8,635 matches
-
discurs, îndemnându-și conaționalii la luptă pentru dobândirea libertății naționale și sociale și luând atitudine împotriva nobilimii maghiare. Tot el citește jurământul solemn al revoluționarilor. Aproape un an, B. se află în centrul tuturor acțiunilor revoluționare. În martie 1849, după înfrângerea mișcării, se refugiază în Țara Românească, de unde, după arestări și eliberări succesive, ajunge la Viena. Un an și jumătate a urmat aici cursurile Facultății de Drept, după care, din octombrie 1852, se înscrie tot la Drept, la Universitatea din Pavia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
practicau divinația folosindu-se și de ulei, făină, fum etc. Se recurgea la oracole pentru regi, mari funcționari și demnitari, dar și pentru oamenii simpli. Răspunsurile mantice puteau fi favorabile sau nefavorabile: bucurie sau durere, boală sau sănătate, victorie sau Înfrângere etc. Erau obiect al studierii mantice vulturii, șoimii, cucuvelele, corbii, porumbeii, rândunelele, puii, calul, măgarul, taurul sălbatic, boul, oaia, capra, porcul, câinele, vulpea, șoarecele, șarpele, maimuța, fluturele, peștele etc. De multe ori se făceau preziceri din nașteri, fetuși și nou-născuți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii, stăpân al apelor pluviale, de către balaurul Illuyanka (substantiv comun care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tuturor zeilor. Un astfel de pretendent periculos, care beneficiază de forța elementului aproape imposibil de domesticit, amenință să distrugă orice altă componentă a cosmosului. Mitul În chestiune ne povestește tocmai cum, prin lupta Împotriva lui Baalxe "Baal" și brusca sa Înfrângere, Yam ajunge să fie redimensionat și inserat În orânduirea finală al lumii ca element indispensabil vieții. După ce acest rival este Învins, Baalxe "Baal" este proclamat rege, iar zeul artizan Kotharxe "Kothar" Îi construiește un palat splendid, În mod cert o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
case, cât și ale celui public și al morților - sunt „darul” (nesângeros, sângeros) și imaginea (aniconică/iconică, antropomorfă). Secvențele temporale sunt furnizate de anul natural, cu muncile și produsele lui, de anul politic cu termenele lui fixe de origine istorică (Înfrângere, sărbătoare a consacrării unui templu) și de ciclul de viață al fiecărei persoane (concepere, naștere, profesie, căsătorie, război, moarte). Elementele care, conform unei specifice „gramatici a simbolurilor”1, alcătuiesc o acțiune simbolică simplă sau complexă sunt, În cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
z) În „trupul final” (În limba pahlavi, tan ș pas¶n) pentru o existență purificată (Zand ș Wahman Yasn IV, 7, 66; IX, 23; cf. Boyce, 1992, pp. 76, 77, 150). Mareaxe "Marea" bătălie escatologică, care se va Încheia cu Înfrângerea Răului, va avea loc Înainte de judecata finală. O doctrină aparte (Molé, 1961, p. 145; 1965, p. 116) consideră că până și cei condamnați la infern vor fi salvați și vor putea să se Întoarcă alături de cei drepți pe pământul purificat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tavadia, 1956, pp. 121 sqq.; cf. supra), programul utopic al unirii perfecte a celor două puteri, politică și religioasă. Doar frașgird, restaurarea de la sfârșitul timpurilor (cf. supra, subcapitolul 2.4), va stabili definitiv triumful Iranului și al Bunei Religii, prin Înfrângerea străinilor opresori și nimicirea influenței demonice a doctrinelor religioase false ale acestora, În primul rând a Islamului, a maniheismului și a creștinismului. După secolul al IX-lea, În care zoroastrismul a rămas viu, nu numai În Fars, ci și În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din retragere ca la o poruncă divină 2. Se poate deci observa că Romulusxe "Romulus", deși prezent pe câmpul de luptă, nu este comandantul militar al armatei romane și, cu toate că este Înarmat, nu se luptă: el intervine doar În momentul Înfrângerii, când cere și obține ajutorul lui Jupiter, Într-un frumos exemplu de do ut des tipic indo-european: un templu În schimbul victoriei; este deci vorba despre un comportament foarte arhaic, pe care un irlandez din Evul Mediu l-ar fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o dă pe sora sa Branwenxe "Branwen" de soție lui Matholwchxe "Matholwch", regele Irlandei, Însă ea este tratată atât de rău de către soț, Încât Brân declară război cumnatului și invadează Irlanda. Are loc o mare bătălie care se Încheie cu Înfrângerea britanilor: supraviețuiesc doar Brân, rănit mortal, și alți șapte oameni. Acesta cere să i se taie capul