8,749 matches
-
însă desființat în 1952, comuna fiind transferată raionului Videle din aceeași regiune. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, preluând și o parte din satele comunei Crevedia Mică (fostă Zădăriciu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Patru obiective din comuna Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la de intersecția între DN61
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: conacul (1864) din centrul satului Chirculești; biserica „Sfinții Arhangheli Mihail
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
plasă, având 2353 de locuitori în satele Greaca, Puțu Greci și Zboiu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
a aceluiași județ, cu 1697 de locuitori într-un singur sat, Gostinu. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Gostinu inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local este situl arheologic de la „Grindul Bunei”, aflat la vest de sat, unde s-au găsit urme de așezări
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
iar comunele Naipu și Valea Plopilor au fost desființate, satele lor trecând la comuna Crovu; tot atunci, satele Crovu și Sălcioara au fost comasate sub vechiul nume al satului Sălcioara, "Ghimpați". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
ambele din regiunea București. În 1968, ele au fost incluse în județul Ilfov, iar comuna Pueni a fost desființată și inclusă în comuna Prundu. Satul Comeni dispăruse deja la acea vreme. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de "Cetatea". În 1968, comuna Frătești a inclus cele două sate, Cetatea și Remuș, și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
a fost transferată raionului Mihăilești și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, tot atunci desființându-se satul Bălășoeni, comasat cu Ogrezeni. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
numele actual de "Grădinari" și a absorbit comună Tântava, iar satul Fălcoianca a luat în 1964 numele de "Zorile". În 1968, comuna a revenit în componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor), Strada Constructorilor, Strada Puțul cu salcie.
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
1968, ele au trecut la județul Teleorman, iar comuna Tomulești a fost desființată și inclusă în comuna Toporu; satul Trestenicu a fost și el desființat atunci și comasat cu satul Tomulești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Toporu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfânta Ecaterina” (1840) din fostul sat Trestenicu
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
fost transferată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, ea a revenit la județul Ilfov, reînființat, dar a fost imediat desființată, satul Herăști trecând la comuna Hotarele, împreună cu satul nou-înființat Miloșești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Hotarele la județul Giurgiu. Comuna Herăști a fost reînființată în 2004, cu satele Herăști și Miloșești. În comuna Herăști se află curtea familiei Năsturel Herescu (secolul al XVII-lea, refăcut în 1833), monument istoric de arhitectură de interes național
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
Giurgiu apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Bila, Cămineasca și Vlașin fiind desființate și satele lor trecând la comuna Schitu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Zece obiective din comuna Schitu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, aflate „la Fântână” (1,5 km sud-est de Bila); „la Grajdurile
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
două comune au fost arondate orașului regional Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, iar comuna Oncești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Stănești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Stănești se află „Crucea de la Haltă”, monument istoric memorial sau funerar de interes național, datând din secolul al XVII-lea, ce avea semnificația unui reper de frontieră între Țara Românească și Imperiul Otoman (raiaua
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
de "Vâlcelele", respectiv "Izvoru". În 1968, comunele au fost transferate la județul Ilfov; tot atunci, comuna Vânătorii Mari a fost desființată și satele ei au fost incluse în comuna Vânătorii Mici. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Vânătorii Mici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul neolitic (cultura Gumelnița) de la „Spital”, în satul Izvoru, aflat
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
trecând la comună Colibași, iar satul Dobreni la comună Vărăști. În 1968, comuna Vărăști a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, a fost desființat satul Obedeni, comasat cu satul Vărăști. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Este alcătuit dintr-o câmpie dispusă în terase: două cu lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
regiunea București. Satul și comuna Arsache au primit în 1964 denumirea de "Vedea". În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, fiindu-i arondat și satul Malu din comuna desființată Malu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Satul Malu s-a separat din nou în 2003, iar comuna Vedea a rămas de atunci numai cu satul de reședință. Proprietarii mai importanți ai moșiei Parapani, de-a lungul timpului,au fost Mănăstirea Radu Vodă
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
care după ce înaintează separatiștilor un ultimatum, declară în fața Parlamentului că sunt gata să demisioneze. Sfatul apreciază că în condițiile ce s-au creat ar fi cazul ca șeful statului să renunțe la practicile de declinare a propriilor responsabilități și de transferare a acestora asupra Parlamentului și să-și onoreze mandatul acordat de alegători și împuternicirile date de Parlament. 28 martie - Printr-un Decret prezidențial, în Republica Moldova se instituie starea excepțională. În condițiile stării de urgență, conducerea FPCD se vede silită să
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
al Magistraturii (CSM) este instituția cu rol de garant al independenței justiției, care propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor și veghează la buna desfășurare a activității profesionale a acestora. Consiliul este instituția competentă în ceea ce privește recrutarea, promovarea, transferarea, detașarea, sancționarea disciplinară și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor. Consiliul are o influență decisivă și asupra formării inițiale și continue a magistraților, prin coordonarea activității Institutului Național al Magistraturii (INM) și a Școlii Naționale de Grefieri. Toate aceste
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
совхоз, sovhoz). Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea, și un important scop politic, ca un pas înainte către comunism, prin deposedarea culacilor (chiaburilor) de proprietățile agricole și funciare și transferarea lor către pătura țăranilor săraci colectiviști. În Imperiul Rus, reforma lui Stolîpin a fost inițiată pentru a asigură dezvoltarea capitalismului în agricultură, prin impulsionarea creării unor ferme mari. Primul război mondial și revoluția a stopat acest proces în Rusia. În timpul
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]