852,023 matches
-
lui Mavrogheni. "Istoria..." nu urmărește o reconstituire istorică a epocii, ci evocă unele întâmplări ieșite din comun utile pentru a contura portretul unui domnitor bizar. Cronica este împărțită în două momente epice: perioada de până la Războiul Ruso-Austro-Turc (1787-1792) în care autorul prezintă cu ironie activitatea unui domnitor imprevizibil, plin de ciudățenii, și perioada războiului, în care atitudinea autorului față de Mavrogheni se schimbă, înfățișându-l de această dată ca un conducător energic și înțelept, care-i împiedică pe turci să jefuiască Țara
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
utile pentru a contura portretul unui domnitor bizar. Cronica este împărțită în două momente epice: perioada de până la Războiul Ruso-Austro-Turc (1787-1792) în care autorul prezintă cu ironie activitatea unui domnitor imprevizibil, plin de ciudățenii, și perioada războiului, în care atitudinea autorului față de Mavrogheni se schimbă, înfățișându-l de această dată ca un conducător energic și înțelept, care-i împiedică pe turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o scriere subiectivă, cronica versificată a pitarului Hristache este, în opinia istoricului literar Dumitru
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
familiar și plin de un umor, specific mahalalelor bucureștene, prefigurează stilul lui Anton Pann, în timp ce descrierea unor situații comice conține asemănări cu epopeea lui Ion Budai Deleanu. Cronica lui Hristache este alcătuită din numeroase descrieri, cu tentă hiperbolizantă, în care autorul face exces de epitete. Autorul dovedește o mare dragoste de țară și simpatie pentru poporul său, manifestând în același timp o ură puternică împotriva grecilor și nemților veniți ca să ajute țara, dar interesați în realitate doar de propria căpătuială. Analizând
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
umor, specific mahalalelor bucureștene, prefigurează stilul lui Anton Pann, în timp ce descrierea unor situații comice conține asemănări cu epopeea lui Ion Budai Deleanu. Cronica lui Hristache este alcătuită din numeroase descrieri, cu tentă hiperbolizantă, în care autorul face exces de epitete. Autorul dovedește o mare dragoste de țară și simpatie pentru poporul său, manifestând în același timp o ură puternică împotriva grecilor și nemților veniți ca să ajute țara, dar interesați în realitate doar de propria căpătuială. Analizând unele asemănări istorico-literare și lingvistice
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
Steaua", "Transilvania", "Viața Românească". Cercetările sale individuale au fost consacrate biografiei și operei literare a lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale, aducând puncte de vedere noi și constituind materiale documentare de importanță fundamentală în analiza creației literare a autorilor sus-menționați, deoarece apelează pentru elucidarea unor aspecte la științe înrudite: folcloristica, filologia, istoria, istoria artelor. Studiile sale au contribuit, de asemenea, la îmbogățirea literaturii române cu identificări ale unor noi opere, articole, reviste și alte colaborări literare. Stancu Ilin a
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
plece și și-a deschis propriul magazin. Andrew a devenit președinte al proeminent New York City persoană, Harry N. Abrams, Inc. În 1977, el a fost responsabil pentru eliberarea ediția în limba engleză din "Cartea Secretă de Gnomi" serie, prin olandeză autori Wil Huygen și Rien Poortvliet, care a devenit rapid un blockbuster de succes și a fost pe "New York Times" Best Seller list. El a contractat Stewart companie pentru a satisface petrecere de lansare de carte, în cazul în care Stewart
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
Bucătar Rapid" (1983), "Martha Stewart Hors D ' oeuvres" (1984), "Martha Stewart, Plăcinte Și Tarte" (1985), "Nunți" (1987), "The Wedding Planner" (1988), "Martha Stewart Rapid Gătească Meniuri" (1988), și "Martha Stewart Crăciun" (1989), printre altele. În acest timp, ea, de asemenea, autorul a zeci de coloane de ziar, articole din reviste și alte piese de pe gospodărie, si a făcut numeroase apariții televizate pe programe, cum ar fi "Oprah Winfrey Show" și "Larry King Live". Andrew și Martha Stewart separate în 1987 și
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
podurile din calea procesiunii în așteptarea Fordului alb. Într-o atmosferă ca de festival, mulți făceau semne îndemnându-l pe Simpson să fugă. Ei și milioanele de telespectatori ai urmăririi s-au simțit parte a unei "experiențe emoționale comune "; un autor a scris, că "se întrebau dacă O. J. Simpson se va sinucide, va evada, va fi arestat, sau se va angaja într-un fel de confruntare violentă. Oricare ar fi fost rezultatul, aventura împărtășită de milioane de telespectatori a creat
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
