9,048 matches
-
a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din regiunea aceasta un lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera financiară a Italiei prin băncile sale, conturându-se și pe acest plan drept centru
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
circula și cu troleibuzul. Există 4 linii, iar flota include zece troleibuze „Cristalis“ prevăzute cu aer condiționat. În afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km. Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere). Municipiul se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Ploiești City Mall". În nordul orașului, lângă hypermarketul Carrefour, se află "Ploiesti Shopping City" iar în vest Westmall . Alte centre comerciale: "AFI PALACE" și "PLOIEȘTI SHOPPING CITY". Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița. Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
legături de interes local, cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
nordului peninsulei, și organizarea lui în trei provincii. Regiunea din care face parte Madridul de astăzi corespunde cu "Tarraconensis". Deși este posibil că, pe timpul stăpânirii romane, teritoriul Madridului nu era ocupat decât de așezări rurale, profitând de situația sa ca nod de comunicație și de bogăția resurselor, există totuși dovezi care sugerează existența unei așezări orășenești, în jurul drumului Segoviei și țărmului râului Manzanares. De curând s-a descoperit o bazilică din era vizigotă, în preajma bisericii Santa Maria de la Almudena. Ideea existenței
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
O rețea semantică este un notație grafică pentru reprezentarea cunoștințelor în modele de noduri de interconectate și arcuri. Implementarea computațională a rețelelor semantice a avut loc mai întâi pentru inteligența artificială și pentru traduceri automate, însă versiunile anterioare au fost utilizatate pe o perioadă îndelungată în filozofie, psihologie și lingvistică. Ce este comun pentru
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
audio a avut loc în anii 1960, după care au început să fie convertite și operate mai apoi și în tramvaie. „Vocea Wiener Linien” este vocea șefului de securitate al Transporturilor, Franz-Qaida, care anunță, după două tonuri gong, stații și noduri și uneori atrage atenția asupra pasagerilor să părăsească locurile lor în favoarea altor persoane. În stații sunt făcute anunțuri în mod regulat. În plus, față de anunțurile făcute asupra interzicerii fumatului, se fac anunțuri cu privire la păstrarea curățeniei și avertizarea cerșetorilor. Aceste anunțuri
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
Observatorul a publicat un "Buletin sintetic", devenit în 1962 "Anuarul observatorului". În 1996, odată cu trecerea la înregistrarea automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în 1998 a primit oficial statutul de "observator magnetic planetar". Datele INTERMAGNET, stocate într-o bază de date comună, sunt accesibile online și publicate anual pe disc optic. În anul 2006 Observatorul
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
stație feroviară care deservește orașul Buzău, fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Deschisă în 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București-Galați, ea se află la kilometrul 128 pe Magistrala CFR 500 și reprezintă nodul feroviar în care această magistrală se leagă de cea ce duce spre Făurei și mai departe spre Galați și Constanța. De asemenea, gara Buzău este punct terminus pentru linia de interes local Buzău-Nehoiașu. Aflată în apropiere de centrul orașului, ușor
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
duce spre Făurei și mai departe spre Galați și Constanța. De asemenea, gara Buzău este punct terminus pentru linia de interes local Buzău-Nehoiașu. Aflată în apropiere de centrul orașului, ușor spre sud, gara a fost construită în 1873 și este nod feroviar din 1881. Gara este amplasată în zona central-sudică a Buzăului, pe latura dreaptă a unei piațete semicirculare aflată la intersecția bulevardului 1 Decembrie 1918 cu bulevardul Gării și cu strada Republicii. În această piațetă se mai află două clădiri
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
semicirculare aflată la intersecția bulevardului 1 Decembrie 1918 cu bulevardul Gării și cu strada Republicii. În această piațetă se mai află două clădiri istorice: hotelul Bucegi și casa în care a locuit Ion Luca Caragiale în 1894-1895. Gara este principalul nod al rețelei de transport public din Buzău. Nouă din cele zece linii de autobuz din oraș au stație în zona gării, iar șase dintre ele au capătul acolo. Liniile de cale ferată traversează zona sudică a Buzăului pe direcția est-vest
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
și care este folosită drept capăt al liniei de cale ferată Buzău-Nehoiașu. De la acea linie pleacă și sosesc zilnic cinci perechi de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe valea Buzăului. se află pe magistrala CFR 500, cele mai importante noduri feroviare apropiate pe această magistrală fiind gările Focșani și Mărășești spre nord și Ploiești Sud spre sud-vest. Linia de cale ferată Buzău-Făurei, parte a vechii linii București- Galați deschisă în 1873 și astăzi electrificată și dublată funcționează spre est de la
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
și duc spre Făurei-Fetești-Constanța (la o distanță pe calea ferată de 207 km). Prin Buzău trec și câteva trenuri internaționale care circulă spre Chișinău sau Moscova, dinspre București și, mai departe, Sofia (și retur). De asemenea, întrucât gara este un nod feroviar, există numeroase trenuri Regio care au un capăt aici și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune, cum ar fi spre București Nord, Ploiești Sud-Brazi, Mărășești, Făurei, Fetești, Galați sau Adjud-Ghimeș-Ciceu. Operatorul Transferoviar Grup folosește gara
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
