85,183 matches
-
artă și curator (București) The Discovery of Early Years 1910-1941 Shaina Larrivee, director al Fundației Hedda Sterne (New York) Hedda Sterne and Her Legacy Sarah Boxer, jurnalist și artist (Washington, DC) The Best Lines of Hedda Sterne Valery Oisteanu, artist și scriitor (New York) The Elusive Art of Hedda Sterne Luni, 28 noiembrie 2016, orele 18.00-21.00 Museum of Jewish Heritage - A Living Memorial to the Holocaust Board Room, 4th Floor Edmond J. Safra Plaza, 36 Battery Place, New York, NY 10280 www
“Născuți în România, celebri în lume”: HEDDA STERNE () [Corola-website/Journalistic/105959_a_107251]
-
bandă desenată a piesei "Hamlet", de Shakespeare, intitulată "Hamlet: Prince of Pigs". Sarah Boxer deține o diplomă în filosofie de la Harvard College. Pentru mai multe detalii, vizitați website-ul ei: SarahBoxer.weebly.com. Valery (Valeriu) Oisteanu (n. 1943, Karaganda) este un scriitor și artist vizual internațional, născut în fosta URSS (pe teritoriul Kazahstanul de azi) și educat în România. El a adoptat dadaismul și suprarealismul ca filosofie de artă și viață. Emigrat la New York, în 1972, scrie în engleză de peste 40 de
“Născuți în România, celebri în lume”: HEDDA STERNE () [Corola-website/Journalistic/105959_a_107251]
-
a fost distins cu Ordinul “Cavaleri ai Cetății”, cu rang de „chivot”, pentru diseminarea avangardei românești în diaspora (2012), și "The End of the World as We Know It", un premiu Vault (2001). Este membru al Poets & Writers Inc. (Asociația scriitorilor profesioniști din SUA).
“Născuți în România, celebri în lume”: HEDDA STERNE () [Corola-website/Journalistic/105959_a_107251]
-
membrii fostei sale orchestre la Théâtre du Châtelet la Paris. Vineri 25 Noiembrie 2016la Accademia di Romania la Roma va avea loc seara dedicată Maestrului Horațiu Mălăele, cunoscut ca actor, protagonist în zeci de spectacole de teatru și film, regizor, scriitor si caricaturist român. La ora 19.30 va putea fi vizionat filmul de lung metraj Nunta Mută, un film despre absurditatea istoriei si despre cum destine individuale pot fi distruse de orbirea colectivă. Ne aflăm în primăvara lui 1953 în
PROCULT CINEMA FESTIVAL. A VII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Roma () [Corola-website/Journalistic/105966_a_107258]
-
care o primesc de la stat. “De ce eu?” de Dan Chișu abordează câteva dintre aspectele noului cinema românesc prin intermediul propriilor "arme" estetice. La orele 18.45 va fi proiectat documentarul « Romania: patru patrii » de Alexandru Solomon. Documentarul are ca protagoniști patru scriitori români reprezentanți a patru generații și stiluri distincte, care ilustrează prin intermediul propriilor experiențe de viață portretul unei singure țări: România. La orele 20.00 seara se va închide cu proiecția filmului « Filantropica » de Nae Caranfil și cu aventurile unui profesor
PROCULT CINEMA FESTIVAL. A VII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Roma () [Corola-website/Journalistic/105966_a_107258]
-
sunt încredințat, îndreptățirea și interesul mărturiile venite din partea care , într-un fel sau altul, au fost martori sau participanți, mai ales la evenimentele din incandescenta zi de miercuri 21 august 1968. Martori și evocatori, printre care este vechiul meu prietenul, scriitorul Dan Ciachir, ale căror amintiri așternute în scris- care ar putea fi considerate în limbajul de specialitate ca autentice,,documente sociale''- sunt și cu siguranță vor rămâne demne de interes și de respect. Fiind, eu însumi, unul dintre cei care
Miting, 21 August 1968. F.Brunea - Fox merge să audă ,,Ce spune strada''! by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105971_a_107263]
-
facă să dea înapoi. ,,Brunea privea tăcut și îngândurat strada- avea să îmi povestească peste ani doamna Lisette- , iar eu nu îndrăzneam să îl întreb nimic.'' Deodată, pe Calea Victoriei, Brunea l-a văzut fugind- acesta este cuvântul!- pe un tânăr scriitor, pe care îl cunoștea de când acesta era copil, îl văzuse crescând cum s-ar spune <>, drept pentru care îl știa a fi un om ponderat, fără exaltări patetice, de circumstanță. De aceea l-a oprit și l-a întrebat contrariat
Miting, 21 August 1968. F.Brunea - Fox merge să audă ,,Ce spune strada''! by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105971_a_107263]
-
