11,011 matches
-
SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj. - subst. gotica (în trecut), latină îmbogățita cu semne diacritice 216. lezghină N Daghestan (Rusia), Azerbaidjan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în Lidia antică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine liberă chirilica cu două litere proprii 230. macendoneană veche (helenică) LM; regatul Macedoniei (apogeul în vremea lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare); sec. V i.C. - primele secole
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (1756), înlocuită de germană; numele are la origine hidronimul Labe (Elba); asemănări cu polona familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental latină 298. poloneză (polona) O Polonia / N Ucraina, Belarus, Germania, Lituania, România, SUA, Brazilia, Franța; primele texte din sec. al XIV-lea; la baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă lui A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
România, SUA, Brazilia, Franța; primele texte din sec. al XIV-lea; la baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă lui A. Mickiewicz; puternică influență latină și a altor limbi moderne occidentale familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO + ordine liberă; accentuala latină cu diacritice speciale 299. portugheză O Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea-Bissau, Macao, Mozanbic, Sao Tomé și Principe, Timorul de Est / CO Guineea Ecuatoriala / OR Galicia (Spania) sub numele de gallego (în realitate e vorba de un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și 20 de subdialecte), cei mai multi lingviști vorbind de cinci subdialecte: moldovean, muntean, bănățean, crișean și maramureșean. Substat traco-dac. Influență slavă, turcă, maghiară, greacă, franceza, italiană, rusă, engleza. Cuvintele latinești moștenite au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI se pun bazele limbii literare (Coresi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1/=9. Exemplu(e) de combinații: 811.111-26 Engleză că limba literară, 811.124'02'36 Gramatică limbii latine clasice, 811.134.2'24 Cunoașterea practică a limbii spaniole, 811.163.1'366.53 Numărul (singular, dual, plural) în limba slavă veche bisericească 811.1/.2 Limbi indo-europene 811.1 Limbi indo-europene, în general 811.11 Limbi germanice 811.111 Limba engleză. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.111'01 Anglo-saxonă (Engleză veche), 811.111'04 Engleză de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
14 Limba greacă (elenă). Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.14'02 Greacă clasică, 811.14'03 Koine (Greacă Noului Testament), 811.14'04 Bizantina, 811.14'06 Greacă modernă 811.15 Limbi celtice 811.16 Limbi slave 811.161.1 Limba rusă. Vezi și exemplul de la 81'282.2 811.17 Limbi baltice 811.21/.22 Limbi indo-iraniene 811.214.21/.22 Limbi hinduse 811.214.21 Hindi 811.214.22 Urdu 811.29 Limbi indo-europene moarte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
F. Florence Mărie, Classification and Index of the World's Languages, Elsevier, New-York - Oxford - Amsterdam, 1977. Vraciu, Ariton, Lingvistică generală și comparată, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Vraciu, Ariton, Studii de lingvistică generală, Editura Junimea, Iași, 1972. Wald, Lucia; Slave, Elenă, Ce limbi se vorbesc pe glob?, Editura Științifică, București, 1968. Wald, Lucia, Pagini de teorie și istorie a lingvisticii, Editura ALL, București, 1998. Wald, Lucia, Progresul în limba. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969. Wald, Lucia, Sisteme
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
193 Sidwell, Paul, 193 Sihler, Andrew L., 150 Siller-Runggaldier, Heidi, 157 Simenschy, Theofil, 18, 138, 150, 151, 154, 160 Simons, Gary F., 339, 341, 342, 359 Șinor, Denis, 186 Skalička, Vladimir, 52, 73, 76, 77, 85, 133 Skomal, S.N., 151 Slave, Elenă, 20, 21, 363 Slușanschi, Dan, 18, 139, 140, 149, 151, 158, 163, 262 Smith, John Charles, 158 Sofocle, 153, 272 Sohn, Ho-Min, 186 Solodow, Joseph B., 160 Song, Jae Jung, 133, 186 Soutet, Olivier, 156, 362 Spiewak, Julien, 191
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată) 104, 165, 303, 327, 333, ~ lusaciană 165, 304 sîrbo-croată 88, 104, 117, 146, 165, 246, 253, 254, 282, 298, 303, 304, 319, 321, 327, 329, 334 slavă 50, 55, 66, 68, 70, 71, 77, 93, 96, 97, 104, 117, 120, 125, 132, 135, 136, 146, 153, 157, 164, 165, 166, 217, 239, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 253, 269, 282, 293, 298, 303, 304, 339, 346
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
modernă 142, ~ occidentală 165, 249, 250, 293, 303, 304, ~ orientala 165, 245, 299, 311, 312, ~ pomeraniană 249, ~ veche (paleoslava) 137, 142, 143, 144, 164, 166, 247, 248, 297, 303, balto-~ 164, 299, 311, balto-~-germană 138, inter~ 232, proto~ 295 slavă/slavona bisericească 111, 247, 346 slavona 164, 166, 248, 303, ~ românească 166, 248, 303 slovaca 87, 146, 165, 303, 333, 334, 337, 345, cehoslovaca 165 slovenă 146, 165, 304, 318, 334, 345, ~ nordică 165 slovină 249, ~ nordică 165 slovianski (interslava
