852,023 matches
-
a XI-a (Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960, 1 vol. - intitulată ediția a 4-a). Toate edițiile publicate până în anul 1953 au fost tipărite în două volume, din motive tehnice tipografice și comerciale, determinându-l pe autor să renunțe la împărțirea inițială în trei cărți (așa cum susținea scriitorul că fusese conceput romanul), ce reprezentau trei perioade și trei faze în evoluția personajelor. Ediția din 1953 a restabilit împărțirea inițială în triptic, fiind operate unele intervenții și ameliorări
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
i-ar fi putut servi ca surse de inspirație pentru scrierile sale. Un caz real relatat de un burghez (căruia „războiul i-a rotunjit averea și i-a dăruit două case, cu venituri cât două moșii în mijlocul capitalei”), publicat de autor sub pseudonimul C. Robul în revista "Hiena" la 8 august 1920, conține mai multe asemănări cu povestea lui Radu Comșa din romanul "Întunecare". Bogătașul își exprima nemulțumirea că ginerele pe care-l alesese uneia din fetele sale a fost transformat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Ștefănescu, "Istoria literaturii române contemporane") Scriitorul și-a grupat romanele și volumele de nuvele pe cicluri, vrând să realizeze o variantă românească a "Comediei umane" a lui Balzac, despre care George Călinescu afirma că nu se ridică la înălțimea intențiilor autorului, deși îi recunoștea inventivitatea epică. Romanul "Întunecare" aparține ciclului "Război și pace", din care mai fac parte "Plecat fără adresă" (1932), "Ochii strigoiului" (1939) și "Războiul lui Ion Săracu" (1945). Titlul ciclului, împrumutat după titlul capodoperei lui Lev Tolstoi, sugerează
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
străzile neîndestul de încăpătoare, alergând târâtă de viciile, de plăcerile, de pasiunile ei, avidă și nervoasă...”. Neputința personajelor de a schimba rânduiala socială se datorează asumării de către intelectuali a unei condiții marginale, care contribuie la izolarea lor pe plan social. Autorul considera că Radu Comșa este un „om de prisos” (tip uman frecvent întâlnit în literatura rusă, îndeosebi în scrierile lui Turgheniev), adică un om izolat din cauza faptului că se afla în dezacord cu societatea vremii, și-și mărturisea propria neputință
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
am fost in stare să-i găsesc, ca scriitor, soluția salvatoare. N-am știut să-l izbăvesc. M-am mulțumit să-l zugrăvesc și să încerc a-l explica”. Criticul Ioan Stanomir cataloga realismul romanului ca „vizionar și pasional-ideologic”, deoarece autorul încearcă să înfățișeze profunzimea obsesiilor și viselor unei generații revoltate în care se întrevăd vocile profetice ale viitorului. "Întunecare" este, în opinia criticului Ov.S. Crohmălniceanu, „rechizitoriul pe care-l face societății românești postbelice o generație înșelată”. Radu Comșa se înscrie
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Problematica războiului apare în mai multe romane ale lui Cezar Petrescu, precum și în numeroase articole publicate în presă, străbătute de tristețe și de un pesimism cu privire la destinul societății întregi. Drama ratării intelectualului onest se desfășoară pe fundalul unui război violent. Autorul prezintă mai multe aspecte tragice ale conflagrației: moartea, mutilarea, epidemiile ce-i decimează pe refugiați, deplasările epuizante ale trupelor și refugiul dureros din calea ocupanților. Capitolul „Avuzul cu pești japonezi” evocă drumul obositor al refugiaților către Moldova: "„Toată bătătura dinaintea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
acestora, zbierând zgribuliți copiii, femeile alăptând prunci. Printre toate, străbăteau înaintând grăbit camioanele care zguduiau pământul; câte-o trăsură de oraș cu cauciuc, un automobil la geamul căruia mârâia un cățel mic cât un pumn și arogant ca un grof”". Autorul conferă romanului o forță critică apreciabilă, dezvăluind incapacitatea societății de a-i reintegra în cadrul ei pe foștii combatanți și de a se reforma din punct de vedere moral. O viziune simplificatoare a raporturilor umane determină împărțirea societății în două universuri
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
aristocrații (reprezentată de familia Vardaru, de Dumitrașcu Racliș, Zoe Vesbianu, Scarlat Măinescu sau Camil Bilbor) în opoziție cu intelectualitatea idealistă a epocii, ce trăia în condiții mizere, măcinată de boli și de vicii. Lumea satului este descrisă mult mai realist, autorul arătând mizeria și înapoierea în care este menținută țărănimea atât cu prilejul celor două întoarceri ale lui Comșa în mediul rural (la moartea mamei și în turneul electoral cu Lică Cartojan), cât și prin discuțiile purtate pe front cu soldații
