10,542 matches
-
se puteau realiza aceste probleme mai ușor,nu mai era atât de mare criză de locuințe. Societățile acestea imobiliare, erau mai operative, sau nu existau de loc, nici specula cu locuințe, comisioane, sau alte onorarii, cum sunt acuma. Nu se pomenea pe vremea aceea trafic cu tot felul de bunuri materiale, până și cu oameni, ca vinderea de oameni(sportivi în special)de către toți afaceriștii, speculanții,proxenetiști și câți jongleri, care nu au alte ocupații mai productive pentru societate. După instalarea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mine, în special pe vremea începutului, când nu se putea pretinde mai mult. După "stagiul" de la Predeal, am hoinărit prin câteva garnizoane, care pot fi numite halte, dacă le comparăm cu călătoria pe CFR, care nu se merită să le pomenesc,pentru că unele au fost din perioada restricțiilor de pe granița din vest,după care am ajuns în garnizoana bătrânului Iași, oraș dorit de mulți ofițeri, în special careși petrecuse mai mulți ani prin Plenița,Becikeret, Sălaj, sau alte cotloane din astea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unor conjucturi create de evenimentele vremurilor, au profitat și sub diferitele pretexte istorice ireale, au cucerit aproape o treime din teritoriul țării noastre. Ei bine, nu cred că voi fi acuzat nici de ei, nici de alții că le-am pomenit numele în carte și nici pe cele două tablouri refăcute și expuse la biserica din sat. Povestirile scrise din evenimentele trăite de unii colegi cu care m-am întâlnit ocazional, nu vor afecta conținutul cărții mele, pentru că sunt fapte trăite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
rămân definitiv în agricultură. Astfel am optat pentru varianta a doua, dar, se punea întrebarea: „Unde aș putea pleca să îmi asigur existența dar și o independență?” Doream să mă descurc singur, fără ajutorul familiei, de aceea nici nu am pomenit, când am fost în urmă cu o săptămână acasă la Steierdorf, că doream să plec din agricultură, deoarece mi-ar fi cerut să mă întorc acasă să fiu împreună cu familia. Neavând în acel moment altă idee, m-am gândit la
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
o altă surpriză, locul a fost ocupat cu toate că plătisem patul pe o lună înainte. M-am gândit imediat la destin, poate că așa trebuia să se întâmple, dar eu știam că „orice rău este înspre bine”. Gazda, așa cum am mai pomenit am discutat cu ea în limba lui Göethe, m-a înțeles și m-a lăsat să dorm în noaptea aceea pe un prici strâmt în bucătărie iar dimineața mi-a returnat banii de chirie pe care îi achitasem atunci când am
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cerniască-să, păliască-să, veștedzască-să, nu înfloriască, nu înverdzască, nici să odrăsliască, și pre domnul lor cu jeale, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, neîncetat să pomenească.” Delegând șoimul să vorbească în numele său, satira cantemiriană atinge intensitatea diatribei, asimilându-și invectiva, blestemul și obscenitățile de limbaj: Vehemența limbajului pare a da rezultate și Hameleonul recunoaște că a uneltit împotriva Inorogului, dar își motivează gestul spunând că a
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
soi de retribalizare vizuală. De fapt, textul de chat și, cu atât mai mult, dansul click-urilor de pe Facebook au tot mai puține în comun cu caracterul organizatsecvențial-rămuros al textului tipărit sau conceput pentru ecran ca și cum ar trebui să fie tipărit. Pomeneam altundeva despre oralizarea textului: limba folosită pe Internet, de la mIRC la bloguri, e în general spontană, concisă, vizuală, aproximativă, argotică, neglijentă, agramată, clișeistică, extrem de expresivă - toate acestea, precum comunicarea orală. Mai rău - sau mai bine - de-atât, click urile care
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de Facebook urmează această tendință, adaugă autoarea, întrebându-se dacă nișarea în social media este un trend care va fi urmat de un număr din ce în ce mai mare de publicații. Cronica unei schimbări anunțate Cei care deplâng dispariția jurnalismului așa cum l-au pomenit au nevoie de un dram de perspectivă istorică. Când societatea și tehnologia sunt într-o continuă schimbare, ar fi absurd să credem că media trebuie să stea pe loc. Peisajul media din anii ’90 era diferit de cel din anii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Blatt"), texte cu caracter memorialistic, legate de participarea sa la cel de-al Doilea Război Mondial (vezi Evocări). Stilul este unul plăcut, sentimental și cald (Le style c'est l'homme). În țară, fiind "fugit", numele său nu mai este pomenit oficial nicăieri, se așterne un văl de tăcere și de uitare care va persista decenii în șir. În 1985, în frumoasa lucrare Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Cornel Marandiuc rupe acest consemn tacit, amintindu-l elogios dar... numai sub
