85,350 matches
-
din 1970 la Editura Eminescu, unde după 1989 este redactor-șef și director. A debutat în 1951, cu versuri, la pagina literară a ziarului „Viața nouă” din Galați, colaborând mai târziu cu poezie, critică și eseuri la „Pagini dunărene”, „Tânărul scriitor”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Porto-Franco”, „Ziarul de duminică” ș.a. Debutul editorial l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor (1974), Poeme (1985), Păsări apocrife
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
47; Dorin Tudoran, Un poet credincios prozodiei clasice, LCF, 1974, 43; Eugen Barbu, „În așternerea văilor”, LCF, 1975, 19; Al. Piru, Profil liric, RL, 1975, 34; Mincu, Poezie, 154-155; Calistrat Costin, Nicolae Oancea - lirism și luciditate, O, 1976, 17; Iorgulescu, Scriitori, 120-121; Piru, Ist. lit., 501; Lit. rom. cont., I, 680-682; Gabriela Omăt, Viața e o șansă, CNT, 1986, 14; Romul Munteanu, Despre stele, concret și eroare, FLC, 1986, 24; Adriana Iliescu, Poezia firescului, RL, 1986, 26; Sultana Craia, Pierdut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
în „Viața românească” publică proză începând din 1965. Povestirilor din prima lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
expresia îndrăznelilor autorului în materie de proză: ambiția înnoirii construcției romanești clasice și a împământenirii orientării spre eseism proprie prozei europene contemporane. Pe deasupra, și poate esențial, se află intenția de a transforma romanul într-un „debușeu” pentru ideile filosofico-morale ale scriitorului. M. gândește sincron cu existențialismul când își concepe personajele ca universuri psihologice închise, trăind fiecare din și prin sine însuși, ca niște cosmoide în stare de emanație neîntreruptă, dar fără corespondență între ele. O ordine, un sistem li se impune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
aici trăirile personajelor, ce rătăcesc azvârlite afară dintr-o lume ce le era proprie (aceea a „ideilor” lui Platon) într-una care le e străină. SCRIERI: După-amiază neliniștită, București, 1967; Singuri, București, 1968; Scarabeul sacru, București, 1970; Opera și destinul scriitorului, București, 1972; Marile iubiri, București, 1977. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „După-amiază neliniștită”, GL, 1967, 27; Nicolae Manolescu, „Singuri”, CNT, 1969, 13; Dana Dumitru, Autonomia intelectuală a romanului, RL, 1970, 47; Al. Dobrescu, „Scarabeul sacru”, CRC, 1970, 50; Dimisianu, Prozatori, 116-122
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
1969, 13; Dana Dumitru, Autonomia intelectuală a romanului, RL, 1970, 47; Al. Dobrescu, „Scarabeul sacru”, CRC, 1970, 50; Dimisianu, Prozatori, 116-122; Stănescu, Cronici, 129-138; Protopopescu, Volumul, 206-211; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Constantin, Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Protopopescu, Volumul, 206-211; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Constantin, Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții, 231-238; Nițescu, Atitudini, 301-305; Ierunca, Dimpotrivă, 181-185; Petrescu, Studii transilvane, 203-209; Dicț. scriit. rom., III, 309-311; Sasu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
revista școlii. De asemenea le-am vorbit despre conținutul posibil al unui dosar tematic, „piesele” ce pot fi cuprinse, În funcție de subiectele alese, de sursele de informare, potențialul de cercetare și Înclinațiile elevilor:texte aparținând unor cronicari, martori ai vremii istoriei scriitori, prezentând personalități sau evenimente istorice; - ilustrații sau fotografii ale unor vestigii istorice, ale unor obiecte-izvoare istorice; - tablouri ale personalităților istorice, scene de luptă, alte evenimente cu rezonanță istoriografică;compuneri aparținând elevilor; - desene proprii sau colaje; - hărți. Am specificat că fiecare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
și-au închinat o mare parte a activității lor tălmăcirii unor capodopere poetice din literatura universală. "993 Par rapport aux premières décennies du XXe siècle, Blaga remarque pourtant une timide ouverture de șes contemporains vers la traduction : " Rezervă condamnabila a scriitorilor români față de traducere a durat până mai acum cativa ani, când, datorită unor mai înalte inițiative, s-a produs o îmbucurătoare cotitură în această privință. Vom avea în curând bune traduceri din clasicii lumii. "994 * Après avoir analysé le statut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
drives the work's reception. "1034 Une note de la " Securitate " (service secret du régime communiste en Roumanie) datant du 18 avril 1956, témoigne, elle aussi, du succès de la traduction de Faust réalisée par Blaga : Recentă traducere a operei Faust de scriitorul clasic german J. W. Goethe de către Lucian Blaga a provocat în Transilvania o stare de spirit de naționalism foarte pronunțat; toată pătură intelectuală a comentat în mod viu faptul că Lucian Blaga a făcut nu numai o traducere extraordinară, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967. VATAMANIUC, Dimitrie, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977. 2. 8. Leș traducteurs de Blaga. Créations littéraires. Autres ouvrages traduits Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997. DE BALZAC, Honoré, Proscrișii și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