scoala stanțelor bacoviene”, apropiindu-le de rafinamentul haiku-ului. Poeziile sale sunt dominate de melancolie, încercând să surprindă momentele momentele de grație create de transgresarea întâmplătorului către esențial și regasirea drumului către divinitate. Criticul Alexandru Cistelecan plasează viziunile lirice ale autorului între miraj și angoasa, într-o confruntare permanentă cu desfigurarea realității și cu coșmarul existenței. Poezia lui Ioan Milea glisează, potrivit criticului Iulian Boldea, „în spațiul nuanței și al imaginarului cu irizații livrești”. Poeziile sale sunt închise de multe ori
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
din țară,Ecouri parlamentare(știri cu menirea de a informa cetățeanul cu privire la deciziile luate de oficialități),Economistul(știri de natură economică),Reporter judiciar(notificări legate de procese judecătorești),Telegrame,Bibliografii(recomandări bibliografice ,cel mai probabil ale unor lucrări aparținând colaboratorilor). Autorii de articole,la început fie nu însemnau articolele fie plasau inițiale la final de text.La rubrică Siluete autorii scriu sub pseudonim.Mai apoi,în general primul articol este scris sau semnat de directorul politic G. A. Scorțescu. <nowiki>Prima
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
natură economică),Reporter judiciar(notificări legate de procese judecătorești),Telegrame,Bibliografii(recomandări bibliografice ,cel mai probabil ale unor lucrări aparținând colaboratorilor). Autorii de articole,la început fie nu însemnau articolele fie plasau inițiale la final de text.La rubrică Siluete autorii scriu sub pseudonim.Mai apoi,în general primul articol este scris sau semnat de directorul politic G. A. Scorțescu. <nowiki>Prima pagină a numărului 1 al ziarului de Iași indică atât orientarea ziarului,cât și scopul acestuia pe care îl
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
am primit-o de la G.Călinescu. Profesorul o avea de la Mihail Dragomirescu, care și el o preluase, ca pe un mesaj sacerdotal, și chiar printr-un fel de ritual de inițiere, de la Titu Maiorescu, pe la începutul secolului XX. Credem că autorului monumentalei „Istorii a literaturii române de la origini până în prezent” i-ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
funcția de director. Firma a fost înființată de către Peter Suhrkamp, care condusese la fel de renumita S. Fischer Verlag începând din 1936. Din cauza faptului că cenzura regimului nazist punea în pericol existența editurii S. Fischer Verlag, ca urmare a numărului mare de autori disidenți, Gottfried Bermann Fischer a ajuns în 1935 la un acord cu Ministerul Propagandei prin care publicarea autorilor neacceptați nu se va face în Germania, în timp ce restul autorilor, cei „arianizați”, vor fi publicați de Peter Suhrkamp în calitate de director executiv și
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
din 1936. Din cauza faptului că cenzura regimului nazist punea în pericol existența editurii S. Fischer Verlag, ca urmare a numărului mare de autori disidenți, Gottfried Bermann Fischer a ajuns în 1935 la un acord cu Ministerul Propagandei prin care publicarea autorilor neacceptați nu se va face în Germania, în timp ce restul autorilor, cei „arianizați”, vor fi publicați de Peter Suhrkamp în calitate de director executiv și sub numele de „Suhrkamp” — inclusiv autori apropiați naziștilor. Cu toate acestea, Suhrkamp a fost arestat de Gestapo în
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
pericol existența editurii S. Fischer Verlag, ca urmare a numărului mare de autori disidenți, Gottfried Bermann Fischer a ajuns în 1935 la un acord cu Ministerul Propagandei prin care publicarea autorilor neacceptați nu se va face în Germania, în timp ce restul autorilor, cei „arianizați”, vor fi publicați de Peter Suhrkamp în calitate de director executiv și sub numele de „Suhrkamp” — inclusiv autori apropiați naziștilor. Cu toate acestea, Suhrkamp a fost arestat de Gestapo în 1944, dar a supraviețuit perioadei de ședere în lagărul de
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
ajuns în 1935 la un acord cu Ministerul Propagandei prin care publicarea autorilor neacceptați nu se va face în Germania, în timp ce restul autorilor, cei „arianizați”, vor fi publicați de Peter Suhrkamp în calitate de director executiv și sub numele de „Suhrkamp” — inclusiv autori apropiați naziștilor. Cu toate acestea, Suhrkamp a fost arestat de Gestapo în 1944, dar a supraviețuit perioadei de ședere în lagărul de concentrare. Urmând o sugestie a lui Hermann Hesse, el a părăsit editura Fischer, înființând propria sa editură în
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
