85,183 matches
-
și de Est. Între acestea, limba și cultura română au un rol aparte, avându-se în vedere legăturile vechi, excelente, între România și China. Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din China a subliniat necesitatea impulsionării traducerilor reciproce, a vizitelor de documentare pentru scriitorii din cele două țări, a participării mai intense la Festivalurile literare la mesele rotunde și simpozioanele ce se organizează pe teme de interes comun. În sprijinul afirmațiilor domnului Jidi Majia a venit și lansarea versiunii chineze a romanului „Amorțire”, al
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
din cele două țări, a participării mai intense la Festivalurile literare la mesele rotunde și simpozioanele ce se organizează pe teme de interes comun. În sprijinul afirmațiilor domnului Jidi Majia a venit și lansarea versiunii chineze a romanului „Amorțire”, al scriitorului Florin Lăzărescu, roman care a primit și distincția de cel mai bun roman în traducere din anul 2015. Cartea a apărut la prestigioasa editură „Literatura poporului” din Beijing. Domnul Wang Thaishan, președintele interimar al Asociației de prietenie româno-chineze, un excelent
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
autorității academice a instituției. Profesorul Ding Chao și-a exprimat intenția sa și a membrilor catedrei de a se implica în programele de traducere a literaturii române în limba chineză. În acest moment există câteva inițiative concrete, acordul Editurii Uniunii Scriitorilor din China cu o Editură din România care prevede sprijinirea traducerilor reciproce, o Editură din Guangzhou este pe punctul de a deschide o serie de literatură română, „Revista pentru literatură străină”, condusă de eminentul românist și poet Gao Xing, publică
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie și folclor, spiritualitate și comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reunește deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum și traduceri ale unor scriitori din diaspora albaneză. Ansamblul de cântece și dansuri „Serenada”, înființat în anul 2002, este prezent la fiecare festival și la fiecare reuniune culturală a minorității albaneze, în țară și peste hotare. Nu lipsesc, între aceste manifestări, aniversările și comemorările unor
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
România, „Zilele Schimbării la Față de la Baziaș”, organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și care acoperă domenii diverse, de la literatură la
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
istorie, obiceiuri, tradiții”, ]ntâlnirile literare „Dușan Vasiliev”, „Olimpiada de limba sârbă” din România, „Festivalul de tradiții și obiceiuri pentru copii Venaț” și multe altele. Biblioteca Sârbească din Timișoara este locul unor apreciate întâlniri, la care sunt invitați oameni de cultură, scriitori și profesori. Uniunea Sârbilor din România editează săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănățean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a inițiat o activitate proprie de editare a cărților în
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
editează săptămânalul „Nașa Reci” („Cuvântul nostru”) și revista literară bianuală „Knijevni jivot” („Viața literară”), anuarul „Banatski almanah” („Almanahul bănățean”). Începând cu anul 1992, Uniunea a inițiat o activitate proprie de editare a cărților în limba sârbă. În prezent, toate tipăriturile scriitorilor sârbi din România sunt realizate de Editura Uniunii Sârbilor din țara noastră. Anul trecut s-a împlinit un sfert de veac de la înființarea „Uniunii Bulgare din Banat - România” (UBBR), care desfășoară, la rândul său, manifestări de înaltă ținută, menite să
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
Nobel ca pe o întâmplare frumoasă și norocoasă”. Unor asemenea „întâmplări” le-a dedicat Carol Roman, într-un moment de fastă inspirație, o carte în felul său unică. În editura „Balcanii și Europa” a apărut remarcabila anchetă internațională realizată de scriitorul Carol Roman intitulată: „Laureați ai Premiului Nobel răspund la întrebarea « Există un secret al celebrității?»”. Cartea este difuzată prin Compania de Librării București.
