8,718 matches
-
Sati și Hosari ”adevărata legătură care unește societățile arabe de la Atlantic la Golful Persic, este unitatea limbii și a civilizației, în ciuda existenței numeroaselor dialecte, dar este de asemenea dorința individuală de a face parte dintr-o comunitate a destinului. Este renașterea culturii și mai ales dezvoltarea societății cele care vor asigura dezvoltarea unității între societățile arabe” . Unul dintre visurile egiptene este acela de a crea un mare stat arab care să permită arabilor de a ocupa din nou un loc important
Regimul lui Nasser () [Corola-website/Science/329449_a_330778]
-
alături, perechi-perechi, chiar când se întovărășesc în cârdurile de plecare având o „ideală căsnicie” și sunt triste, îndoliate când unul din parteneri e împușcat. În Noul Testament, două turturele sunt menționate ca fiind sacrificate cu ocazia nașterii lui Isus. În perioada Renașterii din Europa, turturica a fost înfățișată ca un partener devotat al lui Phoenix. Turturica este iubită de popor, ca și de poeți. Ea figurează în poemul de dragoste ale lui Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Consilier politic al președintelui Consiliului Suprem. Din 2009 până în anul 2011 a fost implicată în activități sociale și educaționale, a fost consilier al lui Evgheni Șevciuk - la acea vreme deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei și președinte al mișcării sociale "Renașterea". Ea a predat la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Universității de Stat din Transnistria „T. Șevchenko” din Tiraspol. La 30 decembrie 2011, după învestirea lui Evgheni Șevciuk ca președinte al RMN, a fost numită reprezentant special al președintelui
Nina Ștanski () [Corola-website/Science/329529_a_330858]
-
dar era preocupat să vadă cât de bine se potrivesc propriile sale observații empirice. Creând prima teorie a Cosmosului, bazată pe nenumărate calcule matematice, Ibn al-Shatir a marcat o nouă eră a astronomiei care poate fi considerată „Revoluția științifică dinaintea Renașterii” Deși sistemul său a fost unul geocentric, eliminând pe cel excentric al lui Ptolemeu, detaliile matematice ale sistemului său le cuprindea pe cele ale lui Nicolaus Copernicus, care a păstrat totuși elemente din cele ale lui Ptolemeu, modelul lunar al
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
realizată în secolul XIX. Fragmente ale instrumentului original sunt conservate în grădina Muzeului Național din Damasc. Compendiu, un instrument astronomic multi-scop deosebit de important în acea perioada, a fost proiectat și construit de Ibn al-Shatir, devenind popular mai târziu, în Europa Renașterii. Ibn al-Shatir a realizat alt instrument astronomic, pe care l-a numit instrument universal. O analiză a acestui instrument a fost realizată de astronomul și inginerul otoman Taqi al-Din, în lucrarea sa intitulată „Cartea fructelor coapte din clusterele instrumentului universal
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
adjunct (1991-1993), apoi de redactor-șef (din 1994 până în prezent), asigură plasarea revistei în prim-planul vieții cultural-științifice din Republica Moldova. În cei 20 de ani de la apariția primului număr, „Limba Română” a devenit o instituție de cultură necesară procesului de renaștere națională la est de Prut, fiind apreciată pentru calitatea discursului publicistic pe întregul areal cultural românesc. Abordarea consecventă și cu discernământ de către publicație a unor teme de mare actualitate, implicit cu referință la denumirea corectă a limbii, la istoria noastră
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
ultimilor douăzeci de ani de la adoptarea legislației lingvistice în Republica Moldova și de la declararea independenței și suveranității R. Moldova, textele incluse în volume oferă publicului larg șansa de a se iniția, în baza unui bogat material factologic, în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra cunoașterii fenomenelor culturale și sociale
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
Passarowitz, statul otoman a pășit spre o nouă perioadă, marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III-lea]] (anii domniei: [[1703]]-[[1730]]) și a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
(cu numele său adevărat probabil "Mathis Gothart Nithart") (n. ca. 1475-1480, probabil la Würzburg, Franconia - d. 1528, Halle, Saxonia-Anhalt) a fost un pictor și inginer hidraulic german din Renaștere, contemporan cu Albrecht Dürer. a fost un pictor renascentist german de lucrări religioase care a ignorat clasicismul renascentist pentru a continua stilul de artă central european medieval în secolul al 16-lea. Se mai spune de asemenea, că primul său