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
c. Teoria lui Edward Sapir, d. Cercetările tipologice și analiza cantitativa, e. Critică noțiunilor tipologiei tradiționale, f. Criterii fonologice, sintactice și lexicale în tipologie, g. Tipologia sistematică și universaliile lingvistice, h. Relații și implicații ale tipologiei; 4. Clasificarea genealogica (Elenă Slave); 5. Echivalentă idiomurilor (Ioana Prioteasa); 6. Posibilitatea traducerii (Ioana Prioteasa); 7. Traducerea automată (Ioana Prioteasa), a. Scurt istoric, b. Calculatorul electronic și traducerea automată, c. Cîteva probleme de analiză și sinteză în traducerea cu mașina. Subiecte interesante pentru tema noastră
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
analiză și sinteză în traducerea cu mașina. Subiecte interesante pentru tema noastră abordează și subapitolul IV.C. Contactul dintre limbi, din care enumeram cîteva: Vocabularul internațional, Limbi mixte, Dialecte intermediare (Teodora Popa-Tomescu) sau Limbi internaționale; limba unică a viitorului (Elenă Slave). 17 Din perspectiva datelor actuale e ușor amuzantă următoarea observație a autorului: "Pe suprafața globului pămîntesc se vorbesc foarte multe limbi. Numărul total al lor nu este, deocamdată, precizat. Pe masura ce aceste idiomuri vor fi studiate mai amănunțit, cercetătorii își vor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Une introduction, p. 126 (n.a.). 58 Înrudite, poate, și ele la origine. Același tip există și în limbile dravidiene, dar nu știu dacă reprezintă o caracteristică generală a lor (n.a.). 59 Dumitru Copceag, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1998, pp. 25-26. 60 Vezi mai departe, p. 33 (n.a.). 61 Cf. Meillet, Linguistique historique et linguistique générale, ÎI, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1936, p. 1: "La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exemplificata frecvent de Coșeriu cu două versuri din poetul sau preferat: "Din ceas dedus adâncul acestei calme crește / Intrată prin oglindă în mântuit azur" (Ion Barbu) 107 V. îndeosebi studiile cuprinse în vol. Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1998. 108 Dumitru Copceag, op. cît., p. 21. 109 Ibidem. 110 Eugeniu Coșeriu, Sincronía, diacronía y tipología, ed. cît., p. 274. 111 Ibidem, p. 247 ș.u
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
The Eurasiatic Language Family, vol. I. Grammar, vol. ÎI. Lexicon, Stanford University Press, Stanford, 2000, 2002. 227 V. și site-ul The Tower of Babel. Evolution of Human Language Project. 228 V. Sorin Paliga, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, 2012. V. și Sorin Paliga, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. 229 Cf. Merritt Ruhlen, L'origine des langues: sur leș traces de la langue mère, Berlin, Paris, 1996 (titlul original: The
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 43. 260 Că un compromis, Sorin Paliga utilizează sintagma limba sîrbă-croată în loc de sîrbo-croată, pentru a ține seama de realitățile lingviste și nu politice ale acestui areal (v. vol. Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, București, 2012). 261 Etimologia cuvintelor evreu, ebraic face referință, mai frecvent, la cuvîntul eber "dincolo de" = "popor de dincolo de Eufrat". 262 V. stud. Cushitic and Omotic, în vol. Lionel M. Bender et alii (editori), Language în Ethiopia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu popoare de origine slavă (ucraineană,rusă,bulgară) care a dus din punct de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu popoare de origine slavă (ucraineană,rusă,bulgară) care a dus din punct de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
origine slavă (ucraineană,rusă,bulgară) care a dus din punct de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte din limbajul bisericesc au fost utilizate de localnici. Majoritatea acestor cuvinte au dispărut cu timpul ca urmare a schimbărilor survenite în viața social-politică a lor. Totodată, în comună au circulat, iar unele mai continuă să circule și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fondului principal de cuvinte folosite de populația din comuna Hudești dovedește în mod neîndoielnic că aceste elemente fundamentale ale limbii locale sunt, în esența lor, latinești. Schimbările pe care le-au suferit unele cuvinte, mai cu seamă din partea limbii vechi slave nu au fost prea numeroase și nici esențiale. Pe măsura dezvoltării social-economice a comunei, în ultima perioadă și a ridicării nivelului de cultură al oamenilor prin școală, presă, radio, televiziune și calculatoare, limba locală vorbită de generația de astăzi evoluează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]