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
realitate și artă”) în dauna reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
dintâi oară, în proza românească, burghezia se vădește complet și autentic”, scria, printre altele, Eliade. Cronica tânărului scriitor nu l-a necăjit pe Cezar Petrescu, în ciuda unor zvonuri care au circulat în epocă și care au fost auzite și de autorul ei. Eliade recunoștea în memoriile sale că articolul său era „destul de dur” și l-a supărat pe Pamfil Șeicaru (redactorul șef al ziarului), care i-a reproșat că l-a jignit pe scriitor. Cezar Petrescu l-a invitat pe Eliade
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și sociologul Mircea Vulcănescu susținea însă că scrierile lui Cezar Petrescu sunt semnificative pentru că se înscriu într-o tradiție literară românească, chiar dacă au scăderi artistice. Iritat de succesul la public al romanelor lui Cezar Petrescu, criticul George Călinescu îi nega autorului calitatea de mare romancier, catalogându-l în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" drept „un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă”. Romanul "Întunecare" era considerat „o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Criticul afirma că scrierea poate fi lecturată agreabil și comod, dar este lipsită de starea de tensiune care ar putea uni părțile sale componente într-un ansamblu, în timp ce personajul Radu Comșa este mediocru, deși memorabil prin cicatricile care-l particularizează. Autorului i se recunoaștea totuși „o ușurință agreabilă, o distincție în stil și o indiscutabilă răbdare arhitectonică, ajutată din când în când de norocul efemer al unui creion îndemânatec”. În primii ani ai regimului comunist din România, ideologii culturali de orientare
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de Iosif Igiroșianu), maghiară ("Sötét évek", Állami irodalmi és Művészeti Kiadó, București, 1956; traducere de Ferenc Boros; reeditată în 1964 de Irodalmi Könyvkiadó din București), engleză ("Gathering Clouds", 3 vol., Foreign Language Publishing House, București, 1957; traducere publicată sub supravegherea autorului), germană ("Umdüsterung", 3 vol., Verlag für fremdsprachige Literatur, București, 1957; traducere de Ernst Osorovitz; reeditată în 1963 de Buchverlag der Morgen din Berlin; un fragment al traducerii a fost inclus în vol. "Sommersonnenwende", 1958, pp. 103-164), spaniolă ("Se acerca la
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
că pe al treilea atac terorist major în Franța de la începutul anului 2015, după atacurile din Île-de-France în luna ianuarie a aceluiași an și atentatele de la Paris din noiembrie 2015. Organizația jihadistă Stat Islamic a revendicat, pe 16 iulie, atentatul. "Autorul operațiunii este un soldat al Statului Islamic. El a executat această operațiune ca răspuns pentru cetățenii țărilor din coaliția care luptă împotriva Statului Islamic", a anunțat agenția de știri Amaq, apropiată de ISIS, citând "surse de securitate". Cunoștințele lui Bouhlel
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
15:00. Camionul a lovit grupul de oameni cu viteza de 60-70 km/h pe o distanță de circa doi kilometri, trecând peste sute de persoane. Mulți oameni s-au refugiat în clădirile de pe promenada, alții au sărit pe faleză. Autorul atentatului reușise să ajungă în zona mințind poliția că transporta înghețată. Camionul fusese lăsat parcat în zona Magnon, venind la el seară, pe bicicletă, la ora locală 21:43. De altfel, bicicletă să a fost găsită în interiorul camionului. Camionul de
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
este încă internată în spital. Potrivit cotidianului francez "Nice-Matin", atentatorul a fost identificat ca Mohamed Salmene Lahouaiej Bouhlel, un bărbat în vârstă de 31 de ani cu dublă naționalitate franceză-tunisiană. Cartea lui de identitate a fost găsită în cabina camionului. Autorul atacului, identificat datorită amprentelor digitale, ce îi aparțin persoanei al carei permis de conducere a fost găsit în camion, are un cazier lung, care include jaf armat, violente conjugale și amenințări. Cu toate acestea, bărbatul nu era urmărit de serviciile
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