Matthias Grünewald () [Corola-website/Science/334988_a_336317]
-
Filosofia medievală este filosofia epocii cunoscută astăzi ca medievală sau Evul Mediu, perioada ce durează aproximativ de la căderea Imperiului Roman de Apus în secolul 5 până la Renașterea din secolul 16. Filosofia medievală, înțeleasă ca proiect de investigație filosofică independentă, a apărut în Baghdad, la mijlocul secolului 8, și în Franța, la curtea lui Carol cel Mare, în ultimul sfert al secolului 8. Este în parte definită ca proces
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
multe ori când se face referire la filosofia medievală, se vorbește doar de gândirea Occidentului acelui timp, Evul Mediu a dat și filosofia bizantină, apărută și dezvoltată în răsărit, în Bizanț. Epoca medievală a fost tratată cu dispreț de umaniștii Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de mijloc' barbară, între epoca clasică a culturii grecești și romane și "renașterea" culturii clasice. Istoricii moderni consideră că epoca medievală a fost una a unei dezvoltări filosofice puternic influențată de teologia creștină
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
dat și filosofia bizantină, apărută și dezvoltată în răsărit, în Bizanț. Epoca medievală a fost tratată cu dispreț de umaniștii Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de mijloc' barbară, între epoca clasică a culturii grecești și romane și "renașterea" culturii clasice. Istoricii moderni consideră că epoca medievală a fost una a unei dezvoltări filosofice puternic influențată de teologia creștină. Unul dintre cei mai notabili gânditori ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
a argumentat că corpul real al lui Hristos este prezent, tăinuit sub forma pâinii și vinului și este prezent în toate locurile și în toate timpurile, prin puterea neînțeleasă a lui Dumnezeu. De asemenea, această perioadă a fost martora unei renașteri a erudiției. La Fleury, Theodulph, episcop de Orléans, a înființat o școală pentru tinerii nobili recomandați de Carol cel Mare. La mijlocul secolului 9, biblioteca școlii era una dintre cele mai cuprinzătoare din Occident, iar cărturari precum Lupus de Ferrières (d.
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
aur. La începutul secolului 10, Remigiu de Auxerre, a scris glose sau comentarii la textele clasice ale lui Donatus, Priscian, Boethius și Martianus Capella. Perioada carolingiană a fost urmată de o mică perioadă întunecată care a fost urmată de o renaștere a studiului în secolul 11, ce a datorat mult redescoperirii gândirii grecești prin traducerile arabe și contribuțiile musulmane precum "Despre suflet" de Avicenna. Perioada dintre începutul secolului 11 și mijlocul secolului 14 este cunoscută ca 'medievală mijlocie' sau perioada 'scolastică
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
pentru această tendință. Alți contribuitori la filosofia naturală au fost Albert de Saxonia, John Buridan și Nicholas de Autrecourt. Teza continuității este ipoteză potrivit căreia nu a existat o discontinuitate radicală între dezvoltarea intelectuală din Evului Mediu și progresele din Renaștere și perioada modernă timpurie. Marele istoric al logicii, I. M. Bochenski, a văzut în Evul Mediu una dintre cele trei mari perioade ale istoriei logicii. Din timpul lui Abelard până la mijlocul secolului 14, scriitorii scolastici au dezvoltat logica aristotelică la
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
IV, 1973), rezultatul întregii activități de cercetare. Din prima categorie pot fi amintite lucrări precum "Karl Barth, La Théologie dialectique et l´histoire", care confirmă preocupările sale teologice. Tot în această perioadă Corbin acordă o atenție deosebită lui Hamann, liderul renașterii religioase din Germania în secolul XVIII, prin traducerea lucrării "Asthetica in nuce". Totodată este primul care traduce și publică în franceză lucrarea ,Was ist Metaphysik?, (Heidegger, Martin. Qu´est-ce que la métaphysique? ), apărută în 1938 la Gallimard. În 1945 publică
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
mundus imaginalis". Filosofia lui Henry Corbin pornește de la principiul refuzului oricărei filosofii a istoriei și refugiului într-o viziune mistică, unde sensul istoriei devine dependent de o metaistorie și unde vizionarul se regăsește într-o experiență gnostică în urma căreia dobândește renașterea spirituală. Pentru autor "imaginalis" trimite la ideea de utopic, ceva ce este exterior ființei și existenței, cu alte cuvinte noțiunea este echivalentă unui aspect care contrastează cu o ordine a realității. În persană strucutura "mundus imaginalis" este redată prin "Nă-Kojă-Abăd
