85,183 matches
-
a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți; o versiune în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
aceea că-și făcuse armata și era sublocotenent în rezervă, purtînd de sărbători uniforma militară care trezea un mare respect printre năsăudeni. Se căsătorește, are un copil, tatăl său moare, toată grija gospodăriei e în seama nevestei întreprinzătoare, pentru că - afirmă scriitorul - pe el "nici o grije nu-l apăsa". Își făcea "datoria de intelectual" abonîndu-se și la un ziar românesc și la unul unguresc sau frecventînd atît balurile românești cît și cele ungurești, "plătindu-și întotdeauna încincit biletul" - după cum comentează autorul cu
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Mirella Ne Între 16 și 20 octombrie s-a desfășurat la Cité Universitaire din Paris o manifestare teatrală internațională, intitulată "Balkanisaton générale". O întîlnire între scriitori și oameni de teatru veniți din fosta Iugoslavie, din Grecia, Turcia, Albania, dar și din Romînia și din Republica Moldova. Cîteva zile de maraton teatral, lecturi și discuții pe marginea unei dramaturgii în mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
albastre) e un fel de definiție a poeziei tale în versurile care - într-un context diferit - pomenesc " Probabilitatea/ Însingurării." Toți autorii (lectorii, criticii) Desperado dau piept cu realul singuri, într-o singurătate emfatică și neîmblânzită. Ei refuză compasiunea lecturii. Ca scriitor, și tu ții compasiunea în frâu. Poezia ta este firească, iar uneori alunecă în ironie. Faci din refuzul etalării sensibilității un scop în sine, ori e acesta doar o reacție instinctivă, inexplicabilă? RF. Nu fac un efort conștient de a
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
ca un fenomen politic, inegalitatea grupurilor sociale, a statelor lumii. Și cruzimea mă mânie. Dar mânia nu e cel mai bun răspuns - e un fel de autodistrugere. încerc să-mi canalizez mânia: uneori acționez (de pildă, sunt membra Comitetului pentru scriitorii întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu - fiindcă am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Poșetă e o capodoperă de lirism narativ concentrat: "Poșeta veche de piele a mamei,/ plină cu scrisori de care nu s-a despărțit
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
mânie. Dar mânia nu e cel mai bun răspuns - e un fel de autodistrugere. încerc să-mi canalizez mânia: uneori acționez (de pildă, sunt membra Comitetului pentru scriitorii întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu - fiindcă am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Poșetă e o capodoperă de lirism narativ concentrat: "Poșeta veche de piele a mamei,/ plină cu scrisori de care nu s-a despărțit/ tot războiul. Izul/ poșetei mamei: mentă/ și ruj și pudră Coty./ Scrisorile acelea
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
alarmante ori triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le Magazine littéraire (octombrie). E un număr despre Emile Zola (1840-1902), de la moartea căruia s-au împlinit la 28 septembrie exact o sută de ani. Francezii își sărbătoresc scriitorii altfel decît noi: centenarul morții romancierului naturalist nu s-a limitat la articole festive, el a însemnat încheierea cîtorva excepționale ediții, a unei biografii în trei volume (3000 de pagini în total!) și, în general, o dezbatere națională pe tema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
pe tema valorii actuale a operei. Între alte interviuri, texte, analize, Le Magazine littéraire publică o notă plină de haz, dar și de învățăminte despre posteritatea lui Zola. La moartea lui, probabil prin asasinat, nu se stinseseră ecourile Afacerii Dreyfuss. Scriitorul nu era deloc simpatizat în mediile burgheziei naționaliste și clericale, iar socialiștii n-aveau destulă trecere. Totuși, în 1904, la Dijon este ales primar un socialist care, înlocuind șaptesprezece nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
