9,631 matches
-
și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el relevanța altor două noțiuni, imaginea și simbolul. Cu o ancorare diferită în realitatea imediată, mentalitatea și reprezentarea socială rămân manifestări imaginative atașate sau subsidiare imaginarului, a cărui substanță este asigurată mai curând de fenomene cu caracter antropologic și cu relevanță majoră pentru marile comunități, în perioade foarte lungi de timp (precum arhetipul, modelul, mitul, ritualul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
manifestări imaginative atașate sau subsidiare imaginarului, a cărui substanță este asigurată mai curând de fenomene cu caracter antropologic și cu relevanță majoră pentru marile comunități, în perioade foarte lungi de timp (precum arhetipul, modelul, mitul, ritualul și credințele). Diferit de mentalitate și de reprezentarea socială, ce este totuși imaginarul − această noțiune atât de bogată, care a depășit statutul alocat de raționalismul european, de simplu și periculos produs al fanteziei (după cum se considera) și a ajuns astăzi complementul gândirii raționale, relevant atât
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pentru că: ... nici studiul lui Dumézil nu explică originea sensibilizării conștiințelor la două moduri diferite de simbolism [cu referire la "suveranitatea magico-religioasă" și "regalitatea simbolică", n.n.] și mai ales nu legitimează numeroasele anastomoze care s-au putut forma între cele două mentalități. (34) Deși se concentrează asupra imaginarului puterii, studiul de față se ferește a trata imaginația în raport cu conflicte sau pulsiuni cu caracter social; în schimb, o urmărește în texte, prin aceeași tehnică de investigare aplicată unor formațiuni discursive în care apare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bizantină". Constantinopolul este clădit nu doar pe un țesut urban de tradiție elenică, ci și cu participarea unei populații mult diferite de comunitatea Romei. El va fi, poate tocmai datorită acestor factori, etnic și spiritual, scena unei schimbări majore de mentalitate politică. Din economia reprezentărilor puterii, încadrate în ceremonialurile imperiale de sorginte romană, am văzut spre exemplu că funus imaginarium își pierde din relevanță după anul 330, din câteva motive de factură strategică și politică. Nu doar el, ci și celebrarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
excluși de la viața politică; în tratatul Politica există chiar și o justificare a sclaviei). Știința politică și filosofia lui practică îl recomandă pe Stagirit mai curând ca părintele unei gândiri "liberale" (cu excepțiile numite, motivate de contextul politic și de mentalitatea perioadei sale istorice), care propune realizarea unității sociale prin relații bazate pe respectul pentru valorile individuale; autorul unei viziuni mai curând plurale, radical diferite de cea "imperiale", fie că vorbim de Alexandru Macedon, fie de împărații romani sau de cei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Vaticanul a avut însă o altă viziune, manifestată oficial în secolele VIII-IX, apoi, cum am văzut, și în scrisoarea papei Gelasio I − ceea ce a condus mai întâi la schisma politică, apoi la cea religioasă definitivă și la diferențele fundamentale de mentalitate, cu consecințe majore asupra culturilor și asupra imaginariilor din apusul și din răsăritul continentului, implicit asupra istoriei europene în ansamblu. Imaginarul puterii creștine a depășit, ca amploare și funcție persuasivă eficientă, ceea ce antichitatea a proiectat în mentalul colectiv. Pe de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ambele reflectate de imaginarul colectiv. Extrapolarea cercetării asupra relațiilor dintre mărturiile istoriografice, iconografice sau materiale, interne și externe, de proveniență bizantină sau post-bizantină, regională sau occidentală, poate lumina modul în care s-a configurat local sistemul medieval de putere, în raport cu mentalitățile existente, cu credințele, dar și cu imaginarul specific perioadei. În descendența celor două "Rome", care, în momente istorice diferite, au "uitat-o" pe rând, lumea românească, deși le-a respectat amintirea mitică, și-a construit propriul proiect în istorie, uneori
