8,899 matches
-
din impozitul pe profit este strâns legată de modificarea reglementărilor În domeniu și de evoluția, În ansamblu, a economiei. Într-o primă fază scăderea randamentului acestui impozit se datorează multiplelor facilități acordate prin legislația fiscală, care au avut ca scop Încurajarea sectorului privat, 134 Moșteanu T.(coord), Politici fiscale și bugetare pentru reformarea economiei și relansarea creșterii economice, Ed. Economică, București, 2003, p.45 153 dar au contribuit Într-o bună măsură la expansiunea fenomenelor de evaziune fiscală. Ulterior evoluția Încasărilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu cercetarea științifică. Prin comparație, În cazul țărilor În curs de dezvoltare se regăsesc și practici similare, adaptate Însă la condițiile specifice, dar și unele variante mai puțin prezente În țări dezvoltate. În acest context, se acordă facilități fiscale pentru Încurajarea și protejarea investițiilor naționale, respectiv pentru atragerea celor străine, acordându-le anumite avantaje În planul impozitării veniturilor obținute, dar și În scopul stimulării exporturilor, Încurajând valorificarea resurselor naționale la un grad cât mai ridicat de prelucrare, inclusiv atragerea În procesul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitul pe profit este strâns legată de modificarea reglementărilor În domeniu și evoluția, În ansamblu, a economiei. Într-o primă fază scăderea randamentului acestui impozit se datorează multiplelor facilități acordate prin legislația fiscală. Aceste facilități, deși au avut ca scop Încurajarea sectorului privat, au contribuit Într-o bună măsură la expansiunea fenomenelor de evaziune fiscală. Ulterior, evoluția Încasărilor din impozitul pe profit poate fi pusă și pe seama declinului economic Înregistrat la sfârșitul anilor '90, dar mai ales a reducerilor succesive operate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Este de remarcat și faptul că sistemul facilităților fiscale la care ne-am referit a fost adaptat din 2002, astfel Încât să corespundă reglementărilor europene În domeniul concurenței. Dar de la 1 ianuarie 2003, s-a trecut la un nou program de Încurajare a investițiilor intitulat „Smart Hungary”. Conform acestuia, prin intermediul impozitului pe profit se acordă facilități pentru susținerea de investiții În anumite domenii, și anume investițiile realizate În sectorul producției, pentru achiziționarea/realizarea unei unități de producție, etc. La rândul său, Cehia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
155 175 Văcărel I., op. cit., p. 55 235 profituri suplimentare, precum și pentru investiții destinate protejării mediului Înconjurător se reducea cu 50%, urmând ca sumele echivalente reducerii să fie folosite cu aceeași destinație. Prin facilitățile acordate la impozitarea profitului se urmărea Încurajarea creării de noi Întreprinderi, cu precădere a celor producătoare de bunuri materiale, lărgirea și modernizarea bazei tehnico-materiale a celor existente, perfecționarea tehnologiilor de fabricație și protejarea mediului, ceea ce trebuia să aibă un impact pozitiv major asupra dezvoltării economice a țării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
decis reducerea cotei de impozit pe profit, de la 25% la 16%188, al cărei impact pozitiv asupra economiei este, În general, recunoscut, fiind apreciată ca un mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de Încurajare a oficializării economiei ascunse, inclusiv creșterea atractivității pentru investitorii străini. Concomitent cu reconsiderarea modului de impozitare a profitului s-a urmărit și armonizarea legislației În domeniu cu cea din UE. În acest sens, modul de așezare, urmărire și percepere a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitelor și a taxelor, cu scopul creșterii transparenței mediului de afaceri, Îmbunătățirii competiției și lărgirea bazei de impozitare, ținta principală a Guvernului fiind relaxarea fiscală ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de Încurajare a oficializării economiei ascunse. În același timp, relaxarea fiscală va asigura sustenabilitatea creșterii economice prin extinderea bazei de impozitare, ca urmare a extinderii activităților economice oficiale (atât la nivel antreprenorial, cât și la nivelul ofertei de muncă). În plus, relaxarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rural sau problema dezvoltării agriculturii biologice. Au fost enumerate apoi câteva dintre direcțiile de acțiune: dezvoltarea unor surse energetice alternative În spațiul rural, dezvoltarea unor activități economice alternative agriculturii, comunicarea și colaborarea cu organisme din afara țării, colaborarea cu universitățile și Încurajarea studenților pentru a deveni antreprenori În spațiul rural, ajutorarea populațiilor sărace din țările africane În vederea dezvoltării agriculturii și a spațiului rural. Oarecum șocant pentru noi, ministrul norvegian al Agriculturii s-a declarat un susținător al fermelor mici ca bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu pot fi întotdeauna soluționate definitiv pe căi democratice și de aceea el argumentează că în anumite condiții (e.g. state-multietnice) o soluție o poate reprezenta dizolvarea comunității politice în unități mai mici, cu o funcționare ceva mai armonioasă sau încurajarea proceselor de secesiune. 