8,664 matches
-
a deschis calea unei îmbunătățite viețuiri și ne-a dat o învățătură îndestulătoare prin tot ce a făcut în trupul pe care l-a luat. Ce cuvânt de apărare ne mai rămâne, deci, când după ce s-au făcut atâtea pentru mântuirea noastră, noi ne pierdem vremea cu lucruri de nimic, trădându-ne mântuirea prin trândăvia noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 283-284) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndestulătoare prin tot ce a făcut în trupul pe care l-a luat. Ce cuvânt de apărare ne mai rămâne, deci, când după ce s-au făcut atâtea pentru mântuirea noastră, noi ne pierdem vremea cu lucruri de nimic, trădându-ne mântuirea prin trândăvia noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 283-284) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtare de grijă, oamenii tot mai au nevoie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și 44 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Sfântul Atanasie accentuează cu atâta putere aspectul cosmic al mântuirii, din necesitatea de a arăta că natura nu e una cu Dumnezeu și deci idolii n-au nici o justificare, pentru că ea e supusă lui Dumnezeu arătat în Hristos. Ea nu e Dumnezeu; dar Dumnezeu Cuvântul întrupat în om lucrează în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în PSB, vol. 21, p. 333-334) „Că Fiul lui Dumnezeu nu S-ar fi smerit în zadar și în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin El să ne facem, din nou”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a VII-a, cap. XXVII, 1, în PSB, vol. 57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut că aceasta e pricina venirii Fiului? A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 333-334) „Când profeții nimic nu au izbutit, când îngerii și arhanghelii, când întreaga
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe El întreg. Să ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III, p. 354) „Minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Stăniloae: Așa cum Duhul e în Cuvântul neîntrupat, așa trece și în trupul ce începe El să Și-l formeze. Astfel Cuvântul Își formează trupul, dar nu fără lucrarea Duhului. (n. s. 114, p. 64) 53 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Lucrarea de mântuire începe odată cu începutul întrupării în pântecele Fecioarei. E o lucrare în care e prezentă iarăși întreaga Sfântă Treime plină de iubire în Ea însăși. (n. s. 115, p. 64) 50 nu ne putem explica chipul în care se plăsmuiește copilul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era un trup nălucă, căci în acest caz n-ar fi fost scăpat trupul nostru de patimi și de moarte. Dar Cuvântul nu era numai la aparență Subiectul lui, căci în acest caz s-ar fi întâmplat de asemenea o mântuire la aparență. Ci era cu adevărat trupul real al Lui, efectuându-se în el faptele mântuitoare reale ale Cuvântului, care se transmiteau prin el și asupra altora și asupra naturii. (n. s. 87, p. 361) 55 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Erau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
10), după ce aflăm că proorociile despre Domnul s-au făcut prin îngeri, că zămislirea Lui e binevestită Fecioarei de Gavriil, și păstorii sunt învățați prin îngeri? Răspuns: Nu încape îndoială că îngerii au știut despre întruparea viitoare a Domnului pentru mântuirea oamenilor. Ceea ce le-a rămas lor ascuns a fost modul necuprins al zămislirii Domnului, cum, fiind întreg în Tatăl și întreg în toate, și toate umplându-le, era întreg în pântecele Fecioarei”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, î
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnului, cum, fiind întreg în Tatăl și întreg în toate, și toate umplându-le, era întreg în pântecele Fecioarei”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, î. 42, în Filocalia..., vol. II, p. 225) „... în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin întrupare, se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine și să săvârșesc lucrul Lui (In. 4, 34)? Oare nu se vede și de aici că își făcea o plăcere și o bucurie din împlinirea voilor părintești, adică din readucerea la mântuire a celor alunecați în pierzanie? Nu e nici o îndoială”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 949-950) „Căci I se aduce necinste pentru noi, deoarece El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
noi toți ne-am vindecat, după cum s-a scris (Is. 53, 5). Căci toți eram rătăciți, fiecare pe calea lui, cum zice Proorocul Isaia (Is. 53, 6), și Domnul S-a jertfit pentru păcatele noastre și a fost pedepsit pentru mântuirea noastră (Is. 53, 5). Și a dat spatele Său spre biciuiri și fața Sa spre pălmuiri, precum zice același (Is. 50, 6). Deci ostașii, luându-L pe lisus ca pe un pretendent la tron, își bat joc de El în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să aibă și el ceva de adus. Iată, El se aduce pe Sine. Iar în alt loc zice că Hristos S-a adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora (Evr., 9, 28). Se va arăta celor ce-L așteaptă spre mântuire. Iată aici Pavel spune că a fost 61 adus, iar dincolo spune că S-a adus pe Sine. Ai văzut că a fost și jertfă, și preot, iar Crucea a fost