nou sistem. Elementele constitutive rămân aceleași, dar repoziționarea le permite să-și dezvăluie latura negativă, demonică. De aici obligativitatea prezenței diavolului, care facilitează zborul vrăjitoarelor spre locul de întâlnire, și odată cu el a întregului inventar de amănunte macabre, pe care scriitorul român a ales să le elimine, readucând sabatul mai aproape de funcționalitatea sa originară de sărbătoare a lunii. Primul argument ce încurajează o astfel de lectură îl furnizează chiar natura celor două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Florin Călinescu, există și o pagină dedicată lui G. Călinescu, al cărui centenar e serbat, așa cum se cuvine, tot anul. Deosebit de interesante sînt informațiile (unele puțin sau deloc știute pînă acum) pe care ni le oferă Emil Manu despre familia scriitorului, pe baza unor documente și amănunte obținute de la Alice Vera Călinescu. Despre mama, Maria (Mărită) Vișan, născută în 1874 în comuna Dobroteasa din județul Olt, aflăm că, rămînînd orfana, a locuit împreună cu unul dintre frați pînă la 16 ani cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
familia mamei adoptive (ce a supraviețuit 40 de ani soțului) a unui nepot: "În familia lui Constantin Călinescu mai era un copil de aceeasi varsta cu fiul Măritei Vișan, Nicolae Ț. Argeseanu, nepot de sora al Mariei Călinescu. Situația viitorului scriitor a fost precară, fiind de multe ori pus într-o situație de intrus, trăind un complex de inferioritate, față de această rudă reală. Scriitorul a trait personal - că biografie sentimentală complexata - starea eroilor săi Otilia, Felix, Jim." Aceste sugestii de interpretare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
aceeasi varsta cu fiul Măritei Vișan, Nicolae Ț. Argeseanu, nepot de sora al Mariei Călinescu. Situația viitorului scriitor a fost precară, fiind de multe ori pus într-o situație de intrus, trăind un complex de inferioritate, față de această rudă reală. Scriitorul a trait personal - că biografie sentimentală complexata - starea eroilor săi Otilia, Felix, Jim." Aceste sugestii de interpretare a operei și prin prisma laturilor obscure ale biografiei ar putea fi fertil exploatate. * În vioaia rubrică Cu ochii în 3,14 din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
Hans Herbert Gruenwald și Adina Kenereș, cu o prefață de Andrei Corbea) urmează să apară în curînd la Editura Compania. Din acest volum, publicăm în avanpremieră fragmente din mărturia lui Wilhelm Waiblinger (1804-1830), student la Teologie la Seminarul de la Tübingen, scriitor, autor al primei biografii a lui Friedrich Hölderlin, lucrare rezultată din observații personale asupra poetului pe care l-a cunoscut îndeaproape. Textul a fost scris în iarna 1827-1828. Ilustrațiile la text aparțin lui Mircia Dumitrescu și le-am preluat din
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
se plimbe o oră înainte de prînz. De-a lungul unui sfert de secol oamenii l-au tot văzut pe la ceasul acela, purtîndu-și trupul greoi și oprindu-se în fața porții unde paznicul trebuia de fiecare dată să-i aprindă pipa. Apoi scriitorul pășea mai departe calm, fără grabă, odihnindu-se cîteva ore în aer liber, în grădina căsuței sale. Pe vremea cînd Conz traducea din Eschil, Hölderlin, care era atunci încă în putere și inspirat, venea adesea pe la el. își petrecea timpul
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
scrie cu propria lui mânuță: „Eu nu utilizez internetul pentru cărți, eu vorbesc cu prietenii pe facebook, stau la chat cu ei, îmi caut prieteni noi, mai dau câte un like din când în când când văd că câte un scriitor care postează ceva pe perete, dacă e șmecher dau și share”. Deci cu tehnica e la zi, a exclamat ziaristul! S-a îmbufnat când a aflat cum văd „școlerii” noștri lumea politică de pe la noi: „Legile sunt date de proștii ăștia
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
se face că apar destule numere-dosar, pe care cititorul sufocat de hîrtii nu se indura să le arunce după lectură fiindcă îi pot fi necesare odată (să nu ne amăgim: majoritatea cumpărătorilor de reviste literare sînt azi "oameni de specialitate": scriitori, editori, profesori de literatură...)* RAMURI nr.9 e un asemenea număr tematic, dedicat în întregime lui I.D. Sîrbu, la aniversarea a 80 de ani de la naștere și comemorarea unui deceniu de la moarte. Unui subiect despre care s-a scris foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
