9,547 matches
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca, și era formată din satele Budeni-Comana, Falaștoaca și Vlad Țepeș, având în total 2574 de locuitori. Existau în comună o moară cu aburi, o fabrică de vinars, patru biserici și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Iepurești-Sârbi, Iepurești-Români și Matei Basarab (Valter Mărăcineanu), cu o populație de 1674 de locuitori. În comună existau o moară de apă pe Neajlov, o biserică la Iepurești-Sârbi și o școală mixtă cu 57 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Argeșul a aceluiași județ, având 2740 de locuitori doar în satul Epurești. La acea vreme, pe
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
45 de elevi (dintre care 2 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Letca Veche și Rușii lui Asan. Comuna Letca Veche avea 1268 de locuitori în unicul ei sat, o moară de foc, o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Comuna Rușii lui Asan, formată din satele Rușii lui Asan, Satu Nou și din mahalaua Cunești, avea 909 locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 41 de elevi
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Balașoieni, cu satele Balașoieni, Bolovani și Hobaia, având în total 1249 de locuitori ce trăiau în 242 de case și 4 bordeie. În comuna aceasta erau o moară cu aburi, două biserici (la Balașoieni și Hobaia) și o școală mixtă, iar principalii proprietari de pământ erau statul, V. Steriu, N. Delide, G. Mântulescu și Dem. Tănăsescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Balașoieni și împărțirea ei între
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
lui Tache; Școala Gimnazială Nr.2 Tântava; Căminul de persoane cu dizabilități. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1589. Comună Tântava era formată din satele Tântava Banului și Tântava-Bălășoaia, cu 1180 de locuitori. Existau aici o biserică, o moară de apă și o școală mixtă. În 1950, comunele au fost transferate raionului Mihăilești și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. După al Doilea Război Mondial, comuna Grădinari-Fălcoianca a luat numele actual de "Grădinari" și a absorbit comună
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Stăneștii de Jos, Stăneștii de Sus și Ghizdaru, având 3108 locuitori, trei biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 5780 de locuitori în satele Stănești și Ghizdaru. În 1931, satul Oncești s-a desprins de comuna vecină Bălănoaia și a
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Vânătorii Mari, Corbi-Ciungi și Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă. Comuna Corbi-Ciungi, compusă din satele Corbi-Ciungi și Vadu Stanchii, avea trei mori de apă pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Zădăriciu. Comuna Vânătorii Mari cuprindea satele Cupele Mari și Vânătorii Mari (care includea și mahalaua Corbeanca). Existau și aici o moară pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă. Comuna Corbi-Ciungi, compusă din satele Corbi-Ciungi și Vadu Stanchii, avea trei mori de apă pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica, Crevedia de Jos, Crevedia Mică și Zădăriciu, existau trei biserici, trei mori
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
mori de apă pe Neajlov, o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica, Crevedia de Jos, Crevedia Mică și Zădăriciu, existau trei biserici, trei mori pe Neajlov și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Vânătorii Mici și trecerea satelor ei la comuna Corbii-Ciungi, care avea 2270 de locuitori și făcea parte din aceeași plasă. Comuna Zădăriciu avea 2257 de locuitori în
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
termină în DN41). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vărăști-Obedeni", făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată din satele Obedeni și Vărăști, având în total 2355 de locuitori. În comuna existau o moară cu aburi, o școală mixtă și două biserici (una în fiecare sat). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dobreni-Câmpurelu, formată din satele Dobreni și Câmpurelu, cu 1597 de locuitori ce trăiau
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Dobreni-Câmpurelu, formată din satele Dobreni și Câmpurelu, cu 1597 de locuitori ce trăiau în 260 de case și 49 de bordeie. Existau și aici o moară de apă, o școală mixtă și două biserici, iar principalul proprietar de pământuri era familia lui D. Gr. Ghica. <br> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasă Vidra a aceluiași județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea și apele, astfel aveau ca proprietate și moara cu 7 pietre de pe râul Gilort, langa podul de cale ferată. Moara a fost parăsită în 1887 din cauza inundațiilor. În 1899 s-a pus în constucție școala primară în Bărbătești iar materialul morii a fost întrebuințat la scoală pentru tocărie. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat și pietrele de la