care rămâne mulți ani Întreg și ține companie Într-un mod plăcut celor șapte prieteni. Și aici există urme, deși foarte vagi, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Mah³bh³rata există un episod format din trei elemente, care prezintă analogii clare cu mitul lui Baldrxe "Baldr" și al Catastrofei Finale: 1) personajul negativ Duryodhanaxe "Duryodhana", cu ajutorul orbului Dh•tar³ÌÚra, pregătește un joc ce trebuia să se Încheie cu Înfrângerea și exilarea bunului YudhiÌÚhira (= Lokixe "Loki" Îl Îndeamnă pe orbul Hödrxe "Hödr" să participe la un joc care se Încheie cu trimiterea lui Baldrxe "Baldr" În infern); 2) exilul lui YudhiÌÚhira dă naștere unei perioade Întunecate care se va Încheia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu au înregistrat nicio dispariție în mare a unei armate egiptene în timp ce urmărea un grup de israeliți ieșiți sub călăuzirea unui anume Moise. Nu amintesc nici de moartea faraonului înecat în mare. În realitate, cronicile timpului nu înregistrau prea ușor înfrângerile. Și, foarte probabil, pentru curtea faraonului, evenimente ca acelea pe care le povestește Biblia erau doar anecdote lipsite de importanță. Exodul este un eveniment fundamental pentru credința lui Israel; este foarte puțin probabil ca să fi lăsat urme în istoria Egiptului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și amplificat tradiția mai veche (vezi Ex 14,21b-22.29). Această povestire aparține așa-numitei tradiții sacerdotale, o scriere care datează din epoca postexilică. 5. Dumnezeul Bibliei este alergic la cai Anterior am menționat un element interesant în această povestire: înfrângerea unei armate de care și cai. Se pare, spunând-o într-un mod mai curând paradoxal, că Dumnezeul Bibliei este alergic la cai. În acea epocă, calul era înainte de toate un animal de război ce reprezenta puterea militară. Dumnezeu este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
descendență, posteritate]”. Alături de hieroglifa care-l desemnează pe Israel se găsește și hieroglifa care înseamnă „popor”. Interpretarea acestei inscripții nu este ușoară. Probabil este vorba de o bătălie pe care Biblia nu o amintește. Cronicile naționale nu înregistrează cu ușurință înfrângerile. Ori povestirea se găsește sub o altă formă în povestirea biblică, ca de exemplu în Ios 10, unde devine o victorie a lui Iosue. În fine, s-ar putea de-a dreptul pune în dubiu istoricitatea stelei și să ne
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
literare ale epopeii. E așadar de o chestiune mai mult de stil decât de morală. Epopeea îl transportă pe cititor într-o lume sublimă în care relativul lasă loc absolutului. Epopeea în definitiv nu cunoaște căi de mijloc: victoriile sau înfrângerile sunt totale. Este pusă în joc viața și moartea, compromisurile și tergiversările sunt excluse. Din acest motiv, dușmanii lui Israel trebuie să dispară complet. După o bătălie, nu există niciun supraviețuitor printre adversari. Cine pierde bătălia moare, numai cine învinge
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
găsească în cetățile Feniciei un aliat împotriva dușmanilor comuni, mai ales asirienii care caută ieșire la Marea Mediterană și care apar pentru prima oară în regiune în timpul lui Asurbanipal al II-lea (883-859 î.C.). Acest rege ajunge la Mediterana după înfrângerea câtorva state arameene care devin vasale Asiriei, iar cele trei mari cetăți feniciene, cu cele trei porturi, Biblos, Tir și Sidon, sunt obligate să-i plătească tribut. Pe de altă parte, între Israel și porturile feniciene s-au stabilit strânse
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
împotriva Iudeii și a Ierusalimului. Pe de altă parte, Senaherib reușește restabilirea ordinii în Babilon în anul 702 î.C., putând astfel să se îndrepte spre vestul imperiului său. Ar fi mai logic să ne gândim că, deja înainte de această înfrângere și de campania împotriva Ierusalimului, Merodah-Baladan a căutat sprijinul micilor regate din Vest, în special al lui Iuda. Nu suntem însă siguri de aceasta. 2. Ezechia se pregătește de apărare În orice caz, după ce a luat din nou în frâu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ale imperiului său. Scribul alege o ordine mai mult logică decât cronologică pentru că organizează tematic conținutul. Putem individualiza trei teme principale: a) campania împotriva cetății Sidon (Fenicia) și consecințele sale: supunerea altor cetăți, tributul unor regi care se supun spontan, înfrângerea regelui Ascalonului care a încercat să reziste; b) campania împotriva cetăților filistene de-a lungul coastei (în regiunea Iaffa) care aparțineau regelui Ascalonului. Complotul cetății filistene a Ecronului cu ajutorul Egiptului. Înfrângerea unei armate egiptene la Elteche, cetatea situată la circa