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
el nu a fost singurul istoric fondator al școlii moderne de istorie, dar a fost un istoric original, care a deschis calea istoriei sociale a românilor și a fondat ceea ce putem numi școala națională de istorie. A fost și un scriitor de talent, consacrând o proză literară vizionară care are incontestabile merite literare; dacă Jules Michelet este și azi studiat la orele de literatură franceză, Bălcescu merită și el să fie studiat la orele - câte mai sunt - de literatură română. Asemeni
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
municipiului Ploiești), după alte trei consacrate celui dintâi dintre cei trei prieteni. Am comentat eu însumi una din cărți cu un an în urmă. Amintirile sunt emoționante, cu multe lucruri puțin sau deloc cunoscute. Se perindă în paginile lor numeroși scriitori, prinși cu delicatețe de autoare ca într-un insectar. Cele mai revelatoare îl privesc pe Aurel Covaci, traducător excepțional din mai multe limbi, și nu de opere de toată mâna, despre care, din păcate, astăzi nu se mai vorbește. A
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
numărul trecut al României literare Ioana Diaconescu ne-a oferit câteva mostre!) ca să pot face în însemnările de față două-trei aprecieri cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor și riscurile presupuse de regim. Discrepanța e frapantă în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele poet nu și-a
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor și riscurile presupuse de regim. Discrepanța e frapantă în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele poet nu și-a manifestat niciodată public nemulțumirea sau, cu atât mai puțin, ostilitatea, dar a făcut destule gesturi de obediență, în viață
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
sistem de ascultare (T.O.). Se pot da două explicații. Una, că era vorba de cel mai important poet al vremii, de a cărui eventuală influență Securitatea se temea, a doua, că în preajma lui se afla necontenit o liotă de scriitori români și străini, care îi puteau în orice clipă difuza cea mai mică iritare la adresa regimului. Chiar și așa, rămâne greu de înțeles stricta lui urmărire ani la rând. Securitatea era ticăloasă, nu imbecilă: trebuie să-i fi fost limpede
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am ascultat câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
ȚIC, TEODOR MAZILU, NICOLAE VELEA, FLORIN MUGUR, ȘTEFAN IUREȘ, AUREL BARANGA, DINU SĂRARU, LUCIAN AVRAMESCU, ȘTEFAN MITROI, ILIE PURCARIU, caricaturistul EUGEN TARU și mulți alți ziariști și colaboratori ai ziarului de tineret, printre care poetul NICOLAE LABIȘ, deveniți publiciști și scriitori consacrați”.
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Rácz Péter (n. 1948), un rafinat traducător de poezie și filozofie germană, este și autorul a patru volume de poezii apărute între anii 1984 și 2008. Bogdán László (n. 1948), deținătorul a nu mai puțin de patru premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de cursă lungă, un Faulkner al secuimii, autor al unui impresionant ciclu romanesc ce prezintă lumea multiculturală a ținutului
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
la rînd hipertrofiată, din motive ce nu au avut a face cu literatura. Nimic nu justifică situarea acestui romantic întîrziat printre marii poeți români; locul său, mult mai modest, îl statuează primele două volume de versuri publicate. Ca și alți scriitori români, Goga a spus ce avea de spus doar la tinerețe. Noutatea frapantă a poeziei lui Goga se măsoară analizînd exemplele tipice din volumul Poezii, cele care - de altfel - i-au oferit celebritatea. Ținuta neașteptată a discursului poetic se impune
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
e largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au refuzat din instinct această postură nepotrivită cu adevărata lor vocație. Dincolo de prestația politică extrem de inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și furie? Răspuns: Cred că, în mod nedeliberat, am mers pe linia tensiunilor tot mai încordate, pe linia furiei și a violenței societății și timpurilor în care trăiesc. Și le-am redat prin propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
proces de disoluție a societății? Răspuns: Nu am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu. Întrebare: Dar acuzi societatea, în ansamblul ei, de o anumită îngăduință deliberată în fața răului, îngăduință de care tu, ca scriitor, te delimitezi. Răspuns: Ca scriitor, da, dar nu și ca om. Întrebare: Consideri că acest lucru constituie o virtute specială a ta ca scriitor? Răspuns: Nu am sentimentalisme cu privire la scriitori. Dar înclin să cred că majoritatea scriitorilor, ca și majoritatea
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Răspuns: Nu am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu. Întrebare: Dar acuzi societatea, în ansamblul ei, de o anumită îngăduință deliberată în fața răului, îngăduință de care tu, ca scriitor, te delimitezi. Răspuns: Ca scriitor, da, dar nu și ca om. Întrebare: Consideri că acest lucru constituie o virtute specială a ta ca scriitor? Răspuns: Nu am sentimentalisme cu privire la scriitori. Dar înclin să cred că majoritatea scriitorilor, ca și majoritatea artiștilor în general, sunt motivați
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
societatea, în ansamblul ei, de o anumită îngăduință deliberată în fața răului, îngăduință de care tu, ca scriitor, te delimitezi. Răspuns: Ca scriitor, da, dar nu și ca om. Întrebare: Consideri că acest lucru constituie o virtute specială a ta ca scriitor? Răspuns: Nu am sentimentalisme cu privire la scriitori. Dar înclin să cred că majoritatea scriitorilor, ca și majoritatea artiștilor în general, sunt motivați, în disperata lor vocație, de dorința de a descoperi și de a separa adevărul din complexul de minciuni și
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]