8,623 matches
-
zestre pentru viitorul sănătos al copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedea, de exemplu: "Prevederile prezentului Acord nu aduc atingere obligațiilor internaționale asumate de Părțile Contractante. Aplicarea prezentului Acord nu va aduce atingere obligațiilor rezultate pentru România din calitatea de membru al Uniunii Europene. Prezentul acord nu poate fi interpretat sau invocat astfel încât să încalce sau să afecteze obligațiile rezultate din orice acord încheiat între Comunitatea Europeană sau Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte și Republica Coreea, pe de altă parte". 26 O formulare mai fericită ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
observații concrete în leg]tur] cu societatea brahman]. 1. Vedele, colecția textelor canonice, sunt autoritatea suprem]. Nu exist] un „Deșt]inuitor Suprem” care s] constituie sursă scripturilor. Conținutul lor este pur si simplu „v]zut” sau „auzit” (shruti); iar principiile invocate sunt întrupate în zei, care reprezint] modelul conduitei umane. 2. Se adopt] un principiu special de ordonare social] (probabil introdus în India de c]tre arieni în jurul anului 1500 î.Hr.), potrivit c]ruia societatea este organizat] într-o diviziune funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
El se poate aplica și animalelor, vieții în general, speciilor, biosferei - orice este considerat a avea valoare. În orice caz, chiar dac] consider]m dreapt] restricționarea scopului obligației morale în cadrul propriei societ]ți, sensul relevant al „societ]ții” care trebuie invocat nu este cel asumat de „antiglobaliști”. Sensul relevant are de-a face și cu faptul c] exist] interacțiuni și tranzacții extensive între oameni, interdependențe, instituții comune etc., nefiind legat doar de constrângerile tradițiilor și autorit]ții comune sau de identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi îi împrumutăm viața organică, el ne dă continuitatea și durata istorică; el este chipul în care ne întrupăm pentru ochii altor neamuri" (Motru, 1998:229-30). Caracteristicile sufletului poporului, asemănătoare cu cele ale conștiinței colective, se regăsesc atât în lucrarea invocată mai sus, cât și în Sufletul neamului nostru 17 sau Etnicul românesc. Noțiunile de conștiință și personalitate nu se suprapun doar conceptului de cultură, ci și direct între ele. Astfel, conștiința este rezultatul "sintetic al evoluției prin care a trecut
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestora". Sistemul de valori are caracteristici specifice oricărui sistem, astfel că pot exista valori care sunt prioritare la un anumit moment într-un anumit context, ceea ce, evident, produce o ierarhie a valorilor. Trei sunt modelele teoretice și empirice cele mai invocate astăzi în studiul dimensiunii axiologice: modelul lui Inglehart, cel al lui Schwartz și cel al lui Hofstede vezi, de exemplu: Arts et al. (2003); Vinken et al. (2004); Ester et al. (2006); Ramos (2006). Analizele pe care o să le facem
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de-acum al unei republici de împrumut nu catadicsește să-și facă numărul electoral, atunci e firesc să te întrebi: de ce nu găsește persoana hipertelevizatului potentat timp și pentru alt subiect, mult mai marcat de istorie sîngeroasă decît cel recent invocat: gulagul românesc. De cîte ori ar trebui să apară... pă post ahtiatul de putere de azi pentru a deplînge ororile de la Canal, de la Jilava, de la Aiud, de la Gherla, de la Reghin, de la Pitești, de la Sighet, de la Tîrgoviște, de la Galata, din munți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dezvăluie fără tăgadă stima respectivului post t.v. pentru ignarii dictatori. Ce să crezi? O fi vorba doar de diletantismul postului sau de ceva mult mai grav: de tînjirea pioasă după trista epocă de aur?! Să revin deci, prin deja invocatul diletantism, la pomenitul catalog al pomenitei expoziții jubiliare. Diletantismul e nota dominantă a acestei redactări festiviste: inconsecvență în păstrarea parității datelor personale ale artiștilor expozanți, neglijențe inadmisibile în materie de curriculum, inversări de date personale și de imagini reproduse, stîlciri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că dictaturile noastre s-au întins dincolo de comunism în contul Regelui Carol al II-lea și al Mareșalului Antonescu și să operăm acolo unde este, într-adevăr, de operat: în lungul și tragicul interstițiu totalitar de inspirație moscovită. Cele două invocate dictaturi numai și prin scurtimea lor intrînd în cu totul alt unghi de interpretare. De precizat, inițial, gradația ce deosebește nu substanțial dictaturile comuniste de la invazia sovietică pînă azi. Dej întrupează perfect primitivismul bolșevic în variantă autohtonă. Lui revenindu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diavolului sau ale păcatului). Spre exemplu, în modulul ce reiese din intersecția imaginarului puterii cu cel religios negativ pot fi introduse tipurile istorice sancționate în scrierile moralizatoare, în hagiografii, în cărțile populare sau în "oglinzile principilor" (penalizarea este în general invocată și redată sub incidența moralei creștine, nu a justiției politice sau a pravilei). Un prim modul este constituit așadar de rolurile pe care le joacă puterea masculină și de codurile (convențiile) care o susțin. Spațiul lumii laice este totodată și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la ființare și la determinațiile sale, toate constituite de ființa însăși, în măsura în care aceasta, după o logică judicativă, întemeiază ființarea; sau constituite de Dasein, care, potrivit unei "logici fenomenologice", constituie orice ființare, tocmai constituindu-se pe sine. Predicația apare, în contextul invocat, ca o modalitate a scoaterii în evidență (formulă ce concentrează, cred, actul "scoaterii la iveală" și mijlocul "punerii în evidență") a temeiului. Analiza lui Heidegger nu vizează decât "cercul" predicației, așadar spațiul său de strictă valabilitate formală; totuși, ontologică, fiindcă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele nu pot căpăta un sens ca atare într-o reducție judicativă a dictaturii judicativului. Ele au căpătat, printr-un act de instituire (cu valabilitate mai degrabă istorică, în primă instanță), statutul de reguli de corectitudine, formale în originea lor invocată (este vorba despre o raportare la structura originar-judicativă S P), conținutiste apoi (datorită "interpretării" lui S și a lui P și stabilirii, mai departe, a unei forme condiționate a adevărului drept esență a sa: este vorba despre adevărul-corespondență). Din perspectiva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