în 1944, dar a supraviețuit perioadei de ședere în lagărul de concentrare. Urmând o sugestie a lui Hermann Hesse, el a părăsit editura Fischer, înființând propria sa editură în 1950. Majoritatea scriitorilor asociați cu Fischer l-au urmat. Printre primii autori care a publicat la editura Suhrkamp au fost Hesse, Rudolf Alexander Schröder, Hermann Kasack, T. S. Eliot, George Bernard Shaw și Bertolt Brecht. Siegfried Unseld s-a alăturat firmei în 1952, a devenit coproprietar în 1957 și editor la moartea
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
literatura în limbi străine și științele umaniste. Cărțile editate de Suhrkamp au fost apreciate pentru aspectul lor inovativ, datorat în mare parte activității lui Willy Fleckhaus. În timpul conducerii lui Unseld, Suhrkamp i-a publicat pe unii dintre cei mai importanți autori moderni de limba germană în plus față de cei deja menționați. După moartea lui Unseld, firma a fost zdruncinată de un conflict interior. Astăzi, ea este condusă de văduva lui, Ulla Unseld-Berkéwicz. Cu toate acestea, unii dintre principalii săi autori, printre
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
importanți autori moderni de limba germană în plus față de cei deja menționați. După moartea lui Unseld, firma a fost zdruncinată de un conflict interior. Astăzi, ea este condusă de văduva lui, Ulla Unseld-Berkéwicz. Cu toate acestea, unii dintre principalii săi autori, printre care Martin Walser, au părăsit editura. Suhrkamp Verlag are 140 de angajați și o cifră de afaceri anuală de aproximativ 30 de milioane de euro. Până în ianuarie 2010, sediul companiei se afla la Frankfurt; după aceea a fost mutat
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
Handke, Wolfgang Hildesheimer, Uwe Johnson, Thomas Kling, Wolfgang Koeppen, Karl Krolow, Andreas Maier, Friederike Mayröcker, Robert Menasse, Adolf Muschg, Paul Nizon, Hans Erich Nossack, Ernst Penzoldt, Doron Rabinovici, Nelly Sachs, Arno Schmidt, Robert Walser, Ernst Weiß și Peter Weiss. Printre autorii publicați care nu au scris în limba germană au fost Samuel Beckett, Octavio Paz, James Joyce, Marcel Proust, José Maria de Eça de Queiroz, Clarin, Mercè Rodoreda, Jorge Semprún, Lídia Jorge, Agustina Bessa-Luís, Juan Ramón Jiménez, Amos Oz, Julia Kissina
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
Neruda, Isabel Allende, Mario Vargas Llosa, Manuel Puig, Joăo Ubaldo Ribeiro, Adolfo Bioy Casares, Guillermo Cabrera Infante, Alejo Carpentier, Julio Cortázar, Osman Lins, José Lezama Lima, Juan Carlos Onetti, Octavio Paz și Tuvia Tenenbom. Seria de cărți "Bibliothek Suhrkamp" include autori moderni de prim rang precum Ingeborg Bachmann, T. S. Eliot, Carlo Emilio Gadda, Federico García Lorca, André Gide, Ernest Hemingway, Yasushi Inoue, James Joyce, Franz Kafka, Vladimir Mayakovsky, Thomas Mann, Yukio Mishima, Cesare Pavese, Ezra Pound, Marcel Proust, Rainer Maria
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
și pornește glosele în planuri diverse, parcă urmându-și capriciile: uneori inventariază date de istorie literară, mai ales pentru a pune în evidența lucruri spectaculoase ori bizarerii, alteori face colaje din dicționare sau se abandonează conexiunilor comparatiste, sărind de la un autor la altul și de la o epocă la alta.” „Eugen Lungu are o anume strategie scripturală, o face pe modestul, se declară ignorant, se ferește de parada de erudiție și nu vrea să fie arbitru (deși, tocmai verdictele sale se rețin
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
(n. 3 februarie 1936, București) este un om de știință și prozator român, stabilit în Statele Unite ale Americii. S-a născut la 3 februarie 1936 în București ca fiu al lui Athanasie Negoiță, profesor universitar la Facultatea de Teologie, autor de studii docte și al Ilenei, născută Popescu. Urmează cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, absolvite în 1953 și este admis la cursurile Facultații de Electronică și Telecomunicații ale Institutului Politehnic din București, pe care le termină în anul 1958
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
țară. Lucrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Inovații în perioada dintre anii 1959 și 1965. Angajat la Consiliul Național al Cercetării Știintifice (1969-1973), perioadă în care își pregătește și susține în anul 1969 doctoratul cu profesorul Alexandru Spătaru, autor al unor importante volume de teoria informației. În 1972 face o specializare în Anglia la Atlas Computer Laboratory. După înființarea Institutului Central pentru Informatică devine cercetător știintific principal, șef al Laboratorului de Modele Matematice pentru Sisteme de Conducere (1973-1981). În
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
a revenit periodic în țară, participând și la unele manifestări care au implicat și exilul literar românesc.Fundația și editura " Ideea europeană" îi dedică un volum, "Constantin Virgil Negoiță, 70. Ecouri și dialoguri," de unde cititorul, poate să afle cine este autorul și omul de știință Constantin Virgil Negoiță.
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]