17,588 matches
-
o dată în viață) a fost de 513 mililitri, în timp ce fetele au băut mai puțin de jumătate din cantitatea băieților (204 mililitri). Incidența și prevalența consumului de alcool sunt mai ridicate în rândul adolescenților cu vârste mai mari, peste jumătate dintre adolescenții de peste 14 ani au consumat alcool față de 21% dintre cei sub 14 ani. Acesta este un semnal de alarmă, mai ales când corelăm aceste cifre cu cele potrivit cărora 33% din prima categorie (14 ani și peste) și 20% din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Acesta este un semnal de alarmă, mai ales când corelăm aceste cifre cu cele potrivit cărora 33% din prima categorie (14 ani și peste) și 20% din cea de-a doua au primit observații în legătură cu consumul lor de alcool. Procentul adolescenților din mediul rural care au consumat alcool cel puțin o dată este mai scăzut decât cel al adolescenților din mediul urban, în schimb, cantitatea de alcool consumată în mediul rural, de către adolescenți este aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din prima categorie (14 ani și peste) și 20% din cea de-a doua au primit observații în legătură cu consumul lor de alcool. Procentul adolescenților din mediul rural care au consumat alcool cel puțin o dată este mai scăzut decât cel al adolescenților din mediul urban, în schimb, cantitatea de alcool consumată în mediul rural, de către adolescenți este aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele arată că în ultimele 30 de zile, când au consumat băuturi alcoolice, adolescenții din mediul rural au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au primit observații în legătură cu consumul lor de alcool. Procentul adolescenților din mediul rural care au consumat alcool cel puțin o dată este mai scăzut decât cel al adolescenților din mediul urban, în schimb, cantitatea de alcool consumată în mediul rural, de către adolescenți este aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele arată că în ultimele 30 de zile, când au consumat băuturi alcoolice, adolescenții din mediul rural au băut în medie 560 de mililitri față de aproximativ 300 mililitri în mediul urban. 31
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lor de alcool. Procentul adolescenților din mediul rural care au consumat alcool cel puțin o dată este mai scăzut decât cel al adolescenților din mediul urban, în schimb, cantitatea de alcool consumată în mediul rural, de către adolescenți este aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele arată că în ultimele 30 de zile, când au consumat băuturi alcoolice, adolescenții din mediul rural au băut în medie 560 de mililitri față de aproximativ 300 mililitri în mediul urban. 31% dintre adolescenții ce trăiesc la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
scăzut decât cel al adolescenților din mediul urban, în schimb, cantitatea de alcool consumată în mediul rural, de către adolescenți este aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele arată că în ultimele 30 de zile, când au consumat băuturi alcoolice, adolescenții din mediul rural au băut în medie 560 de mililitri față de aproximativ 300 mililitri în mediul urban. 31% dintre adolescenții ce trăiesc la oraș și 30% dintre cei de la țară au primit observații referitoare la consumul lor de alcool. Raportul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aproape dublă decât adolescenții din centrele urbane. Datele arată că în ultimele 30 de zile, când au consumat băuturi alcoolice, adolescenții din mediul rural au băut în medie 560 de mililitri față de aproximativ 300 mililitri în mediul urban. 31% dintre adolescenții ce trăiesc la oraș și 30% dintre cei de la țară au primit observații referitoare la consumul lor de alcool. Raportul Organizației Mondiale a Sănătății (2014) arată că Belarusul ocupă primul loc la nivel modial atunci când vine vorba de consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un avantaj material, încălcarea legilor de statut (absenteism, abandon școlar) și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu, C., 2003, p. 230). În încercarea de a determina cauzalitatea fenomenului delincvențional, în rândul minorilor, s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minorilor, s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității în rândul minorilor se află în transformările profunde care au alterat funcțile familiei, ale școlii, ale comunității și care au redus radical rolul formativ al părinților, în raport cu copiii, atât în primii ani
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Fishbein și Ajzen) Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie) Teoria comportamentului problemă (Jessor și Jessor, 1977) Teoria comportamentului planificat (Ajzen) Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria comportamentelor de risc ale adolescenților (Jessor și Jessor, 1993) Teoriile psihologice (Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
exercitarea permanentă a unui control voluntar sau a unui control exterior persoanei. Teoriile psihologice bazate pe cauze intrapersonale includ modelul creșterii stimei de sine și teoria integrativă a comportamentului deviant a lui Kaplan (1975, 1996). Acesta pleacă de la premisa că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Teoriile psihologice bazate pe cauze intrapersonale includ modelul creșterii stimei de sine și teoria integrativă a comportamentului deviant a lui Kaplan (1975, 1996). Acesta pleacă de la premisa că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentului deviant a lui Kaplan (1975, 1996). Acesta pleacă de la premisa că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă sunt mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional, la cel experimental