complexelor caracteristice. Individualizarea subdiviziunilor (unităților spațiale de rangurile II și III) din cadrul Asiei arabe și Africii arabofone, s-a efectuat prin procedeul suprapunerii hărților tematice cu reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
la prezent (vezi tendința perifrazelor de a evolua spre un sens mai general la prezent). Mecanismele dau seamă de modificările (tipologice) care apar în diverse limbi, dar nu explică și cauza, mai bine zis cauzele, acestor modificări. O cauză frecvent invocată este contactul între limbi. Tchekhoff (1979: 252) arată că limba tongană din Caucaz, sub influența englezei (în condiții de bilingvism), este pe cale să treacă de la sistemul ergativ la cel acuzativ 86. Influența englezei însă se suprapune peste tendința sistemelor lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structura evenimentului și la funcțiile participanților la eveniment; cazurile sunt definite independent de sensul lexical al verbului căruia îi sunt asociate (Stan 2005: 173). Teoria propusă de Fillmore a fost anticipată de studii anterioare 50, dintre care cel mai des invocat este Gruber (1965)51. Stan (2005: 175) subliniază că inventarul alcătuit de Fillmore (1968) a suferit diverse modificări, propuse de autorul însuși sau de alți cercetători. Din inventarul rolurilor sunt importante pentru clasa inacuzativelor mai ales Pacientul și Tema (rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea?”, „cine ne-a făcut?”. Dorința de cunoaștere este mare, dar puterea de înțelegere a marilor probleme este încă mică. Important este ca educatorul să dea un răspuns
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi independenți unul în raport cu ceilalți, atunci corelația simplă ar fi o măsură satisfăcătoare a determinării. Dar această presupoziție este arareori corectă. De regulă, factorii determinanți ai unui fenomen de explicat se influențează la rândul lor. Sunt interdependenți. În cazul invocat mai sus, există o corelație ridicată între venit și nivelul școlar (+0,47). Un nivel școlar ridicat este asociat cu munci mai complexe, mai calificate și, în consecință, mai bine remunerate. Empiric deci, corelația de +0,06 dintre venit și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un sistem de rudenie, apartenența la o clasă sau poziția deținută în aparatul politico-administrativ. Pentru a identifica variabilele contextuale este necesar să punem în evidență posibilele acțiuni ale diferitelor componente ale unei anumite realități asupra variabilelor cauzale abstracte. Toate exemplele invocate aici scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel mai adesea prin circuite determinative multiple. Contribuția globală a unei variabile contextuale la explicarea variabilei efect
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de contestat. Schema funcțională poate fi interpretată ca un caz particular sau un compus al schemei cauzale. El nurezolvă însă problema relației dintre cele două scheme pentru simplul motiv că cele mai multe enunțuri cauzale cu care lucrează sociologia sunt nonfuncționale. Cauza invocată nu se referă, de regulă, la consecințele unui element pentru un sistem. Problema reapare deci într-o nouă formulare: care este raportul dintre enunțurile cauzale nonfuncționale și enunțurile funcționale care, eventual, ar putea fi interpretate ca o specie a enunțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un instrument de soluționare a acesteia, ci ca la o posibilitate de amânare a ei. După cum se exprima Burke, chiar pregătirea pentru acțiune poate fi transformată într-un mecanism de amânare a acțiunii (Zander, 1961). Cercetarea științifică poate fi oricând invocată ca un motiv de amânare „până când vor fi acumulate suficiente cunoștințe și date”. Diagnoza motivației solicitării intervenției sociologului trebuie considerată ca o operație prealabilă necesară care clarifică relația dintre specialist și sistem, modul în care sistemul este dispus și capabil
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomene, ci doar un singur fenomen? Aici este însă implicată o problemă mai gravă. Există un singur model de științificitate sau o pluralitate de modele? În acest capitol voi încerca să pun în evidență diferențele generate de cele două axe invocate mai înainte: temporal/atemporal și individual/general. Considerarea celor două axe sugerează următoarele patru tipuri distincte de științe: Să analizăm pe rând cele patru tipuri de discipline științifice obținute, încercând să vedem în ce măsură au realmente un profil distinct. Științele atemporale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Marches des services, p. 668 131 contribuțiilor generale pentru sănătate si TVA, respectiv 1 an și 2 ani din viața profesională 127. Pe de altă parte, se disting mai multe unghiuri de interpretare a presiunii fiscale, iar cel mai des invocate au În vedere, fie perspectiva plătitorului de impozite, fie pe cea a statului (Încasator de impozite), fie teoria economică, respectiv a finanțelor publice. Privită din perspectiva plătitorului de impozite, presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe, o cercetare de teren, cum pretinde a fi cea invocată anterior, trebuie să aibă la bază un eșantion reprezentativ care să cuprindă/acopere sociologic universul anchetei. Situația În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din rațiuni pur propagandistice pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]