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ceruri... Evocări Un nedreptățit IAR 80. Industria Aeronautică Română 1 Dan Vizanty A vorbi despre aviația de vânătoare din timpul celui de al Doilea Război Mondial înseamnă, în principal, a evoca diferitele tipuri de avioane ale părților beligerante. Astfel, auzim pomenindu-se de: Dewoitine, Spitfire, Hurricane, Macchi, Messerschmitt, FockeWulf 190, Heinkel, Aircobra, Mustang, Lightning, Yak, Lagg etc. Se remarcă, în enumerarea mărcilor și tipurilor de aparate, că niciodată nu apare avionul de vânătoare românesc IAR 80. Îmi revine deci onoarea și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
prin defileele Carpaților. Astfel trupele sovietice înaintau fără să întâmpine nicio rezistență și se apropiau de sudul Moldovei. Deși Armistițiul intrase în vigoare în seara zilei de 23 august, întregi unități românești, având încredere în noii noștri aliați, s-au pomenit atacate, dezarmate, umilite și luate prizoniere; iar mai târziu, o bună parte din oamenii care le compuneau au fost trimiși în URSS. 25 august 1944. Ora 19.10. Foggia Furnicarul obișnuit al unui aerodrom pe timp de război. Brusc, atenția
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
-i strig, rugându-l să o ducă la adresă. Iată că într-o zi, o tânără femeie îmi atrage atenția și imediat arunc biletul și reușesc s-o fac rapid să înțeleagă că trebuie predat cât mai repede. Probabil că pomenindu-i de Crucea Roșie, a căpătat încredere, a luat discret biletul și cu un semn ușor de înțelegere s-a îndepărtat, ieșindu-mi din raza vizuală... Nu știu ce m-a făcut să am senzația că am ales bine, că am reușit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
relații oculte cu «secretele», cu lumea beznelor în genere și, din acest motiv, are adesea o nuanță religioasă“. Faptul se verifică în Straja dragonilor și e încă o dovadă că silueta galactică este una imaginară; tot în debutul Autobiografiei, el pomenește de o bunică a sa, Filofteia, care imediat capătă un contur ideal de Philothée, adică de femeie fictivă și reprezentare sacrală; procesul de irealizare simbolică pe care îl declanșează e mărturisit fără echivoc: „Că purtătoarea lui (a numelui respectiv - n.n.
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
preocupările mele teatrologice se concretizau într-o lucrare ce, pe măsura elaborării, o comunicam lui Dumitru Pătruț, bibliotecar universitar și regizor de ocazie, pe care chiar atunci îl cunoscusem, iar el era prieten cu autorul Mușcatei din fereastră, m-am pomenit invitat la consfătuirea privind viitorul vieții de scenă la Sibiu (Teatrul Național din Cluj se mutase la Timișoara). În afară de noi trei, mai participa și Blaga. Nu-mi amintesc ce-a spus nu prea vorbărețul autor al Laudei somnului, dacă cumva
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mediatică a arătat limitele strategiilor municipale în acest sens, care s-au mulțumit să ducă populațiile indezirabile în comunele vecine. Orașul este un spațiu care probează solidaritatea, dar una negativă mai întâi. În loc să-și facă recunoscută utilitatea, locuitorii s-au pomenit mani-festându-și capacitatea de a face rău. Dacă dezvoltarea economică a unui oraș nu asigură automat coeziunea socială și prosperitatea tuturor cartierelor, naufragiul evident al unora dintre ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
evoluție pe plan social. Se va face referire la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu mai putea evolua din cauza îmbătrânirii membrilor săi, și apoi la două pericole cel mai des pomenite în literatura demografică și economică, dar și în documentele organizațiilor internaționale: colapsul sistemului de pensii și al celui de asigurări de sănătate. Concluzia generală, legată de aceste ultime două chestiuni, este aceea că problemele (reale) pe care le au societățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