strivesc corola de minuni a lumii, în Opera poetica, op. cît., p. 19. 886 V. George Gană, " Prefață ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 5 : " Lucian Blaga n-a fost, se știe, numai poet. El este cel dintâi scriitor român care s-a realizat la nivel major în cele două domenii ale culturii: poezie și filosofie. Aceste zone ale operei lui comunica, desigur, între ele, substanțial și chiar stilistic, pentru că au un substrat sau un izvor comun, dar faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ai entamé mon travail. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 999 Idem, p. 116-117 : Cât privește întrebuințarea cuvântului neaoș, plastic sau de atmosfera, mi-am combătut singur o ambiție, trebuia să înving ispita, ce face încă atâtea victime printre scriitori, de a recurge la cât mai multe cuvinte locale sau regionale. Sunt nespus de puține cuvintele regionale sau locale pe care m-am văzut nevoit să le întrebuințez. " (" En ce qui concerne l'usage du moț local, plastique ou d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le plus souvent possible aux termes locaux ou régionaux. [...] Îl y a peu de mots régionaux ou locaux auxquels j'ai été forcé de recourir. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1000 V. Idem, p. 117 : Se știe că scriitorii mai nutresc în general și astăzi ambiția de a îmbogăți limba literară cu cuvinte locale, regionale. Am găsit că o asemenea aspirație trebuie retezata în fața lui Faust. Străduințele mele nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 118. 1097 Pour la biographie de Virgil Ierunca, nous avons consulté leș sites Internet : http://fr.wikipedia.org/wiki/Virgil Ierunca, http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil Ierunca et http://www.autorii.com/scriitori/virgil-ierunca/, consultés le 10 mai 2011. 1098 V. La Nouvelle Revue Française, no. 273, septembre 1975, op. cît. 1099 V. Paul Miclău, Le signe linguistique, Klincksieck, Paris, 1970. 1100 Grace aux efforts de Paul Miclău, la sémiotique poétique est devenue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'Emil Isac ainsi que de certaines traductions de St. O. Iosif et de O. Goga, conçus en vers iambiques hétérométriques. On doit penser aussi à de nombreux modèles étrangers, de Goethe aux symbolistes français. " 1493 V. I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967, p. 55-56 : " [...] este adevărat că unii mi-au adus acuzarea că în Poemele luminii se simte influență germană, mai ales [a lui] Arno Holz. Dacă amintesc acest lucru este pentru că nu văd decât
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sion vede în epoca premergătoare anului 1848 o perioadă de înflorire a literaturii române, în timp ce, afirmă el, în deceniul 1850-1860 gustul pentru lectură dispare, iar autorii, nefiind stimulați, nu mai produc scrieri de calitate. Se publică traduceri bine alese din scriitori cunoscuți, francezi, germani și englezi. Din Byron și Lamartine traduce Gh. Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al. Fotino transpune romanul Maistrul Adam Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984) redactor corespondent pentru Vârșeț al Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
DRAGU, Victoria (pseudonim al Victoriei Davidovici; 27.I.1944, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica lui Etti (n. Benchas), educatoare, și a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici și soția lui Ștefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
de fugă (I-II, 1985-1990), de proză scurtă - Alb (2000), eseuri - Etica spiritului revoluționar (1975), Hamlet-între vocație și datorie morală (1998) și de scenariul cinematografic Probleme personale (1981, după o idee din Cădere liberă). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
proză scurtă - Alb (2000), eseuri - Etica spiritului revoluționar (1975), Hamlet-între vocație și datorie morală (1998) și de scenariul cinematografic Probleme personale (1981, după o idee din Cădere liberă). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297, Petroșani, 2001-2002; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 202-206; Fănuș Băileșteanu, Fețele rostirii, București, 2002, 52-54; Firan, Profiluri, II, 110-111. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
buzoiene, pe lângă copii și profesori - cu versurile, prozele, însemnările lor - și nume consacrate precum Passionaria Stoicescu, Marin Sorescu (cu două poezii inedite, Roiul și Gura Teghii), Alexandru Mitru, Ion Caraion (cu un interviu inedit consemnat de către Alexandru Oproescu la locuința scriitorului, joi, 29 ianuarie 1981, și republicat după „Opinia” din 24 mai 1991). Există aici o interesantă informație despre debutul publicistic al poetului Ion Caraion într-o revistă școlară condusă de Alexandru Mocanu, „Flori de primăvară”, unde semna cu numele real
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
de a doua este, dacă nu o știință propriuzisă, în orice caz o formă de cunoaștere sau de erudiție. Au existat, firește, încercări de a șterge această deosebire. De exemplu, sa susținut că nu poți înțelege literatura decât dacă ești scriitor, că nu poți și nu se cuvine să-1 studiezi pe Pope fără să încerci tu însuți să scrii cuplete eroice, sau că nu poți întreprinde un studiu despre drama elizabetană dacă n-ai scris o dramă în versuri albe. *1
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
nu trebuie să uităm că limba nu este o materie inertă ca piatra, ci este ea însăși o creație a omului, fiind astfel purtătoarea moștenirii culturale a unui grup lingvistic. Principalele distincții care trebuie făcute sunt între limba literară (limba scriitorilor) limba vorbită și limbajul științific. Modul în care Thomas Clark Pollock tratează această problemă în The Nature of Literature *3, deși corect, nu este pe de-a-ntregul satisfăcător, în special în ce privește .precizarea distincției dintre limba literară și limba vorbită. Problema
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]