10,353 matches
-
cărora intră pronumele-morfem se, prin incompatibilitatea sintagmei cu un pronume personal în nominativ; morfemul se, purtător al sensului de nedeterminare 14 ocupă locul pronumelui personal a cărui semantică stă sub semnul determinării. El hotărăște, respiră, doarme, înoată greu. Se trăiește, respiră, doarme, înoată greu. La diateza impersonală, verbul se poate afla numai la persoana a III-a. Verbele intranzitive stau întotdeauna la persoana a III-a singular: Se doarme bine acolo. Verbele tranzitive realizează opoziția singular/plural când al treilea termen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă paradigma integrală a diatezei. Cea mai generală opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în sfera verbului, la diateza impersonală: Se lucrează mult., Se respiră greu. Această opoziție caracterizează deopotrivă verbele tranzitive și verbele intranzitive: Ei merg greu./ Se merge greu. Ei citesc ziare./ Se citesc ziare. A doua opoziție fundamentală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în sfera verbului, la diateza impersonală: Se lucrează mult., Se respiră greu. Această opoziție caracterizează deopotrivă verbele tranzitive și verbele intranzitive: Ei merg greu./ Se merge greu. Ei citesc ziare./ Se citesc ziare. A doua opoziție fundamentală, întrucât se întemeiază pe două poziții opuse ale subiectului față de acțiune: activ-pasiv, caracterizează numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a lăsat vite, hambare.” (T. Arghezi) Verbele intranzitive întrebuințate la diateza impersonală devin auto-suficiente semantico-sintactic; realizează nuclee predicaționale monomembre: Se respiră. Aceste verbe dezvoltă cel mai adesea un câmp semantico-sintactic secundar prin realizarea funcției de circumstanțial: de mod, timp, loc: Se pleacă mâine. Se înaintează pe sub munte. Se trăiește greu. Dintre verbele tranzitive, cele cu tranzitivitate directă își restrâng câmpul semantico-sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situată gara.” Intensitatea subiectivă se realizează, ca și la adjectiv, în corelația dintre doi termeni purtători de sensuri gramaticale: intensitatea relativă, intensitatea superlativă și un termen neutru, pozitivul. Intensitatea relativă; subiectul vorbitor aproximează gradul de intensitate a însușirii acțiunii verbale: „Respiră cam greu.”, „Respiră destul de greu.” sau de dezvoltare a unei coordonate, spațiale sau temporale, a desfășurării acțiunii. „A ajuns cam târziu/destul de târziu acolo.” Intensitatea superlativă; subiectul vorbitor situează însușirea acțiunii verbale la un grad maxim sau minim de intensitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectivă se realizează, ca și la adjectiv, în corelația dintre doi termeni purtători de sensuri gramaticale: intensitatea relativă, intensitatea superlativă și un termen neutru, pozitivul. Intensitatea relativă; subiectul vorbitor aproximează gradul de intensitate a însușirii acțiunii verbale: „Respiră cam greu.”, „Respiră destul de greu.” sau de dezvoltare a unei coordonate, spațiale sau temporale, a desfășurării acțiunii. „A ajuns cam târziu/destul de târziu acolo.” Intensitatea superlativă; subiectul vorbitor situează însușirea acțiunii verbale la un grad maxim sau minim de intensitate: „Corabia înaintează foarte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) „...O, păsări, veniți de departe, locul e cald - veniți și dormiți-vă somnul în dulcea orbită a dragostei noastre...” (A.E. Baconsky) Alte verbe intranzitive primesc complement direct dacă, prin mutații în sfera lor semantică, devin tranzitive: „Totul respiră în Veneția timpul pasiunii (...). Totul o renaște și o exasperează.” (N.D. Cocea) Există mai multe verbe în limba română care sunt tranzitive sau intranzitive în funcție de actualizarea coordonatei obiective din planul lor semantic sau, dimpotirvă, a coordonatei subiective. Verbul a adormi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ani de viață De muncă și de lupte și de friguri, Comută-ne pedeapsa cea mai mare Aceea de-a ne ști așa nesiguri.” (A. Păunescu, Iubiți-vă, 194) Pronumele tot poate determina ca atribut, o întreagă propoziție: „Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea.” (M. Eminescu, I, 24) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Atributul particularizează sfera semantică a regentului, fie din perspectiva unor trăsături interne distinctive pentru obiectul către care trimite regentul, permanente sau numai momentane, obiective sau subiective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de membrul inferior sănătos. Imobilizarea fracturei gambei se face cu o singură atela, așezată posterior, sau cu două atele, situate una pe fata internă, iar cealaltă pe fata externă a gambei. Fracturile costale -toracele trebuie să rămână liber pentru a respira cât mai bine și pentru că eventuală tuse asociată să fie eficientă (să elimine secrețiile bronșice). Această fractură nu trebuie imobilizata. Fracturile de coloană vertebrală trebuie tratate cu o precauție extremă din cauza riscului mare de complicații: leziuni ale măduvei spinării cu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
panică se poate lega de existență a doua boli: hipertiroidia sau feocromocitomul, care se vor trata. În celelalte situații este nevoie de răbdare și de respectarea recomandărilor medicului psihiatru. 141 Anxietatea și atacurile de panică influențează și modul de a respira. Anxioșii respira fie prea des fie prea adânc (așa numitul “oftat”) care adesea este involuntar, si pentru acest motiv el permite intervenția voluntară în corectare. Respirația forțată, prea profundă determina o eliminare exagerată de bioxid de carbon, cu rol în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
