9,864 matches
-
a vârfurilor culturii ce păreau nu numai să se împăce cu dictatura, dar și cu ideea „continuării ei”, în forma unei dinastii ceaușiste. O resemnare ce, grotesc, lua la unii forme „vesele”, aer pe care l-am botezat imediat „cinism vesel”, deoarece răul social, profund, insidios, nu mai era văzut ca un „dușman” al firii noastre individuale și istorice, ci... ca o formă posibilă de existență! Dar era și mai puțin decât atât, era mai puțin, mai „disperat de puțin” chiar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
are în vedere viitorul așa cum va arăta el peste cinci ani, cam ca în business plan-urile noastre. Miopia e bună pentru tonus. Faptul de a trăi în provizorat le permite vitejilor de la Tel-Aviv să mărșăluiască în pas vioi și vesel spre catastrofă, încrezându-se într-o panoplie militară nemaivăzută până acum, și curajoșilor de la Nablus să se bată pe viață și pe moarte pentru fondarea unui stat căruia îi fuge de pe acum pământul de sub picioare. Geaba vorbesc unii și alții
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
carourile lăcuite și arcele cu bolțari alternând ale cupolei de pe Stâncă, delicata fântână Al-Qods (a se vedea imaginile din ghidul dumneavoastră obișnuit, toate sunt excelente). Să fie oare umbra lecției date marilor învățați? Ceea ce surprinde cel mai mult, este stolul vesel, lipsit de griji și gălăgios al școlărițelor în uniformă ieșind de pe porțile în formă de ogivă, vopsite în verde, care se aliniază de-a lungul zidului: fiecare portal este intrarea în câte o grădiniță. Că această platformă trapezoidală, mare cât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a lui Guillaume din Tyr, gestionarea deziluziilor călătorului e principala preocupare a organizatorilor de cruciade, de pelerinaje, de turnee de informare, de călătorii de studii ori de solidaritate etc. Unii, ca Flaubert, întorc pagina sau trec imediat la ceva mai vesel sau mai productiv. Alții, după un răgaz al decenței, deschid vana de golire și-și dau drumul. Așa ceva nu se poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
strămoșilor. Zice-că Țiganii strâng aceste oase și le vând pentru fabricele de zahăr. La Câmpulung, pe-semne, din pricina politicianismului, au ajuns lucrurile că numai munții au creieri. Cu un român răzăș, la o horă. Flăcăii și fetele joacă înfloriți și veseli. Zice răzășul. "Uite, vezi d-ta, hora nu-mbătrânește." D. [...]* în articolele sale încearcă a fi subtil și gingaș. Așa odinioară un măgar încerca să cânte-o serenadă (și răgea de prăpădea pământul). Și cânele mânâncă din farfurie, dar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am auzit eu cântând așa câte o horă hoțească?" Cu bâta mai lungă decât el, șuerând oile, când mai ascuțit, când dulce, înnăbușit, îndemnându-le cu glasul, când răsunător, când din gâtlej, coboară cu turma în urma noastră și ne răspunde vesel, cu un glas vioiu în care pătrunde un accent ștrengăresc. Răspunde scurt, frumos și repede. Da pe popa din Bălțătești îl cunoști? Cine-i popă acolo? Acolo? părintele Gavril Enăchescu. Bătrân tare e? Ei nu, nu-i tocmai bătrân. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am călătorit prin necunoscute tărâmuri, tot a rostit șapte sau opt vorbe, ceia ce a pus în mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum nu le găsești pereche. Tot drumul lung și greu, prin prăpăstioase locuri, e neobosit, și umblă numai pe jos și în urma trăsurii. Îl chiamă Ștefan: uscat, cu mustățile lăsate peste gură și bătute de vânt, tot drumul a fost vesel și a dat dovadă de o putere nedomolită, ca și căluții lui de altminteri. Și drumul îl facem prin rătăcănii îngrozitoare, prin coclauri, pe unde a înțercat dracul copiii, pe unde picior de om arare calcă, prin margini de păduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în fericirile raiului. Un borș bun de puiu dres cu smântână, o friptură rumănă, în grabă făcute, cu dragoste slujite, ne aduce inimile la loc și Eliseu procurorul uită să ne spuie dacă barometrul său mai prevestește ori nu, ploae. Veselul nostru căpitan Pastia, pe care noi l-am proclamat președintele reservei, nu mai contenește cu amintirile lui din toate vremurile, și în lumina casei primitoare e o veselie și o voe bună ca în vechi zile, și cuconu-Nicu, cu inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spălat, pentru care lucru bunul și burtosul doctor Rizescu a luat măsuri ca să se înnarmeze o companie cu lopata de infanterie și altă companie cu măturoaie și hârdaie cu apă, ca să poată curăți urechile domnului căpitan. Nu mai adaug pe veselul căpitan Pastia căruia îi curge izvor de glume din gură, parcă l-ar fi lovit peste fălci Moise proorocul cu cârja sa făcătoare de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar de cum a început a ținea discursuri și toasturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o adâncă melancolie neagră; triste câmpii, triste dealuri sterpe și lacuri negre, și luna singură pe cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre LOCOTENENTUL RACOVEANU Un zdrahon vesel, cu vorba răspicată, de țăran șugubăț. Pârlit de soare, cu mustața ridicată în sus coada rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o duce. E însărcinat cu aprovizionarea, și la masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țăpoasă și tare din care împletesc Rușii pălării. Tufe mărunte de ierburi bolnave. Cadavrul unui cal, calcinat de soare, uscat de vânt, pe jumătate îngropat de nisipul sărat. Și vedem în sărăcia aceasta de verdeață și o sulfină o arătare veselă parcă-o amintire în acest pustiu. 