genica, Dărămuș Ilona, Galdea Mărioara, Moga Maria, Mara Năstăsia, Puia Lucreția, Puia Maria, Pătrunjan Elena, Radu Valeria, Rad Victoria, Raica Ileana, Sârbu Victoria
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Maria, Aboieru Ileana, Avram Mariana, Aloman Elena, Beldean Eugenia, Capătă Paraschiva, Cioară Maria, Coman Maria, Coman Ana, Coman Maria, Crețu Genica, Dărămuș Ilona, Galdea Mărioara, Moga Maria, Mara Năstăsia, Puia Lucreția, Puia Maria, Pătrunjan Elena, Radu Valeria, Rad Victoria, Raica Ileana, Sârbu Victoria, Sechereș Ilona, Sârbu Maria, Rusu Victoria, Stremțan Paraschiva, Stremțan Maria, Popa Margareta, Stana Domnica, Ștef Eugenia, Sârb Victoria, Stan Virginia, Tendea Susana, Toth Silvia, Ungur Domnica, Ungur Aurelia și Vereș Maria. În perioada interbelică numeroși locuitori ai satului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
o fată pe nume Maria pe care o căsătorește cu un anume Vasile Grigoruț din Dreptu (sat învecinat cu Frumosu) și care la rândul ei are 4 copii. Doi dintre acestia mor de mici, trăind doar o fată pe nume Ileana și un băiat pe nume Gheorghe, care se înregistrează în acte Gheorghe Diaconu, după numele bunicului său. La sfârșitul sec al .XIX-lea satul Frumosu făcea parte din comuna Călugăreni, iar în anul 1925 este sat al comunei Galu, urmând
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: castrul roman de la Drajna de Sus și cetatea din perioada Latène de la Făgetu. Celelalte optsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casa Victor Boștina (începutul secolului al XX-lea) din Cătunu; casa Ileana Pântea (sfârșitul secolului al XIX-lea); casa Elisabeta Pântea (cu corpul A din aceeași perioadă, cu corpul B construit în 1937); casele Ion Tița, Virgil Cojanu și Aritina Lupea (toate trei din 1909, ultima fiind azi sediu de firmă; casele
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
și în aceste locuri, se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Glodeanu Sărat este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Căldărușanca, Glodeanu Sărat (reședința), Ileana și Pitulicea. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a acestui județ, la limita cu județele și , în Câmpia Română, în valea râului Sărata și este străbătută prin partea sa vestică de șoseaua națională DN2. Aici, în dreptul localității componente Căldărușanca, drumul
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
125 de elevi. În 1925, după ce satul Florica a fost trecut la comuna Mihăilești, în comuna Glodeanu Sărat, aflată acum în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, trăiau 3340 de locuitori, în satele Glodeanu Sărat, Pitulicea, Căldărușanca, Cufuritu și în cătunul Ileana. În 1931, lege administrației locale marchează unirea satelor Pitulicea și Cufuritu, sub numele de "Pitulicea-Cafurita". În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit la
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
Bulc, Leuca, Popovici, Faur (acum dispărută), Macavei, Frent, Sala, Lala, Totoi, Alte nume de familie: Ile (venit din Țârcâita), Mascas, Albuț Prenume frecvente: Ioan (diminutiv Oane), Vasile(Vasalică), Aurel, Moise, Miron, Petru, Gheorghe, , Maria( Măriuța, Marisca ), Florica, Vârvoara (Voara), Firoanda, Ileana, Raveica , Marioara Vuta,Nelu(Frentiu Titus) Porecle(ciufe): a martii, a nicului, a onicului, a pistonii, a luchii, a lazarii mării, a varvorii, a lu’visilic, a lu’ gheleg, a vilichii, a vuchii, a lu’balanc, mironașu Mărinchii, a ții
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri reumatismale, spănzul pentru mai multe afecțiuni ale animalelor și preventiv, baierele inimii pentru inimă, iar matraguna este folosită în practicile magice.( Ileana Copil) Uitându-se la stele știu să-și prezică durata vieții: caută un grup de nouă stele grupate câte trei; dacă în timp ce le numără apare vreo stea în plus, înseamnă că mersul vieții este bun și va trăi mult; dacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga spunându-i
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să dai cu capul de ceva tare, lemn sau piatră ori fier zicând: , Cer, cer/ Capul meu defier”. La terminatul frământatului pâinii e bine să zici: "Adă-ți aminte de dospit/ Ca fata mare de mărit,/ Ca soarele de răsărit”.(Ileana Copil) Când mănânci prima dată dintr-un fel de mâncare într-un sezon, e bine să duci la gură prima îmbucătură cu mâna întoarsă pe deasupra capului deoarece atunci vei trăi și în anul următor în acea vreme. Nu e bine
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]