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
verbul uman ("kalăm al-adamīyīn"), apoi reîntoarcerea de la verbul uman la spirit care reprezintă viața. Cu toate acestea etica ismailită menționează un principiu imperativ necesar pentru dobândirea adevărate inițieri și anume transmiterea cunoașterii dobândite unui discipol aflat în căutarea procesului de renaștere spirituală, la rândul ei principiul salvator de la moartea spirituală și închistarea în lumea prezentă. Moartea, sau „"exitus" fizic” așa cum îl numește autorul, este momentul în care omul devine conștient de faptul că a fost permanent în ceata îngerilor - chiar și
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
Zilele babei corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Obiceiurile și practicile magice de înnoire a timpului se concentrează în prima zi a ciclului, 1 martie, numită zonal Dochia, Marta, Mărțișor, și în ultima zi, la moartea
1 Martie. Ce NU este bine să faci în această zi. Cum se alege baba by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101367_a_102659]
-
Salomone Rossi, zis L'Ebreo (în ebraică - uneori Shlomo min Haadumim שלמה מן האדומים, n. în jurul anului 1570 - d.în jurul anului 1630) a fost un compozitor și violonist evreu italian, care a trăit și activat în perioada de tranziție dintre Renașterea târzie și Barocul timpuriu în Italia. era faimos din tinerețe pentru calitățile sale de violonist, El a fost angajat ca muzician la curtea prinților de Gonzaga la Mantua, se spune, din inițiativa ducesei Isabella d'Este Gonzaga, și a lucrat
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
melodie domină funcțiile secundare de acompaniament. Sonatele sale, printre primele din literatura muzicală, au contribuit la dezvoltarea tehnicii idiomatice și de virtuozitate ale cântării la vioară. Ele s-au situat la mijlocul drumului între structura omogenă a canțonelor instrumentale de la finele Renașterii și trio-sonatele epocii baroce. Sonatele reprezintă în parte serii de variațiuni având grade crescânde de dificultate, iar, pe de altă parte, se bazează pe teme populare de epocă, ca de pildă „Ruggiero”, „Bergamasca” , „Romanesca” etc. Salomone Rossi a publicat în
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
Cultura greco-latină s-a păstrat astfel în spațiile private ale mânăstirilor timp de jumătate de mileniu. Biblioteca Patriarhului Fotius (secolul IX) este cea mai însemnată ca și dimensiuni pentru această perioadă. În 1150 apare prima moară de hârtie în Spania. Renașterea este o perioadă de regăsire a civilizației, o perioadă de recuperare a cunoașterii anticilor de la opere literare, descoperiri în științele exacte până la arte. În perioada Renașterii se constituie și universitățile iar Universitatea din Paris apare și cu o bibliotecă (1253
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
și dimensiuni pentru această perioadă. În 1150 apare prima moară de hârtie în Spania. Renașterea este o perioadă de regăsire a civilizației, o perioadă de recuperare a cunoașterii anticilor de la opere literare, descoperiri în științele exacte până la arte. În perioada Renașterii se constituie și universitățile iar Universitatea din Paris apare și cu o bibliotecă (1253) constituită prin aportul lui Robert de Sorbon care și-a donat propria bibliotecă. Exista o colecție de referință care era înlănțuită de pupitre () și o altă
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
Buda a sporit progresiv și în secolele XIV-XV, în timpul domniei lui Sigismund de Luxemburg, au fost realizate cele mai semnificative refaceri, fiind aduse materiale de construcții din Austria și Boemia. Apogeul splendorii castelului din Buda a fost atins în perioada Renașterii din secolul al XV-lea, atunci când regele maghiar Matia Corvin a îmbunătățit opera lui Sigismund de Luxemburg și a decorat fațadele exterioare și pereții interiori cu detalii renascentiste. Biserica Mátyás a fost renovată aproape în totalitate, păstrând o mare parte
Castelul Buda () [Corola-website/Science/328454_a_329783]
-
Mátyás a fost renovată aproape în totalitate, păstrând o mare parte din trăsăturile sale gotice, dar evidențiindu-se în rândul operelor de arhitectură contemporane. Prin castel au trecut nenumărați muzicieni, scriitori, pictori, astronomi și tot felul de personalități din perioada Renașterii, clădirea devenind astfel unul dintre cele mai importante puncte de întâlnire din întreaga Europă Centrală și de Est. După moartea lui Matia, castelul și-a păstrat importanța sa proprie, până ce istoria maghiară a fost modificată în 1526, atunci când turcii otomani
Castelul Buda () [Corola-website/Science/328454_a_329783]