de la moarte. Unui subiect despre care s-a scris foarte mult în ultimii ani, revista craioveana reușește să-i adauge perspective inedite, mai ales în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor" de un sfert de veac. Dacă scriitorii din alte orașe, care au rubrici permanente în Ramuri (G. Dimisianu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Dan Cristea), se opresc în textele lor la destinul nefericit și revelația tîrzie a operei lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
esențializat al unei lumi aberante." În greșeală această pare a cădea Ion Militaru, care crede că imaginea nedreaptă a Craiovei, ca un loc al degradării și descompunerii morale, din românul postum al lui I.D. Sîrbu, se datorează firii excesive a scriitorului - un om al resentimentului născut din "Decepție față de redusul ecou al pieselor sale de teatru, decepție față de firava recunoaștere a personalității sale, decepție față de rezultatele dezastruoase ale unui tip de istorie în care el investise tot capitalul sau de utopie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
marele Will, umilul actor Shakespeare, irlandezii au la Dublin, pe lângă muzee și case memoriale, un pub din centrul orașului, „Pub-ul lui Joyce”, unde e o masă specială, înconjurată cu un cordon roșu, lângă care sunt, pe perete, desene ale scriitorului, pe masă, sub sticlă, alte desene semnate de mâna magicului autor al lui „Ulysses”. Dar rușii, slăviți ori huliți, care-și cinstesc deopotrivă și istoria bună și istoria rea, și pe ultimul Romanov, și pe Ulianov, și pe Stalin, dar
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
decizia sinuciderii ar fi fost luată - este un enunț disperat. Fiindcă în ceasul cel de pe urmă suntem totuși incapabili să facem ceea ce am propovăduit o viață întreagă. Si totuși partea finală a cărții conține și un reproș adresat tuturor acelor scriitori și filozofi care în viață nu se conformează cîtuși de puțin crezurilor proclamate în operă. În acest caz Heidegger este la fel de vizat ca Cioran... Dar cred că este mai bine să-i lăsăm sfîrșitului cărții un anumit grad de imponderabilitate
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
a remarcat mai multe atu-uri ale lucrării, a punctat faptul că deseori articolele care compun volumul sfârșesc prin a avea un ton amar, generat de observațiile lui Carol Roman, ca ziarist și cetățean, în fața involuțiilor din societatea românească. Apreciatul scriitor și ziarist Ștefan Mitroi a constatat că autorul este un adevărat cronicar al timpului, care ne face să zăbovim asupra unor lucruri peste care am trecut prea ușor, dar care ni s-au întâmplat și ne afectează. „Este și orientarea
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
întâlnirea cu Carol Roman la „Scînteia tineretului”, în urmă cu zeci de ani, i-a marcat pozitiv parcursul profesional ulterior .„ Ne-a învățat, mai mult decât orice, să informăm corect, să nu ne aplecăm în fața nimănui și să nu lingușim”. Scriitorul Nicolae Dan Fruntelată, după aprecieri la adresa volumului premiat, a subliniat: „În vremuri în care limba română se schimbă de-am ajuns să n-o mai înțelegem, împânzită de expresii străine, Carol Roman oferă o lecție de profesionalism al informării în
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
Neptun, la care au participat mari nume ale literaturii mondiale - Jorge Semprun, Ismail Kadare, Vargas Llosa, Amos Oz, Antonio Lobo Antunes, Tomas Salamun - doar câteva nume de primă mărime dintre cele care au venit în România, s-au întâlnit cu scriitorii și publicul românesc, au scris despre România. N-a fost doar un câștig de imagine externă, a fost un câștig pentru cultura noastră, a fost o formă concretă de acces la valorile culturii internaționale. Festivalul nu mai are loc. Nu
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
reprezintă acronimul de la „Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagerei” (Direcția Generală a Lagărelor și Coloniilor de Reeducare prin Muncă), instituție care a administrat, începând cu 1930, toate lagărele și coloniile de muncă din fosta Uniune Sovietică. Astăzi, semnificația termenului depășește această latură. Scriitorul Alexandr Soljenițîn, în celebra carte „Arhipeleagul Gulag” introducând termenul în limbajul comun și dându-i un sens mai larg, pentru a reprezenta întregul sistem de muncă forțată. „Oricine putea fi «terorist», «sabotor», «dușman al poporului». Am simțit că această poveste
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]