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
și apele, astfel aveau ca proprietate și moara cu 7 pietre de pe râul Gilort, langa podul de cale ferată. Moara a fost parăsită în 1887 din cauza inundațiilor. În 1899 s-a pus în constucție școala primară în Bărbătești iar materialul morii a fost întrebuințat la scoală pentru tocărie. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat și pietrele de la moară. Apare ca sat în documentul din 4 septembrie 1520 într-un hrisov al lui Basarab Vodă Neagoe publicat de Academie
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
a fost parăsită în 1887 din cauza inundațiilor. În 1899 s-a pus în constucție școala primară în Bărbătești iar materialul morii a fost întrebuințat la scoală pentru tocărie. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat și pietrele de la moară. Apare ca sat în documentul din 4 septembrie 1520 într-un hrisov al lui Basarab Vodă Neagoe publicat de Academie, iar prima familie în Barbatesti apare la 1662 printr-un "Stroie de la Bărbătești" în documentul publicat de Alexandru Ștefulescu. Acest
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Udroi, Greci, Filipești etc. Curpen derivă din latina "Curpenue"- cuptoare cu pâine, merinde, ceea ce se adeverește că aici era un centru de aprovizionare al romanilor, ale căror trupe treceau spre Pasul Vâlcan și Cohorta de la Bumbești-Jiu. Pe apa Șușița erau mori de apa unde se măcinau cerealele și pe marginea apei cuptoarele unde coceau pâinea romanii. După necesitățile administrative din ultimul timp comuna Vălari cu toate satele ei au fost arondate în comuna Stănești. Când a fost centru civic, aici era
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
sat are vreo 2,5 kilometri, satul fiind lat de ceva mai mult de un kilometru. Locuitorii părții de nord se numesc deleni,iar cei din sud - văleni.Pe buza malului, la ieșirea spre sud, dincolo de apă, se afla o moară, distrusă în anii socialismului.Tot atunci a dispărut și dublul șir de sălcii bătrâne ce însoțeau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectură, casele sunt modeste, cele de cărămidă arsă apărând de abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai veche
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
-lea populația era încă majoritar bulgară. Comuna făcea atunci parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Chiajna, Dudu, Rudeni și Giulești, având în total 2313 locuitori. În comună funcționau 2 școli mixte, 4 biserici, o moară cu aburi și două cu apă, o povarnă și două mașini de treierat cu aburi. În aceeași perioadă, satul Roșu era reședința unei comune separate, formată din satele Roșu, Giulești, Crângași, Catanele și Boja, având în total 800 de locuitori
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
de treierat cu aburi. În aceeași perioadă, satul Roșu era reședința unei comune separate, formată din satele Roșu, Giulești, Crângași, Catanele și Boja, având în total 800 de locuitori și 179 de case. În comună funcționa o școală mixtă, o moară cu apă și 3 biserici (în Crângași, Giulești și Roșu). În 1925, comuna Chiajna era formată din satele Chiajna, Dudu, Rudeni, Giulești-Sârbi și Catanele (transferată de la comuna Roșu; parte astăzi din satul Rudeni), cu 4228 de locuitori și făcând parte
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care duce spre sud la Moara Vlăsiei și la est către Ciolpani (unde se termină în DN1). Șoseaua județeană DJ101H se ramifică din aceasta din urmă pentru a deservi satul Siliștea-Snagovului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gruiu se ridică la locuitori, în creștere față de
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
și comuna Micșunești-Greci, formată din satele Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari (reședința) și Micșunești-Moara, având în total 1879 de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
numele de "Tâncăbești", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis). Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani. În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
de "Ciorogârla-Dârvari", făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
11,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,93%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Moară Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Găneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Ambele sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică „Sfanțul Nicolae” din Moară Domneasca, ridicată în 1817 și modificată în 1909; și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Pitească, ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]