9,695 matches
-
167, având codul de clasificare . Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în cadrul Curții domnești din Vaslui, pentru a servi ca paraclis al curții. Ea se încadrează în rândul bisericilor orășenești construite de voievodul moldovean, alături de Biserica Precista din Bacău, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț, Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău și Biserica Sfântul Nicolae-Popăuți din Botoșani. Aceste biserici orășenești făceau parte din ansamblul curților domnești existente în acele
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
zidul vestic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă care relatează că acest lăcaș de cult a fost construit în mai puțin de cinci luni (27 aprilie - 20 septembrie 1490). Textul inscripției este următorul: ""Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a zidit acest hram cu numele Tăierii cinstitului cap al sfântului și slăvitului prooroc, înainte mergător și botezător Ioan. S-a început în anul 6998 luna aprilie 27
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
cel Mare și Alexandru Lăpușneanu. Primul „Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
Alexandru Lăpușneanu. Primul „Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut trei fii, pe
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut trei fii, pe Petru I, Roman
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut trei fii, pe Petru I, Roman I și Ștefan
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre „binecredincioșii domnii țării acesteia”. În document se mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut trei fii, pe Petru I, Roman I și Ștefan I, pare a
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
Voichiței, sunt deopotrivă și urmași ai primilor Basarabi. Petru al II-lea al Moldovei (1443-1445 și 1447-1448) avea ca soție pe sora lui Iancu de Hunedoara. Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare a fost căsătorit cu fiica lui Bartolomeu Dragfi, voievodul Transilvaniei.
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
chilii și și-au pus pomeți pe lîngă chilii"" (după cum scrie domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Acest lucru este menționat și din "Cartea Domnească" din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al. H. Simionescu, spunându-se acolo că Agafton "„cu a sa silință și muncă a făcut curățitură în pădure(a) Merei de ș-au făcut mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii de stil vechi trăiesc în mai multe localități din județ, însă nu au reușit să se organizeze, oficial, într-o unitate administrativă la nivel județean. După cum își
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii de stil vechi trăiesc în mai multe localități din județ, însă nu au reușit să se organizeze, oficial, într-o unitate administrativă la nivel județean. După cum își expunea planurile PS Pahomie, urma să se constituie o Episcopie
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Într-un act de proprietate, din 6 noiembrie 1405, se menționează un ""camp al mănăstirii"". Alte mențiuni referitoare la mănăstire sunt descoperite în acte de proprietate ale familiei voievodale Dragoș, între anii 1408-1480, ultimul act făcând referire la Bartolomeu Dragfi, voievod al Transilvaniei. Biserica este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit "„Părul Călugărului”" de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
complotiști în Piața Mare a Sibiului. În 1474 Racovița era din nou în posesia celor „Șapte scaune săsești”, pe căi după cât se pare nu tocmai cinstite. Se deduce acest fapt dintr-un document datat în 21 ianuarie 1474, prin care voievodul Blasius Magyar poruncește oficialităților săsești să-i restituie lui Tobiasi vechea proprietate și racovicenilor să-l recunoască pe acesta drept stăpân și să i se supună. Sașii n-au fost însă de acord cu decizia voievodului și în anul 1486
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
ianuarie 1474, prin care voievodul Blasius Magyar poruncește oficialităților săsești să-i restituie lui Tobiasi vechea proprietate și racovicenilor să-l recunoască pe acesta drept stăpân și să i se supună. Sașii n-au fost însă de acord cu decizia voievodului și în anul 1486 au atacat-o pe cale juridică, pe motivul că posesiunea Racovița a aparținut coroanei regale și drept urmare li se cuvine lor. Cu ocazia judecării procesului la Cluj, în afară de părțile implicate au mai apărut și alți pretendenți, în
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
dependent de Ungaria, a trecut și ea sub suzeranitatea turcească, situație în care se găseau și celelalte două provincii românești: Țara Românească și Moldova. În aceste împrejurări, regele Ioan I Zápolya dăruiește Scaunul Tălmaciului și satele aparținătoare lui Ștefan Mailat, voievod al Transilvaniei, care-l anexeaza Țării Oltului. Noua stăpânire durează până în anul 1539 când scaunul este răscumpărat de către conducătorii Sibiului. În același an, în cadrul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand de Habsburg și Zápolya, Ștefan Mailat și vicecăpitanul Emeric Ballasa
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