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de civilizația bizantină sau care au optat pentru ea ca model, din diverse considerente politice și spirituale. Imaginarul colectiv local intră în mod firesc în familia celor de orientare ortodoxă, din Balcani și de la nordul Dunării, cu anumite diferențe de mentalitate, de interpretare a istoriei proprii, de construcție a imaginii celuilalt, a imaginii despre sine, în baza datelor identitare particulare. În schimb, o comparație estetică sau tematică, sau de altă natură, cu performanțele artei occidentale, din zonele catolice și, mai târziu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale occidentului și, separat, ale spațiului post-bizantin ortodox. Din momentul în care modelul imaginarului a suportat modificări structurale majore (și tendința este de a căuta cauzele tot mai adânc în istorie, mult dincolo de 1054, în iconoclasm), se poate spune că mentalitățile unei perioade s-au epuizat și au fost depășite de altele noi, polemice și creative. În cazul românesc însă, această desprindere a fost una foarte lentă, date fiind transformările târzii, de tip umanist, apoi iluminist, sub influența Europei centrale sau
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Cubeddu 13-17. Cavallo, Guglielmo (coord.). Omul bizantin. Iași: Polirom, 2000. [1992] di Capua, Luigi. "L'immaginazione politica nella Repubblica di Platone". Formigari, Casertano și Cubeddu 17-35. Charaudeau, Patrick. Le discours politique. Les masques du pouvoir. Paris: Vuibert, 2005. Cizek, Eugen. Mentalități și instituții romane. București: Globus, 1998. [1987] Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. ---. Scriere și oralitate în cultura antică. București: Humanitas, 2006. ---. O istorie a neființei în filosofia greacă. București: Humanitas, 2010
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
1992] di Capua, Luigi. "L'immaginazione politica nella Repubblica di Platone". Formigari, Casertano și Cubeddu 17-35. Charaudeau, Patrick. Le discours politique. Les masques du pouvoir. Paris: Vuibert, 2005. Cizek, Eugen. Mentalități și instituții romane. București: Globus, 1998. [1987] Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. ---. Scriere și oralitate în cultura antică. București: Humanitas, 2006. ---. O istorie a neființei în filosofia greacă. București: Humanitas, 2010. Corsi, Pasquale. La spedizione italiana di Costante II. Bologna: Patron
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
P, 1974. Peters, Francis E. Termenii filosofiei grecești. București: Humanitas, 1997. [1967] Piganiol, André. L'Empire chrétien. Paris: PUF, 1972. [1947] Pippidi, Andrei. Tradiția politică bizantină în Țările Române în secolele XVI-XVIII. București: Corint, 2001. Platon, Al.-Florin. Societate și mentalități în Europa medievală. O introducere în antropologia istorică. Iași: Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. Riché, Pierre. Educație și cultură în Occidentul barbar. Secolele VI-VIII. București: Meridiane, 2001. [1962] Ricœur, Paul. Temps et récit. Paris: Seuil, 1983-1985. 3 vol
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în literatura română. C. Faca e un astfel de antibonjurist. Comodia vremii, scrisă în aprilie 1833, este o piesă molierescă, imitată în chip izbitor după Les précieuses ridicules. Tehnica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian într-asta) ca o expresie a luptei pentru existență, și în fine statul legitimist și oligarhic, ridicat pe clase permanente, specializate. Iraționalismul acesta pare a fi șira spinală a mentalității noastre specifice, fiindcă toate construcțiile ideologice de la N. Bălcescu până la Nae Ionescu și L. Blaga se nutresc din el. Noțiunea unui Logos explicabil silogistic ne e străină. Poezia eminesciană e fața plastică a acestei concepții. Natura e o entitate metafizică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o concepție a vieții aproape cinică. Slavici a intuit bine și rotația caracterului într-o familie, fenomen mai evident într-o societate rudimentară, unde individul se diferențiază puțin. Cu toate că s-ar părea că stau față în față tinerii cu nouă mentalitate și bătrâni înțepeniți în prejudecăți, nu e vorba de fapt decât de o scurtă criză de transmitere a deprinderilor ereditare. Vițiile părinților răsar reîmprospătate la copii. Națl e posac, leneș, chinuit de cazuri de conștiință, brutal și delicat ca și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și înlocuirea ei prin societatea de tip marxist, întemeiată pe comunitatea proprietății, pe abolirea inegalităților de rasă și de sex etc. Un artist trebuie să îmbrățișeze acest ideal, altfel e contra științei care cere ca arta să fie determinată de mentalitatea vremii. De aci urmează la Gherea un sectarism teribil. O operă în contrazicere cu aceste idealuri nu e bună și criticul se cuvine s-o respingă. O poezie ce