respectiva evoluție pe plan social. Mai exact, mă voi referi la des menționata amenințare globală asupra civilizației, civilizație care s-ar găsi în pericolul de a nu mai putea evolua din cauza îmbătrânirii membrilor săi, și apoi la două pericole adesea pomenite în literatura demografică și economică, dar și în documentele organizațiilor internaționale: colapsul sistemului de pensii și al celui de asigurări de sănătate. Concluzia generală, legată de aceste ultime două chestiuni, este aceea că problemele (reale) pe care le au societatățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
negociată, de la 1 la 135 de euro, pe „tăietură”. Având în vedere recentele declarații zgomotoase ale unor agenții în favoarea unei remunerări în funcție de rezultate, sindicatele au considerat necesar să reafirme un anumit număr de principii. Codul de la Atena (mai 1965) nu pomenește nimic despre plata în funcție de rezultate. Codul de la Lisabona (mai 1989) include noțiunea de interzicere a plăților în funcție de rezultate. Și aceste două texte sunt confirmate de diferitele coduri și reguli legate de fiecare organizație profesională 9. Sindicatele profesionale amintesc și că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pre zența unor cuvinte dacice („varză” etc.) Mă gândeam câte odată că cine știe ce muieri dacice au fost aici înainte... La o prietenă de-a Concettei lucra o fată din Onești, era înaltă, avea în jur de 28 de ani și pomenea mereu de colegii ei. Lucrase la spital, probabil fusese fericită în colectivul ei. Ei, fata asta descoperise instinctiv treaba cu dialectele și vor bea „la libera alegere”. Fără cea mai mică reținere po vestea, râdea și amesteca cuvinte românești cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
totuși o realitate. Ceea ce a scris despre Ludovic al XV-lea ar fi putut scrie, invo când alte elemente, și despre Regent: „Domnia lui Ludo vic al XV lea va fi cea mai vrednică de amintirea posterității, care nu va pomeni de secolul lui Ludovic al XIV-lea decât pentru a spune că, sub Ludovic al XV-lea, Voltaire vor bea despre el. De altfel, Ludovic al XV-lea este cel care i-a produs pe Montesquieu, Voltaire, Diderot, D’Alembert
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se ridică în grabă, dă fuga până la bucătărie și strigă: „Totul cu ulei, totul cu ulei!“ Poate cel mai odios aspect al acestei întâmplări este că, la puțin timp după aceea, fiind la masa aceluiași milord Hyde de care am pomenit, și văzând că se servește sparanghel, a spus: „Iată, vorba mea l-a făcut să fie la modă“; și, cu felul acesta de a gândi, este probabil că ar fi avut și mai puțini prieteni dacă vanitatea de a fi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lasă el să-i scape și care îi servesc o nouă minge gata pregătită. Își dă mai multă osteneală cu aceia pe care vrea să-i captiveze; nu știu însă dacă în această situație este la fel de avantajat ca în cea pomenită de mine adineaori. L-am văzut, la Directorat, făcând imposibilul pentru a-și da un aer cordial și pentru a avea opinii tranșante; nu era în stare să inspire încredere nimănui, iar când se afla între oamenii din clasa și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și rănite fără știrea ei. Este o parte serioasă a lucrurilor pe care, către sfârșit, caritatea ei a înțeles-o în bună măsură; este o lecție pe care gravitatea supremă legată de nobila ei amintire nu ne interzice s-o pomenim. Cu instinctul ei de puritate și de bunătate cerească, simțea chiar și ea: iată de ce pe ea, atât de admirată și de adorată, n-am văzut-o regretându-și tinerețea, nici diminețile ei însorite, nici furtunile, nici măcar pe cele mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și de a schița o „istorie naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755). Memorialist, soldat, diplomat și curtean. Tatăl său își datora averea și titlul lui Ludovic al XIII-lea, pe care fiul l-a pomenit toată viața cu melancolie și tandrețe ca „rege al gentilomilor“, opunându-l lui Ludovic al XIV-lea, rege al burgheziei; cu acesta din urmă a avut tot timpul relații încordate, ducele supunându-se greu servituților vieții de Curte, unde a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Pe același concept de poziționare geografică și de formare a cuvintelor nu trebuie să ne grăbim a pune semnul de egalitate între Grădești, sat denumit după un Gradea (cunoscut personaj în documentele vremii) și Gârdești, atât timp cât în alte documente este pomenit și un anume Gârdea sau Gârbea. Faptul că Grădeștii nu mai apar în actele mai noi (posibil dispărut ca atâtea alte așezări umane), nu ne îndreptățește să considerăm Gârdeștii drept continuator al Grădeștilor. Asta nu înseamnă că Gârdeștii (ne referim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]