poate lega de existență a doua boli: hipertiroidia sau feocromocitomul, care se vor trata. În celelalte situații este nevoie de răbdare și de respectarea recomandărilor medicului psihiatru. 141 Anxietatea și atacurile de panică influențează și modul de a respira. Anxioșii respira fie prea des fie prea adânc (așa numitul “oftat”) care adesea este involuntar, si pentru acest motiv el permite intervenția voluntară în corectare. Respirația forțată, prea profundă determina o eliminare exagerată de bioxid de carbon, cu rol în menținerea acidității
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Terapia își propune să rărească aceste crize care vor atenua starea de anxietate. Deci se indică doze minime de anxiolitice timp de 3-6 luni până când pacientul va reacționa corect la stres. Dacă în timpul tratamentului apare criză, pacientul este sfătuit să respire într-o pungă de hartie care reciclând bioxidul de carbon menține aciditatea sângelui oprindu-se astfel manifestările clinice amintite. Oricum, astfel de cazuri vor beneficia mai mult de consilierea și supravegherea psihiatrului. 142 RAPORTUL DINTRE GREUTATE ȘI ÎNĂLȚIME LA FEMEI
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Banat ori din Muscelul valah. Topos învederând că Istoria e, concomitent și geografie! Arhitecturi existente în juru-i se îmbină cu altele, inventate, altfel spus cu viziunile interioare ale pictoriței. Tablourile astfel rotunjite emană o anumită caldură; un figurativ senin, tonifiant respiră sistematic prospețime și optimism. S-au succedat alte expoziții(uleiuri), însumând portrete, grupuri, scene citadine și momente de plein air . Persistă în timp dragostea dintâi: mirajul acvatic. Pe urmele unor înaintați prestigioși (între aceștia Tonitza), iat-o la Balcic, pe
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ale naturii, dar și din laborioase înfăptuiri ale omului, în esență expresia unei civilizații, a unei străvechi, arhaice culturi. Totul pare spontan, un suflet cald și nobil, melodios, un suflet strălucit, chiar strălucitor, în dinamica unui joc fluid al sensibilității, respiră calm si liber, volubil, degajat. Timpul își aplică evident amprenta sa morală asupra elementelor firii. Apa are statura ei impuntoare, mobilitate, cerul masivitate, monumentalitate. În cucernic dialog cu țărmul, de fapt nestingherit colocviu între pământ și cer, la înălțimi morale
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
atâta monedă și nu s au umplut atâtea pagini literare sau d e istorie. Loc de desfătare domnească, Cotnarii au fost gazda dulce și spumoasă, de-a lungul secolelor, a rădvanurilor aurite ce ad uceau ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe care îl transcriem mai jos, din „Podgoria Cotnari”: Te beau cu teama de singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor ca la-nceputul lumii în crama ce deschide paradisul. La cina cea de taină-mi văd bătrânii Cotnarul blând plângând printre cuvinte a viței sfântă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Femeile sportive cultivă naturalul și preferă parfumurile verzi ce amintesc mirosul ierbii cosite, a lavandei sau a fructelor citrice. Dintre parfumurile verzi menționăm Vent Vert de Balmain și Cristalle de Chanel. Femeile ce adoră postura de vedetă sunt încântate să respire un parfum cu note orientale și senzuale: cedru, santal, vanilie, garoafe, iasomie, mosc. Ele optează pentru parfumuri precum Obsession de Calvin Klein sau Shalimar de Yves Saint Laurent. Adeptele clasicului nu se lasă seduse decât de florile orientale amestecate cu
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele nouă muze. Tabloul respiră atmosfera Primăverilor elene carducciene. Demetriade îi închină Afroditei un inspirat poem, Hymn la Afrodithea. Poezia este construită pe două mari motive existente în creația autorului Poemelor antice : ideea de frumos concepută și obiectivă în plenitudinea ei de către Antichitate și opoziția
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele nouă muze. Tabloul respiră atmosfera Primăverilor elene carducciene. Demetriade îi închină Afroditei un inspirat poem, Hymn la Afrodithea. Poezia este construită pe două mari motive existente în creația autorului Poemelor antice : ideea de frumos concepută și obiectivă în plenitudinea ei de către Antichitate și opoziția
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”. Patruzeci de ani mai târziu, în romanul Noaptea de Sânziene
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii mitice prezente în text fac posibilă interpretarea dupa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
1929, fiind primul în ordine cronologică și singurul în care se pune problema specificului. Opera are un aer tradițional și apare ca o evidență faptul că snobismul scriitorului și respingerea tradiției sunt mai mult teoretice. În Romanul lui Mirel se respiră un aer moldovenesc care se găsește la Duiliu Zamfirescu, Anghel, Gârleanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu. Eroul se reîntoarce din călătorie și parcurge drumul de la gară spre casa veche cu trăsura, trecând pe bulevardul provincial. Curtea boierească are argați și un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lucrurile. Revenind la filosofie, putem spune că toate tendințele acestea de a pune norma pură, abstractă, mai presus de persoană au o legătură cu o anumită tendință de a transforma entități abstracte în realități mai reale chiar decît cele care respiră și sunt vii. Într-un fel, lecția pe care o dau femeile, atunci cînd intră în zona teoretică, este că, pînă la urmă, toate „entitățile” acestea abstracte de care vorbim când ne referim la „oameni generici” au referențiale cărora le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
multiplu: să formeze un om sănătos și activ, dotat cu o cultură solidă, legată de viață, avînd sentimente morale și pregătit să practice o meserie. Un asemenea om putea fi, într-adevăr, un om fericit. "A trăi nu înseamnă a respira, ci a acționa; înseamnă a întrebuința organele, simțurile, facultățile noastre, toate părțile ființei noastre, care ne dau sentimentul propriei noastre existențe. A trăit mai mult nu omul care numără mai mulți ani, ci cel care a simțit mai mult viața
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]