1.3 Populism și democrație: prieten și dușman În majoritatea cazurilor termenul populism are o conotație negativă, în timp ce democrația beneficiază de o conotație pozitivă clară. Adesea, populismul este privit ca o amenințare la adresa democrației, drept o cautare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Roberts în capitolul despre Venezuela, Hugo Chávez a creat un regim nou, care a arătat puțin respect față de mecanismele de "control și echilibru" instituționale, inerente unui model de democrație liberală, și, în schimb, a susținut o mișcare radicală în direcția încurajării participării în politică. Dar, după cum tot Roberts arată, deteriorarea calității democrației venezuelene a început înainte de venirea lui Chávez la putere, și a fost îndeaproape legată de proasta gestionare a economiei naționale dependente de petrol de către actorii politici "democratici" tradiționali, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să se lucreze asupra distorsiunilor cognitive; - organizarea unor exerciții care se pot realiza în timpul ședinței; - să aștepte, să observe, să accepte creșterea angoasei, stagnarea și recăderea; - realizarea unui debriefing în legătură cu exercițiul care tocmai a luat sfârșit (emoții, cogniții, comportamente); - întărirea, încurajarea, felicitarea pacientului; - programarea cu acesta a sarcinilor care urmează a fi realizate între ședințe. Acest timp rezervat consultației permite pacientului să învețe și să cunoască mai bine instrumentele terapeutice, dar și, progresiv, să ia inițiative, să propună exerciții la care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se îngrijora în mod constant. Inventarul intoleranței la incertitudine (III) prezintă patruzeci și cinci de itemi divizați în două secțiuni: prima măsoară intoleranța la incertitudine, în timp ce a doua evaluează șase consecințe cognitive și comportamentale asociate (îndoiala, dorința de încurajare...). In cazul lui Marie, acesta permite identificarea nivelului său de toleranță la incertitudini și evaluarea manifestărilor în viața cotidiană a tendinței sale de a considera incertitudinile ca fiind inacceptabile. Chestionarul atitudinii față de probleme (QAP) conține doisprezece itemi care evaluează atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cogniții/neliniști, emoții și comportamente), folosindu-se de experiențele sale din săptămâna trecută. In plus, favorizarea înțelegerii comportamentelor implicate permite definirea neliniștii și diferențierea acesteia de anxietate și abordarea rolului comportamentelor securizante și a tratamentului medicamentos ca fiind elemente de încurajare. Mai degrabă decât să insiste în vederea identificării unei teme generatoare de neliniște, terapeutul o determină pe Marie să-și pună întrebări în legătură cu teama de consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea formula apoi un raționament mai realist, care să conțină un element provocator (de exemplu, „alegând o soluție, am posibilitatea de a-mi rezolva problema”). Sedințele 12, 13 și 14: consolidarea rezultatelor și prevenirea recăderii Ultimele ședințe au drept obiective încurajarea Mariei să continue terapia pentru a-și consolida rezultatele, să identifice prezența unor elemente noi care pot dăuna schimbării și să prevină o eventuală recădere. Identificarea obiectivelor în funcție de abilitățile dezvoltate Travaliul terapeutic începe printr-o trecere în revistă a componentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale tratamentului. Ele trebuie să fie stabilite de către pacient și să fie realizabile cu ușurință. Principiile unui plan de urgență Planul de urgență este alcătuit din diverse elemente: - cognițiile, adică tot ceea ce-și poate spune pacientul (avantaje, inconveniente, decizii, încurajări...); - comportamentele, adică tot ceea ce pacientul poate face (activitate centrată pe plăcere); - relațiile, adică persoanele la care pacientul poate telefona (persoane apropiate, asociații, persoane care acordă îngrijire...). Idealul este ca subiectul să păstreze asupra sa un exemplar al planului său de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a douăsprezecea ședință: rezultat și comentarii în legătură cu rezolvarea comportamentului problemă, impotența. Sedința 1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert și pe Carolyn, având grijă să le precizeze spontan faptul că nu se află în fața unui judecător, că sunt acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Petreceri, luarea mesei în tête à tête, exprimarea opiniilor sau formularea unor întrebări într-un grup de persoane... Participarea la o petrecere însă fără manifestare verbală, intervenție verbală scurtă, participarea la o conversație evitând să ofere detalii personale... Autopedepsire în loc de încurajare după un eșec presupus. Chiar dacă celelalte situații pot fi depășite, cei mai mulți pacienți manifestă și atunci mici semne de anxietate socială sau de evitări subtile (crispați de teama de a nu-și manifesta emotivitatea sau incompetența). Această focalizare obsedantă ridică adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