jertfelnic? Dar pentru ce nu s-a adus jertfa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acesta este târât în același păcat ca și celălalt. Când va da socoteală de faptele săvârșite în viață, nu va merita, oare, unul ca acesta o pedeapsă mai grea decât cel dintâi? Unul va fi învinuit numai de prilejurile de mântuire, care au fost semănate în sufletul lui și de care nu s-a folosit în chip sănătos; celălalt, pe lângă aceasta, va fi învinuit și pentru că, având ajutoare ca să se mântuie, s-a pierdut singur și din pricina neînfrânării și din pricina unei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vine din puterea divină, întărită prin jurăminte cerești, poate fi despărțită de Biserică, poate fi sfărâmată de voință dezbinatoare? Cine nu respectă această unitate, nu respectă legea lui Dumnezeu, nu respectă credința în Tatăl și Fiul, nu respectă viața și mântuirea”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, VI, în PSB, vol. 3, p. 438-439) „Această unitate consfințită prin jurământ, această legătură a unirii inseparabile, ne este arătată în Evanghelie prin cămașa Domnului Iisus Hristos: aceasta n-a fost tăiată și împărțită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu poate nici unitatea exista despărțită, nici corpul, care este unul, nu poate exista descompus sau tăiat în bucăți, cu măruntaiele scoase și împrăștiate. Cine a ieșit din sânul Bisericii nu poate trăi sau respira și își pierde însăși rațiunea mântuirii”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIII, în PSB, vol. 3, p. 450-451) 103 „Mari sunt dragostea și bunăvoința lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, dacă nu s-a mulțumit că ne-a răscumpărat cu sângele Său; ci se și roagă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împrăștiate. Cine a ieșit din sânul Bisericii nu poate trăi sau respira și își pierde însăși rațiunea mântuirii”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIII, în PSB, vol. 3, p. 450-451) 103 „Mari sunt dragostea și bunăvoința lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, dacă nu s-a mulțumit că ne-a răscumpărat cu sângele Său; ci se și roagă pentru noi. Vedeți, însă, cum a fost dragostea Celui ce s-a rugat pentru noi, pentru ca, precum Tatăl și Fiul una sunt, așa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
religioase. Iată un posibil exercițiu de a te distanța de particularitățile propriului mod religios, ale oricărui mod, pentru a înainta spre Cel fără mod. Meister Eckhart face din această atitudine un criteriu de bună situare spirituală : Dumnezeu nu a legat mîntuirea omului de vreun mod anume Binele făcut și dat de Dumnezeu printr un mod anume poate fi regăsit în toate celelalte moduri. într-un mod sînt de integrat toate modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru care sfințenia țării decurge din cetatea sfîntă a Ierusalimului, iar Palestina reprezintă o moștenire religioasă (waqf), ceea ce ar interzice ca ea să fie posedată măcar în parte de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul persoanei, în lumea de aici, să transforme conștiințele, să le pregătească pentru parusie, să aibă așadar un impact social, dar unul de tipul verticalității supranaturale. Practica intimistă a religiei Duhului sau grija exclusivă pentru mîntuirea personală i se par lui Berdiaev la fel de adaptate la regimul mundan ca religia oficială. Regimul acestei lumi nu e așadar abandonat și nici doar combătut. Categoriile lui apăsătoare trebuie topite prin înnoirea conștiințelor, în care se face loc și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
comunitatea de credință și cea cetățenească. în Fundamentele sociale ale Bisericii ruse (2000) se declară năruirea sistemului de valori spirituale, dat fiind că cea mai mare parte a societății care admite principiul libertății de conștiință și-a pierdut dorința de mîntuire. Pentru concepția oficială așadar, deosebirea dintre corpul eclezial și corpul social nu are încă destulă relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și Biserică, pe de alta, va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
firesc un cadru creștin, dar rezistă sau se împotrivesc tendințelor teocratice care le pot stînjeni libertatea, totuși recunoscută lor de Biserică. Puterea imperială, la rîndul ei, tinde să obțină superioritate administrativă și control asupra ierarhiei creștine. Articularea (tensionată) dintre perspectiva mîntuirii și perspectiva mundană va primi diferite soluții de-a lungul istoriei europene. Dar, dintru început și în chiar tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate laică. Biserica, instituție a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și de cercetare nu este un capriciu, cum s-a afirmat de mulți. Este o necesitate absolută. Noi înțelegem că viața în satele noastre trebuiește astfel organizată încât satul să se poată conduce singur, să nu tot aștepte de la stat mântuirea, ci să fie în stare să ia prin el însuși o atitudine la orice nevoie s-ar ivi. Deci acțiunea noastră nu e un gest larg al omului generos care dă bani pentru un scop cultural. Nu este nici o filantropie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]