pe Brunea pur și simplu siderat de o asemenea întrebare și i-a răspuns scurt:- Cum unde? Merg să mă înscriu în partid! După care și-a continuat pasul alegător pe Calea Victoriei, foarte probabil către sediul de atunci al Uniunii Scriitorilor. Acestea fiind petrecute, Brunea a luat-o pe doamna Lisette de braț și ia cerut să se întoarcă acasă. Da, văzuse ce spune strada! Din păcate, pentru noi, cei de azi,nu există dovezi că Prințul reportajului românesc a consemnat
Miting, 21 August 1968. F.Brunea - Fox merge să audă ,,Ce spune strada''! by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105971_a_107263]
-
sunt dragi. Viena și Imperiul Habsburgic sunt subiecte care îi convin. Și le cercetează cu plăcere." - Vincent Meylan, Point de vue Născut la Paris în 1943, JEAN DES CARS (pe numele întreg, Jean Marie de Pérusse des Cars) este un scriitor și jurnalist francez, colaborator la Paris Match, Figaro Magazine și Jours de France. Istoric reputat și autor prolific, el și-a creat un nume ca pasionat cronicar al marilor case dinastice europene și al destinelor celor mai iluștri reprezentanți ai
Întâlnire cu reputatul jurnalist, istoric și scriitor JEAN DES CARS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105964_a_107256]
-
al turismului românesc. Proiectul muzical este gândit ca unul de promovare a identității românești și de redescoperire a valorilor naționale și invită publicul să se alăture evenimentelor dedicate responsabilizării sociale și culturale, respectului față de natură și mediul înconjurător. Citește și: Scriitorul Matei Vișniec, invitat la Festivalul de Literatură Europeană de la... Ziua Națională a României este sărbătorită la Budapesta prin organizarea unui recital susținut de Alexandru Tomescu în Sala de Bal a Hotelului Corinthia. Institutul Cultural Român de la Budapesta organizează pe 28
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
cu profesori de la Conservatorul din Beijing, în data de 3 decembrie, la sediul ICR Beijing. În cadrul acestei întâlniri, Directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, va susține o prezentare a țării noastre, informații generale despre reprezentanții de seamă a culturii române, de la scriitori clasici de renume până la artiști plastici moderni. De asemenea, va prezenta activitatea Institutului Cultural Român și a reprezentanței sale de la Beijing. La eveniment vor participa profesori și studenți ai Conservatorului Central de Muzică din Beijing, delegație condusă de doamna profesor
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
am gândit într-un mod diferit. Mie mi-e teamă de oglinzi, mă înspăimântă, pentru că nu înțeleg cum funcționează. În oglindă, mâna mea dreaptă e stânga. În oglindă există și niște profunzimi în această bidimensionalitate. Mă gândesc acum la un scriitor american de SF, Howard Phillips Lovecraft, care a scris o poveste, Casa vrăjitoarei. Este vorba despre o casă în care unghiurile sunt făcute de așa natură încât planurile nu mai sunt euclidiene. Unghiurile pe care le vezi în oglindă nu
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică. De ce a fost aleasă Sinaia Parcul din jurul mănăstirii de la Curtea de Argeș se întinde pe 14 hectare, suprafața aproximativă a Parcului Cișmigiu, a spus Dan
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
Zappulla Muscarà și Enzo Zappulla, Bonaviri inedito (Ed. la Cantinella, 2001, 576 p.). Superelegantul volum conține și un capitol bibliografic din peste 2200 de referințe critice la opera lui Bonaviri ( semnate de cei mai reputați critici italieni, dar și de scriitori precum Calvino, Enzo Siciliano, M. Prisco, Bevilacqua, Sciascia etc.). Versurile traduse în continuare fac parte dintr-un Appendice di scritti inediti e rari di Giuseppe Bonaviri, poezii, povestiri dar și un roman La ragazza di Casalmonferrato. Cortegiu Stelele, tot atâtea
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
procedeelor narative la cel semantic. Influența lui Céline nu e încă în detrimentul calității prozei, ca și în povestirea precedentă (Umbra albă); de data aceasta se folosește o narațiune - cadru: un investigator de la Biroul Procuraturii îi povestește iubitei cum descoperă că scriitorul ideal al tinereții sale - acum dispărut în mod misterios - comisese o crimă pe când se afla în detenție. Relatarea e voit complicată, conținând dialoguri cu concubina și fragmente din jurnalul pe care scriitorul i-l lăsase acesteia. Ca și în prima