este cunoscuta bibliotecă a regelui ungar Matei Corvin (1443-1490), fiul domnitorului Iancu de Hunedoara, protector al Ungariei și voievod al Transilvaniei. Matei Corvinul a fost unul dintre cei mai mari și mai iubiți regi ai Ungariei, ungurii numindu-l Matei cel Drept. În timpul său, Ungaria a cunoscut cea mai mare întindere teritorială. În secolul al XV-lea, Biblioteca Corviniană
Bibliotheca Corviniana () [Corola-website/Science/311074_a_312403]
-
moară de hârtie din sud-estul Europei. 1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”. 1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare, voievodul primește cheia orașului. După cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului. 1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc. 1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Pimen Chirilă a construit o capelă-troiță cu hramul "Sf. Prooroc Ilie". În anul 1991, prin decizia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Schitul Sihăstria Voronei a fost ridicat la rangul de mănăstire. În iulie 1992, cu prilejul Proclamării canonizării Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, mănăstirea a primit vizita patriarhului Teoctist, însoțit de mai multi ierarhi: mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, episcopul Calinic Argatu al Argeșului și episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului. După ridicarea sa la rangul de
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
această cauză, drepturile țăranilor români au fost încălcate și, treptat, crescând puterea clasei nobiliare, ei au devenit iobagi, șerbi sau jeleri. Prin „dreptul românilor”, populația românească avea privilegiul de a-și alege conducătorii - cnejii de sat sau de vale și voievozii de sate. Aceștia îi reprezentau în fața stăpânirii. Românii aveau dreptul de a-și alege judecătorii și de a strânge birul printr-unul dintre ai lor. La nivel local, instituțiile românești autonome administrau, împărțeau dreptatea, vegheau la plata dărilor, dar adresau
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
îi reprezentau în fața stăpânirii. Românii aveau dreptul de a-și alege judecătorii și de a strânge birul printr-unul dintre ai lor. La nivel local, instituțiile românești autonome administrau, împărțeau dreptatea, vegheau la plata dărilor, dar adresau plângerile lor către voievod sau chiar către rege. În Hațeg, Hunedoara și Maramureș s-au păstrat până târziu adunările nobililor români. Scăderea numerică a acestei categorii sociale a fost compensată de noi înnobilări în vremea luptelor cu turcii, mai ales în secolele XVII-XVIII, ajungând
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
primă dovadă a stăpânirii, Comitatul de Bihor, fondat în 1111. Până în 1176, regalitatea magiară a încercat să își impună propriul sistem de guvernare în Transilvania, principatul , dar nu a reușit. Ca atare, în 1176, la conducerea Transilvaniei se instalează un voievod (specific românilor), voievodul Leustachiu (Leustachius). După înfrângearea de la Mohacs, din 1526, Ungaria va avea parte de o decădere, culminând cu desfințarea regatului maghiar. Din 1544, Transilvania devine principat autonom în cadrul Imperiului Otoman. Urmează o perioadă în care conducerea internă a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
stăpânirii, Comitatul de Bihor, fondat în 1111. Până în 1176, regalitatea magiară a încercat să își impună propriul sistem de guvernare în Transilvania, principatul , dar nu a reușit. Ca atare, în 1176, la conducerea Transilvaniei se instalează un voievod (specific românilor), voievodul Leustachiu (Leustachius). După înfrângearea de la Mohacs, din 1526, Ungaria va avea parte de o decădere, culminând cu desfințarea regatului maghiar. Din 1544, Transilvania devine principat autonom în cadrul Imperiului Otoman. Urmează o perioadă în care conducerea internă a Transilvaniei va avea
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil" din Armășeni a fost construită în anul 1780 în satul Armășeni din comuna Bunești-Averești (aflată în județul Vaslui, la limita acestuia cu județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul din centrul satului. a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Armășeni () [Corola-website/Science/311849_a_313178]
-
Biserica "Sfinții Voievozi - Grădini" din Fălticeni este o biserică ortodoxă construită în anul 1807 de către căminarul Tudorache Ciurea și soția sa, Elisabeta, în satul Tâmpești (azi cartierul Grădini al municipiului Fălticeni din județul Suceava). Ea se află situată în marginea de sud-vest a
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
și este dăruit la biserica noastră”". Aceste două cărți au fost pierdute în timpul celui de-al doilea război mondial. La începutul secolului al XIX-lea, căminarul Tudorache Ciurea și soția sa, Elisabeta, au zidit o biserică nouă, cu hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, pentru a servi ca locaș de închinare pentru locuitorii satului Tâmpești. Lăcașul de cult a fost clădit în apropierea conacului boieresc pe același deal Tâmpa, boierul însuși mergând des, după tradiția orală, cu trăsura pentru a supraveghea
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]