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
altor cetăți, tributul unor regi care se supun spontan, înfrângerea regelui Ascalonului care a încercat să reziste; b) campania împotriva cetăților filistene de-a lungul coastei (în regiunea Iaffa) care aparțineau regelui Ascalonului. Complotul cetății filistene a Ecronului cu ajutorul Egiptului. Înfrângerea unei armate egiptene la Elteche, cetatea situată la circa 20 de km la sud de Iaffa, pe pârâul Sorec; c) campania spre interiorul țării Iudeii: cucerirea cetății filistene Ecron, cucerirea a 46 de cetăți fortificate din regatul lui Iuda, deportarea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Încă o dată, există confuzie în unele părți, deși există unanimitate asupra unei intervenții egiptene trimise de un rege de origine nubiană. (3) Ultimele mari probleme provin din povestirea din 2Rg 19,35-37. Prima: trebuie să ne întrebăm ce a provocat înfrângerea armatei asiriene. 2Rg 19,35-36 spune că o intervenția supranaturală l-a obligat pe Senaherib să părăsească câmpul de bătălie. Textul sugerează, fără îndoială, că eliberarea Ierusalimului se datorează ajutorului lui Dumnezeu. Într-un limbaj întrucâtva mai modern, s-ar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care R. înțelege să și-o asume, viețuind numai între parametrii spirituali ai românității și preocupat doar de realitățile politice ale patriei pierdute, față de care se simte obligat să adopte o atitudine militantă, un statut de soldat incapabil să accepte înfrângerea. Este punctul de vedere exprimat de el însuși în noiembrie 1948, în „Foaie volantă”, sub titlul Dreptul de a hotărî în numele națiunii, ca replică la Apelul lansat de generalul Nicolae Rădescu, prin publicația „Uniunea română”, către toți românii din exil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă unei recunoașteri a înfrângerii. footnote>. Aceasta generează însă anumite probleme mai puțin intuitive. Prima este cea descrisă și în secțiunea dedicată tranzitivității. Alături de aceasta din urmă, domeniul nerestricționat elimină regula majorității că FBSA acceptabilă (în sensul că regula majorității este intranzitivă doar pentru anumite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertății, al instituirii de hotare, el este încă nimic. Frica trasează hotarele predeterminării noastre; în ele nu ne păstrăm decât ființa primită. Suntem, astfel, fără ca, omenește, să începem să fim. Primul pas pe care îl face copilul, în măsura în care reprezintă prima înfrângere a fricii și prima ieșire din hotarul primit al imobilității sale, este prima zvâcnire a libertății, primul hotar propus și atins, primul simulacru de proiect și de preluare de sine în proiect. Acest „eu“ gol, care premerge oricărui proiect și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unicității sale, să arate că este condiționare a necondiționării. Frica e cea care cheamă astfel libertatea, ca posibilitate a necondiționării, să se manifeste. Ea, ca realitate a condiționării, o cheamă pe aceasta cerându-i să o înfrângă. Abia prin această înfrângere necondiționatul ființei umane iese la suprafață, devine real și afirmă libertatea drept condiție a ființei umane. Dar nu fiecare dintre noi poate da curs acestei chemări. Parte dintre noi nici nu o aude și nici nu știe că ea există
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
partea ei cel mai puternic aliat: faptul de a fi. De aceea faptului de a fi trebuie să i se opună un grad sporit de ființă pentru a înfrânge frica. Libertatea este gradul sporit de ființă care face cu putință înfrângerea fricii. Cel care poate ajunge la condiționarea libertății ca formă supremă de necondiționare este eroul. Pentru că șantajul faptului de a fi nu mai funcționează în cazul lui și pentru că frica își pierde astfel temeiul, forța ei se destramă și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
afirmă cu o forță neașteptată voința și libertatea celui curajos și provoacă la rândul ei, în calitatea ei de frică învinsă, frica: frica celuilalt. Pentru că „celălalt“ este nu numai cel care îmi provoacă frica, ci și acela care îmi prilejuiește înfrângerea ei, el ajunge, la rândul lui, să cunoască frica. Frica pe care eu am învins-o devine acum frica lui. „Celălalt“, cel care a provocat frica, este acum, prin replica violentă a celui care a învins-o, înfricoșat. Libertatea care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]