multe ori, baza reușitei unei activități. Jocurile, trusele, planșele, materialele audio-video, aparatele, calculatorul constituie o parte foarte importantă În realizarea scopului propus de educatoare. 6. Un Învățământ care se vrea integrat În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea lor diferențiată, Încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine și pentru instruirea conform nevoilor și capacităților fiecăruia, pregătirea de nivel superior a educatoarelor care să le permită Înțelegerea complexă a situațiilor de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
profesională a personalului, detașări temporare în scop formativ; − dezvoltarea organizației ca o comunitate profesională, prin: exercitarea interactivă a conducerii, în contact direct cu personalul; transparența standardelor, regulilor și procedurilor; organizarea lucrului pe proiecte; folosirea de manuale de recomandări și proceduri; încurajarea autoresponsabilizării profesionale; capitalizarea cunoașterii în arhive de proiecte; favorizarea creării de rețele de comunicare profesională între membrii organizației, precum și cu partenerii acesteia. Enumerarea de mai sus arată că în prezent se dispune de o gamă de soluții tehnologice și manageriale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu asta când spuneți..." deoarece utilizarea sintagmei "de ce" declanșează o atitudine de defensivă. Când părți din mesaj sunt insuficiente se poate folosi tatonarea de aprofundare: "Puteți să îmi spuneți mai multe despre asta?". De asemenea tatonarea reflectivă are utilitate pentru încurajarea vorbitorului să adâncească analiza subiectului în discuție: "Spuneți că ați fost dezamăgit de ...." Feedbackul reflectat constă în clasificarea mesajului vorbitorului sub formă de răspuns al ascultătorului pentru a comunica faptul că acesta din urmă îl înțelege și îl acceptă pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
scop, elementele diversității culturale cât și elementele de legătură la scară socială. Pe de altă parte, "statele sunt din ce în ce mai conștiente de necesitatea de a dezvolta o veritabilă politică culturală internațională, destinată în primul rând promovării culturii naționale în străinătate și încurajării dialogului intercultural, deoarece chestiunile culturale nu mai constituie în prezent un simplu mijloc utilizat conform oportunităților de politică externă, ci o dimensiune a diplomației."69 Premisa acestei conștientizări o constituie dubla tendință de valorificare a dimensiunii internaționale a politicii culturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oferim servicii care reflectă și răspund gamei diversificate de nevoi ale clienților noștri. Obiectivul nostru este să integrăm diversitatea în toate aspectele serviciilor noastre, asigurându-ne, astfel, că rămânem competitivi. * Danone: Deschizându-ne către diversitate Danone crede că integrarea și încurajarea diversității este o modalitate prin care ne asigurăm că Grupul nostru rămâne dinamic. Concret... Grupul "refuză orice formă de discriminare bazată pe rasă, sex, religie, naționalitate sau vârstă și încurajează diversitatea oferind oportunități egale la angajare, plată egală și șanse
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
negative pe care le produce discriminarea: La nivel individual: * performanțe scăzute; * lipsa motivației; * satisfacție profesională scăzută; * retragerea; * sentimente de vinovație; * diminuarea încrederii în sine; * neintegrarea în grupul de lucru etc. * părăsirea organizației; La nivelul grupului * comunicare deficitară; * apariția situațiilor conflictuale; * încurajarea stereotipurilor; * competiție neproductivă; * individualism; * productiviate / eficientă diminuată; * slabă dezvoltare și/sau nematurizarea grupului. La nivelul companiei * fluctuație crescută; * pierderea talentelor; * creșterea costurilor de recrutare și integrare; * segregarea în interiorul organizației; * imagine negativă a organizației (stigmatul); * accesul dificil la resurse de calitate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că angajații ar trebui să fie evaluați pe baza competențelor, abilităților și potențialului, nu pe baza vârstei lor. Aceasta înseamnă că oportunitățile de angajare și personal dezvoltare a carierei vor fi disponibile, indiferent de vârsta unei persoane. Acest lucru presupune: * încurajarea personalului de toate vârstele să-și dezvolte carierele; * asigurarea că personalul din toate grupele de vârstă participe la formare, și au șansa să-și îmbunătățească aptitudinile și experiența; * evitarea prejudecăților despre abilitățile fizice și intențiile de carieră a solicitanților sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care alăptează, datorită naturii ori condițiilor particulare de prestare a muncii). Legea nu consideră discriminări măsurile speciale prevăzute pentru protecția maternității, nașterii și alăptării. Necesitatea politicilor publice de reconciliere a vieții de familie cu viața profesională este legată de necesitatea încurajării creșterii natalității, fără a izola femeile de viața publică. Astfel de politici sunt menite să încurajeze implicarea femeilor în viața profesională și implicarea bărbaților în viața de familie. Reconcilierea vieții profesionale cu viața privată poate fi realizată și prin: Politici
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]