glorifică societatea feudală ori burgheză e condamnabilă: "...o revistă redactată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi de flăcări infernale. TRAIAN DEMETRESCU Din grupul poeților de mentalitate socialistă era și Traian Demetrescu (1866-1896), autodidact cu lecturi înaintate pentru acea epocă. El e un precursor al simbolismului, în acea formă a sentimentalismului lugubru pe care o va dezvolta cu douăzeci de ani mai târziu Bacovia. Simbolistă e nostalgia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru eroină, sperând printr-o psihologie a priori, înrudită cu aceea a lui Camil Petrescu, că va câștiga dreptul la recunoștință. Însă Aspru nu cucerește pe Alba prin tactica insinuării, ci printr-o brutală posesiune. Romanul este o monografie a mentalității virile. Sensul operei e acesta: un bărbat dorește o femeie inabordabilă și atunci poziția cea mai prielnică orgoliului viril este aceea defavorabilă din punct de vedere social. Un om de jos întîmpină dificultate în cucerirea unei aristocrate (cazul din Suflete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Uitând punctul de plecare critic, poetul se instalează în fantasticul grotesc, determinîndu-și o biologie, o psihologie, o filologie și o politică extravagant de noi, admisibile în sine. În domeniul psihic (satirizare în fond a unui fost primar) se admite următoarea mentalitate, ducând la o edilitate de un gratuit sublim: " La masă, aflarăm concepțiile acestui bărbat de inițiative, care nu voia să închidă ochii fără să se reformeze orașele după norme noi. El dorea să strângă și să sorteze edificiile de același
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evreu suferă intens în mijlocul lumii ostile rasei sale, încercînd totuși a cunoaște cu răceală. Această poziție dă interes artistic cărții și deși, evident, eroul nu va putea ieși din cercul său vițios, opera rămâne un document foarte obiectiv al unei mentalități ireductibile. Spre a experimenta tragicul, eroul înfruntă opoziția antisemiților, se lasă bătut, exagerând evenimentul cu o vocație patetică pe care și-o recunoaște lucid, frecventează apoi și pe evrei și se simte străin în cercul sioniștilor și printre cultivatorii idișului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e decât istoria introducerii culturii apusene în țările române și a asimilării ei de către români - cu mici împiedicări în vremea fanariotismului și a rusismului. E o naivitate aerul mânios cu care conservatorii doctrinari privesc așa-numitele "forme noi" și "pervertirea" mentalității românești de către cugetarea străină. Când se ridică numai împotriva generației de la 1848, nu sunt compleți, căci ar trebui să se ridice mai întîi împotriva influenței slavo-bulgare, care, ea cea dintâi, a adus forme noi, o mentalitate nouă, ba și o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
forme noi" și "pervertirea" mentalității românești de către cugetarea străină. Când se ridică numai împotriva generației de la 1848, nu sunt compleți, căci ar trebui să se ridice mai întîi împotriva influenței slavo-bulgare, care, ea cea dintâi, a adus forme noi, o mentalitate nouă, ba și o limbă oficială nouă. Ar trebui apoi să se ridice împotriva influenței husite 1, care în veacul al XV-lea a introdus la români o "noutate": traduceri de cărți bisericești. Împotriva influenței luterane, căreia îi datorim atâtea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape deloc asupra celui istoric, va lupta mai mult pentru triumful bunului-gust în literatură și a respectării adevărului în știință, sau a formei științei. Aceste deosebiri se explică și prin mentalitatea acestor critici, prin deosebirea de temperamente și de cultură. Analiza temperamentelor și a culturii lor ne va explica și ea ceea ce ne-a explicat analiza împrejurărilor istorice și sociale. Vom vedea că criticii aceștia au avut întocmai temperamentul și cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În tipurile în care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în opera lui Caragiale, ca tipul extrem al "revoluționarului": Conu Leonida e pur și simplu "republican" și, dacă ar avea și el un "Galibardi", cu "o mie de volintiri", ar schimba România în republică. În această comedie, Caragiale ridiculizează și "mentalitatea" republicană ploieșteană 1 . Comedia cea mai bună, pentru că este o satiră mai 1 Despre semnificația ei mai profundă, vezi "Viața romînească", 1922, nr. 5. ă Articolul Conu Leonida față cu reacțiunea, p. 249-257.î adâncă a unui fenomen social mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]