trenuri internaționale care circulă spre Chișinău sau Moscova, dinspre București și, mai departe, Sofia (și retur). De asemenea, întrucât gara este un nod feroviar, există numeroase trenuri Regio care au un capăt aici și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune, cum ar fi spre București Nord, Ploiești Sud-Brazi, Mărășești, Făurei, Fetești, Galați sau Adjud-Ghimeș-Ciceu. Operatorul Transferoviar Grup folosește gara ca punct terminus al liniei sale regionale Buzău-Nehoiașu. Prima cale ferată care a trecut prin Buzău a fost
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
și lega Buzăul de București și Ploiești spre vest și sud-vest, respectiv Brăila și Galați spre est și nord-est, iar la început Buzăul a fost o stație pe această linie, gara fiind construită în anul următor. Gara Buzău a devenit nod feroviar în 1881, când a fost construită linia de cale ferată Buzău-Mărășești. În 1930, un vultur, pe nume "Ilie", crescut de un localnic ce locuia în zonă, a început să viziteze gara frecvent, venind aproape de ferestrele trenurilor și lăsându-se
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
II-lea, Împărat romano-german). În familie i se spunea "Marianna". Maria Anna a fost inteligentî însă a avut un handicap fizic. Ea a avut o sănătate precară; a suferit de o fisură a coloanei vertebrale care i-a provocat un nod în spate iar în 1757 a suferit de o pneumonie care i-a afectat permanent capacitatea de a respira. Pentru că nu i s-a putut găsi un soț regal, în 1766 a fost numită stareța Mănăstirii Imperiale și Regale pentru
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789) () [Corola-website/Science/319595_a_320924]
-
CFR. La 6 decembrie 1918 "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române de sub comanda maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul și a ocupat Gara “Kocsárd” ("Cucerdea"). Cu acest prilej, maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: Această gară și acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni", se va numi de acum "Războieni"”". Imediat localnicul Ioachim Mureșan, membru al gărzii naționale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
asupra punctelor strategice din Macedonia. Acest atac a obligat comandamentul Puterilor Centrale să întărească efectivele din această zonă a frontului cu un numar de divizii germane, bulgare și turce. Pe 19 noiembrie, trupele Antantei au cucerit orașul Monastir, un important nod de transport din Macedonia. Pe 11 decembrie, trupele Antantei au fost obligate să oprească ofensiva din pricina stării de epuizare a trupelor, lipsei rezervelor și a crizei de muniție. Trupele Antantei suferiseră de la începutul ofensivei în august pierderi însemnate — 47.000
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
prin trăirea și vestirea evangheliei și cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Haină franciscana a fraților minori conventuali este, conform tradiției franciscane originare, de culoare gri-cenușie și este formată dintr-o tunica simplă cu un capuciu (gluga) și un cingol cu trei noduri, semnificând cele trei voturi sau „sfaturi evanghelice” profesate. În unele națiuni din Europa, începând din perioada suprimărilor nepoleoniene, ca urmare a acestora, s-a folosit culoarea neagră. Astăzi există însă o tendință de revenire graduală la culoarea originară gri-cenușie. Originea
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
un baston în mână și sandale în picioare” (cfr. 1Cel IX 21: FF 355): Cingolul "După cum am amintit deja, alături de tunica și capuciul din care este făcută, haină franciscana cuprinde și o cingătoare, un cingol din lână albă cu trei noduri, ce constituie un element specific al hainei religioase a franciscanilor." "Cronicarii atestă faptul că frații aveau obiceiul să îmbrace haină franciscana, tunica și capuciul, încingându-se la brâu cu o funie (cingolul) și tocmai din acest motiv, în Franța, franciscanii
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
încingându-se la brâu cu o funie (cingolul) și tocmai din acest motiv, în Franța, franciscanii au fost numiți și „leș cordeliers” (până la revoluția franceză)." "Dacă la început era pur și simplu o „funie înnodata” fără un numar anume de noduri, nu după mult timp acestea au fost reduse la un numar fix de trei, așa cum putem observa de asemenea și în primele reprezentări iconografice ale sfanțului Francisc, în care cingolul Sărăcuțului apare astfel și unde referință la voturi este de
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
la voturi este de altfel evidență. „Funia franciscana” aleasă la început pentru a încinge haină la mijloc, doar pentru că era mai simplă și grosolană spre deosebire de cureaua de piele a pustnicilor, a dobândit ulterior și alte semnificații, atunci când prin cele trei noduri sunt simbolizate cele trei voturi făcute odată cu profesiunea religioasă: ascultarea, castitatea și sărăcia." "Griul" - culoarea originară Deoarece pentru a confecționa haină franciscana se teșea lâna neprelucrata (nevopsita), în modul cel mai simplu și mai sărac, culoarea apărea de un gri-cenușiu
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
înainte de a fi retrase în anii 2000, folosindu-le împotriva unor ținte terestre în Coreea, Vietnam și Orientul Apropiat. Vârful dezvoltării a fost cuirasatul japonez Yamato cu un deplasament de 73.900 tone, blindaj de 650mm, viteză de 27,5 noduri și un personal de 2.200 oameni, care a fost scufundat de avioanele americane la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cuirasat () [Corola-website/Science/319308_a_320637]
-
atomilor constitutivi în jurul centrului de masă, C = formula 145 R; iar adăugând contribuția vibrațiilor în lungul axei comune, C = formula 146 R. Pentru un corp solid, considerat ca format din atomi care vibrează cu amplitudini mici în jurul unor poziții de echilibru stabil (nodurile unei rețele spațiale), C = 3R. Aceste valori sunt confirmate de experiență, la temperatură ordinară, pentru gazele monoatomice și corpurile solide (legea Dulong-Petit), dar nu și pentru vibrațiile moleculelor biatomice. La temperaturi scăzute se constată o dependență de temperatură în toate
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]