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să crească în intensitate. Există anumite tipare emoționale care par să determine consumul de substanțe. Goleman, D. (2001, pp. 306-307) identifică două căi emoționale care conduc la alcoolism. Una începe atunci când, după o perioadă de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să determine consumul de substanțe. Goleman, D. (2001, pp. 306-307) identifică două căi emoționale care conduc la alcoolism. Una începe atunci când, după o perioadă de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi face pe adolescenți să fie dispuși să încerce orice. Acest
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi face pe adolescenți să fie dispuși să încerce orice. Acest lucru asociat cu impulsivitatea lor firească îi face să aibă o înclinație clară spre a abuza de o serie întreagă de droguri puternice, nu numai de alcool. Teoriile bazate pe familie și pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria socializării, centrându-se în mod special pe legătura dintre dezvoltarea adolescentului și relația sa cu părinții și egalii. Conceptele și procesele folosite provin din teoria învățării sociale și din teoria controlului (Kandel și Davies, 1992, pp. 211-253). Ideea principală este aceea că utilizarea drogurilor ilegale, marihuana, cocaină, heroină se produce într-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o mai mare convenționalitate atât la bărbați cât și la femei. Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce (Newcomb, M.D., 1996, pp. 477-504; Windle, M., Davies, T.P., 1999, pp. 181-193) reunește informațiile disponibile asupra teoriei pseudo-maturități sau a dezvoltării precoce la adolescenți cu privire la consumul de droguri. Ceea ce afirmă această teorie este că în timpul adolescenței, și în fața experimentării rolurilor adulte, adolescentul va întâmpina dificultăți în a face față în diferite sfere ale vieții. Afirmația de bază a acestei teorii este că realizarea de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
M.D., 1996, pp. 477-504; Windle, M., Davies, T.P., 1999, pp. 181-193) reunește informațiile disponibile asupra teoriei pseudo-maturități sau a dezvoltării precoce la adolescenți cu privire la consumul de droguri. Ceea ce afirmă această teorie este că în timpul adolescenței, și în fața experimentării rolurilor adulte, adolescentul va întâmpina dificultăți în a face față în diferite sfere ale vieții. Afirmația de bază a acestei teorii este că realizarea de activități timpurii față de vârsta cronologică și implicarea în responsabilități tipic adulte la o vârstă prematură din adolescență interferă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Această teorie combină elemente din teoria controlului și teoria învățării sociale. Comportamentul deviant se dezvoltă într-o formă dinamică pe parcursul vieții prin interacțiunea mai multor procese. Astfel, primul element relevant pentru producerea unui comportament delincvent este lipsa legăturilor convenționale. Acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se află într-o relație sigură cu școala și alte activități convenționale au o probabilitate mica de a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă aceasta, de obicei acești adolescenți, se află
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
convenționale. Acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se află într-o relație sigură cu școala și alte activități convenționale au o probabilitate mica de a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă aceasta, de obicei acești adolescenți, se află în cadrul unor rețele sociale convenționale, ceea ce scade și mai mult probabilitatea de a se implica în activități deviante. Pe de alta parte, dacă legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, posibilitatea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
problemă/de risc (Jessor și Jessor, 1977). De la apariția sa, s-a constituit într-un punct de referință, iar recent, s-au făcut anumite reformulări care au condus la apariția unei noi teorii și anume teoria comportamentelor de risc ale adolescenților. Teoria acordă o mare importanță sărăciei, inegalității și discriminării sociale pentru apariția comportamentelor de risc. Jessor și Jessor, (1993) aduc în atenție factorii de risc și de protecție, comportamentele de risc dar și efectele acestor comportamnete. Aportul pe care îl
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
această teorie este acela de a nu orienta întreaga responsabilitate pe individ, deoarece responsabilitatea contextului social (îndeosebi sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare importanță. Potrivit lucrării, "Problem behaviour and psychosocial development: a longitudinal study of youth" (Jesor și Jesor, 1977), adolescenții caută riscul deoarece acesta le permite să: * aibă controlul asupra propriei vieți; * își exprime nemulțumirea față de autoritatea părintească și normele sociale; * facă față frustrărilor, nemulțumirilor, anxietății, inadaptării sau eșecului; * câștige accesul în grupul de egali și să demonstreze aderarea și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
grup; * confirme identitatea personală; * afirme maturitatea marcând trecerea către stadiul următor de dezvoltare, acela de adult tânăr. Plecând de la teoriile lui Farley (1971) și Zuckerman (1964), teoria ajustării stimulilor, "a căutării de senzații", Jessor și Jessor (1977) explică nevoia implicării adolescenților în comportamente de risc ca pe o dorință de a obține plăcere, distracție. Cercetările au arătat că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]