bine cunoscut pentru reprezentările istorice ale claselor superioare franceze din secolele trecute, deși el a pictat și peisaje cu țărani și cu viața lor de zi cu zi. El a realizat ilustrații în acuarelă și desene pentru cărți ale unor autori precum Voltaire, Victor Hugo, Alphonse Daudet și Honoré de Balzac. A scris, de asemenea, o carte despre istoria familiei sale, intitulată "" (1893). El a murit la Paris în 1906. Lucrările sale artistice sunt expuse în muzee din Carcassonne, Nantes și
Adrien Moreau () [Corola-website/Science/336547_a_337876]
-
este dedicată celor trei mătuși - "cele trei mame" care l-au crescut. Vorbește fluent 5 limbi și se mai descurcă în încă atâtea. Mihai Iovănel spune despre "Biblia pierdută" că este „cel mai bun thriller publicat până acum de un autor român”. George Arion scrie în EVZ.ro că „Biblia pierdută pare a fi scrisă de un om al Renașterii, având informații vaste din toate domeniile, dar și știința de a construi un thriller. Cu un ritm palpitant, cu multe răsturnări
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
răsturnări de situație, acest roman poate deveni un bestseller internațional”, Volumul “Biblia pierdută”, de Igor Bergler, s-a vândut în peste 82.000 de exemplare, la un an de la lansare, devenind astfel cea mai vândută carte de ficțiune a unui autor român din ultimii 20 de ani.. Romanul face parte din seria "Charles Baker". A fost prima carte care a depășit 10.000 de exemplare precomandate în România. De asemenea, primul weekend în librării a consemnat vânzări de 3200 de exemplare
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
vândute în patru zile la același târg. A fost preluată de una dintre cele mai mari agenții literare din lume, Trident Media Group, și a figurat pe „hot listul” acesteia la cel mai important târg de vânzare a drepturilor de autor de pe mapamond, London Book Fest. În prezent Igor Bergler are în pregătire încă patru cărți: Acțiunea acestui nou roman se petrece înaintea celei din "Biblia pierdută". De această dată aventurile profesorului Charles Baker se mută pe teritorul Statelor Unite ale Americii, dar și
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
Swami (25 aprilie 1922 - 23 noiembrie 2001) a fost un discipol al lui Swami Sivananda Saraswati și a îndeplinit funcția de secretar general al Societății Vieții Divine din Rishikesh (India) din anul 1958 până în anul 2001. Autor a mai mult de 40 de cărți și ținând cursuri pe scară largă pe teme de yoga, religie și metafizică, Krishnananda a fost un teolog, yoghin, filosof și este considerat sfânt de către discipolii săi hinduși. Krishnananda fost președinte al Sivananda
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
James Cristopher „Jim” Gaffigan s-a nascut pe 7 iulie 1966, la Elgin, Illinois, Statele Unite ale Americii. Este binecunoscut publicului larg pentru activitatea pe care o desfășoară în domeniul artistic actoricesc, dar și în calitate de autor. a crescut în Chesterton, Indiană. Este cel mai tânăr dintre cei 6 copii ai lui Michael și Marcia Gaffigan. Vorbește deseori, în spectacolele sale de stand-up comedy, despre cum este să crești într-o familie numeroasă. Tatăl său a fost
Jim Gaffigan () [Corola-website/Science/336565_a_337894]
-
s-a nascut pe 17 iulie 1958 la Toronto, Ontario, în Canada. Este consilier spiritual, cântăreața, autor și personalitate radio. Părinții săi, imigranți din Europa, au crescut-o împreună cu sora ei, la Toronto, canada. A urmat cursurile , apoi a absolvit la , în Ottawa, Ontario. La vârsta de 41 de ani a semnat un contract cu Records Canada
Colette Baron-Reid () [Corola-website/Science/336571_a_337900]
-
vârsta de 41 de ani a semnat un contract cu Records Canada. A lansat două CD-uri „Magdalene's Garden”(produs de ) și I Am/Grace. A renunțat la contract în 2006 când s-a concentrat către o carieră de autor și public speaker. A contractat lansarea a două cărți la în 2006, iar în 2010 a lansat „Hartă”(The Map), publicată și în limba română, la editură ACT și Politon. În 2012 a publicat la , cea de-a patra sa
Colette Baron-Reid () [Corola-website/Science/336571_a_337900]
-
cunoaște o evoluție rapidă și o dezvoltare modernă, de factură europeană. Bustul său a fost realizat de Linda Saskia Menczel (n. 1972) și dezvelit la 3 august 2009. A fost primul guvernator al Banatului după eliberarea de sub turci. A fost autorul reconstrucției Timișoarei. A conceput planul de sistematizare a orașului, a demarat lucrările de fortificare, regularizarea cursului Begăi, a reorganizat transporturile, comerțul si poșta, a încurajat agricultura și a pus bazele unei industrii înfloritoare întru-n cartier nou creat — Fabric. Bustul
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]