24 Iulie De la Sfântul-Gheorghe, sau Caterleț cum îi zic Rușii, ne întoarcem până la canalul Dunavățului. Apucăm pe canal pe o căldură cumplită, căci vântul între stufării și sălcii a încetat, și parcă curge pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o livadă și vre-o 30-40 de vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha? Bine? Da, bine, bine! și râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe ogoare: Haideți, măi, la bătălie! În noaptea de Sâmbătă, noaptea mobilizării, cătră miezul nopții, pe o noapte senină, înstelată și fără pic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multe. Turcul care n-are ce face se stabilește cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură. Se mirau că li se fac vizite notabililor: ce-i asta, bre? Soția unui morar care a făcut vreo douăzeci de milioane e cam suferindă și se duce, cu automobil propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dumas-père, Blasco Ibañez Jack London. Wladyslaw de Reymont câteva cărți de Kraszewski. Nimic de Sienkiewicz. Un mic bufet neacoperit al unei fete: ciocolată, portocale, câteva sticle de limonadă. Funcționari din gară trec, o salută, îi dau mâna, îi spun cuvinte vesele, nimene nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează preceptele preotului și se menține în granițele vechei imoralități. Este însă o parte a populației femenine din Paris care se ține în fruntea progresului. Acea categorie feminină, pururea veselă și fericită, foarte amatoare de meteci și localuri de noapte, stă în fruntea moralei și se îmbracă scurt și sumar. Populația noastră feminină toată se grăbește să imiteze acea categorie anumită, dovedind prin acest gust, distincție și progres. În ceea ce privește progresul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
propria lor piele. Aceste tinere doctorițe și simpatice artiste au fost angajate de serviciul sanitar al unui municipiu pentru combaterea epidemiei de scarlatină. Muncă se vede nu așa de trudnică, de oarece tinerele învățăcele ale lui Esculap se întâlneau totdeauna vesele și bine dispuse și-și exercitau foarte des arta, deschizând și închizând geanta. Bănuiesc dar sunt gata să retractez că onorariile angajamentului municipal erau în mare măsură transformate în arta ireproșabilă a simpaticelor lor obrazuri. Bănuiala mea are un temei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atacul închisorii și liberarea bătrânului Jder. La faptă, sunt prinși și aduși înaintea Domnului... unde Bogdan pledează cauza cea dreaptă... Bogdan își face cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și n-ai spor, te culci și nu dormi, ceri și nu capeți, aștepți și nu vine. Scârba-i viermele inimii. Greu faci, ușor desfaci. Musafirului nu-i plac musafirii, gazdei nici atât. Supărarea prostului e că nu poate fi totdeauna vesel. Tatarul vinde și pe tatu-său. Să nu fii dator turcului (țăranului spre distincție de Otoman) că vine și-ți cere în ziua de Bairam. Turcu calare se crede cel mai tare. Arabul mânâncă până ce se satură, Turcul până ce crapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Plouă mărunt. Cântă picăturile în frunzișurile tinere. Am sosit întâi noi, cu atomobilele, trecând prin marginea unui sat de periferie a Moscovei, clădit din lemn bârne. Aici a cantonat cândva armata lui Napoleon. După un ceas au sosit și bagajele vesele că nu li s-a întâmplat nimic și că ne-au regăsit. Casa Trubețkoi e încă în curs de rafistolare și întinerire într-un veac nou. Programul serbărilor Academiei e foarte bine întocmit și se va petrece parte la Moscova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ducă la târg cu baba să cumpere de unele și de altele. Nimic mai ușor. Vechiul președinte beneficia de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea. Iată aftomobil pentru drum, șofer cuminte și trei mii de ruble pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decembrie, desgheț și în vremea nopții. Am revăzut peisajele cunoscute ale Moscovei și Rusiei centrale cu plăcere; mai mult decât cu plăcere, cu dragoste. Urmele distrugerilor războiului se șterg. În marile și pașnicele păduri de mesteceni sate cu clădiri nouă, vesel colorate. Și Moscova ce se înnoiește din an în an. Perspective, construcții. Am făcut într-o dimineață o plimbare cătră margine, pornind de la hotelul "Soviețcaia" până ce am dat de o staliță rămasă încă veche cu căsuțe de lemn, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]