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
Biroul Procuraturii îi povestește iubitei cum descoperă că scriitorul ideal al tinereții sale - acum dispărut în mod misterios - comisese o crimă pe când se afla în detenție. Relatarea e voit complicată, conținând dialoguri cu concubina și fragmente din jurnalul pe care scriitorul i-l lăsase acesteia. Ca și în prima povestire, finalul e incert: nu se știe dacă investigatorul a decis să-și scrie raportul, compromițând posteritatea scriitorului, sau nu. Trecerea în revistă a acestor povestiri demonstrează existența câtorva elemente redundante, ce
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
Relatarea e voit complicată, conținând dialoguri cu concubina și fragmente din jurnalul pe care scriitorul i-l lăsase acesteia. Ca și în prima povestire, finalul e incert: nu se știe dacă investigatorul a decis să-și scrie raportul, compromițând posteritatea scriitorului, sau nu. Trecerea în revistă a acestor povestiri demonstrează existența câtorva elemente redundante, ce par a constitui deja o marcă distinctivă a acestui autor: în fiecare revine un detaliu (dacă nu un element mai evident) fantastic, iar cititorul e nevoit
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
Gheorghe Grigurcu Punctul de pornire al amplei cercetări pe care Ștefan Melancu (născut în 1958 în Albeni, Gorj) o dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
principiului evanghelic trădat, ni-l oferă tirul pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor acesteia: Faptul poate părea, la prima vedere, oarecum surprinzător, dată fiind experiența monahală de tinerețe a lui Arghezi. Explicația trebuie găsită însă tocmai în reversul medaliei: scriitorul cunoscuse, între 1900-1905, din interior viața monahală și instituțiile ce o guvernează, în toate amănuntele sale. Chiar și plecarea sa intempestivă, prin demisia din postul de diacon ce-l ocupa la Catedrala Mitropolitană din București, poate constitui motivul în plus
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Constantin Țoiu În anul 1981 s-au ținut alegeri la Asociația scriitorilor din București pentru alegerea secretarului. Asociația nu se compara totuși cu Uniunea. Aici se putea cocheta oarecum cu democrația. Alegerile au avut loc la Sala palatului. Secretar era regretatul Constantin Chiriță mereu numit până atunci de autoritate. Nici nu putea
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
fiu, cum ședea în rândul din față, se uita la mine uluit. Nu-i venea să creadă ochilor. Noi doi, care ne cunoșteam atât de bine și care nu eram de acord. Peste vreo două săptămâni, toți membrii de partid scriitori din capitală fuseseră convocați la primăria municipală vizavi de Cișmigiu. Eram în sala de festivități vreo 150 de inși. Prezidiul trona pe o tribună exagerat de înaltă față de restul sălii, - membrii ai C.C. Dumitru Popescu, primarul Pană ș.a. Luând cuvântul
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
am cunoscut niciodată față în față, auzind de întâmplare, l-ar fi certat pe D. Popescu fiindcă se exprimase cum se exprimase față de Uniune, el care, ca toți tiranii cu termen redus, ținea la politețea protocolară. Și că tocmai un scriitor să-l pună la punct. Legende. Lumea se aștepta la mai mult din partea mea în această privință, la o răzvrătire... Cred că mă luase la ochi și organul respectiv, mirat probabil, știindu-mă ca un om potolit. Ce i-o
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să mai dea cine știe ce lovituri spectaculoase, primisem o invitație din partea primarului Pană, la un ceai... Ce să spun, am fost făcut mat. Știam că numai britanicii, în istoria lor bazată totuși
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
Ceaiul, eu îl beau fără zahăr. Acela era dulce, dulce de tot. Nici o cerere? Nimic? Ca românu'!... (Și nici când nu ceri nimic nu-i bine, devenind și mai suspect...). Am spus doar, gândindu-mă la noua funcție de staroste al scriitorilor, că, de obicei, respect ce se cuvine respectat, dovadă ieșirea ce produsese senzație... Pe figura lui Pană văzusem lățindu-se un aer de mulțumire. Precis că mă înțelesese greșit. Înțelegând, de fapt, ce-i convenea să înțeleagă.
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
așa grad, ia ligheanul cu mânuțele lui curate (că doar se spălase, nu?) și aruncă lăturile peste fețele înmărmurite care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]