11,054 matches
-
României îmbătrânește și scade - de la 23 de milioane în 1990, la 21,6 milioane în 2006 -, că există măsuri propuse de specialiști pentru diminuarea efectelor negative asupra societății - Cartea Verde a Populației în România - și că această problemă este pe agenda publică de mai mult de doi ani. Conferința Populația României - încotro? și-a propus: să prezinte și să dezbată posibilele soluții la problemele privind populația și dezvoltarea României; să prezinte rezultatele consultării publice asupra opțiunilor identificate în Cartea Verde a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tineretul universitar, cu multitudinea preocupărilor sale [...], va cultiva spiritul critic și schimbul elevat de idei”. Într-adevăr, alături de „Echinox”, publicația va fi atât o tribună de dezbatere (uneori, din păcate, formală) a problemelor specific studențești - sesiunea, cercurile științifice etc. (rubrica „Agenda vieții universitare”), cât și o modalitate de exprimare literar-culturală a câtorva generații de tineri - marcată, desigur, de fluxul sau refluxul „politizării”, în ciuda eforturilor de eludare a ideologicului. Poezie semnează alături de nume consacrate, numeroși tineri debutanți sau începători: Mihai Tatulici, Nicolae
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
modă primejdioasă, cea a utilizării anesteziei epidurale la nașterea vaginală. Procedura privează abuziv nașterea de orice sintaxă psihologică și spirituală, transformând mama și copilul în două legume insensibile și mult prea detașate pentru a onora un asemenea eveniment crucial. Cercetând agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorbească în mod concret noțiunea de geniu; altfel spus, a ancora un proiect ideologic și o unitate de discurs într-o realitate locală. Însă un asemenea obiect de cercetare, care să coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și dificil de abordat. El cere o reflecție asupra cadrului de observare a materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1.6. Despre metoda acestei cărți Într-o monografie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris și interesul elitelor pariziene de a-și impune interpretarea și de a-și apropria o "marfă" spirituală. Așadar, ca să înțelegem cum a perceput generația postrevoluționară poezia populară trebuie să căutăm în afara câmpului românesc și să ne întrebăm care era agenda culturii franceze. Jules Michelet definește încă din Le Peuple 55 ceea ce caută: un model al democrației fondat pe solidaritatea voluntară, pe care o numește "fraternitate". Diferența fundamentală pe care o invocă e aceea dintre asocierea prin contract (contract social, instituțional
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spațiului public, gama de profesii și implicit posibilitățile de exprimare a dorințelor în formele de activitate disponibile au condiționări specifice într-o structură statală stabilizată în secolul al XIX-lea, cu un sistem economic încă slab diversificat și cu o agendă publică definită de aspirații naționaliste. Reprezentările vocației - chiar și în spațiul literar - depind de economia țării, de aparatul funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
catolici din domeniul presei, fiind astfel unul intern, spre deosebire de Expoziția mondială a presei catolice, care s-a adresat întregii lumi, dorind să se evidențieze performanțele și amploarea presei catolice. Ca urmare a participării la Congres, publicațiile din România au preluat "agenda" discutată la această întâlnire și în perioada următoare. Aceste concepții și teme, dezbătute în cadrul evenimentului (lupta împotriva comunismului, contestarea francmasonilor etc.) s-au regăsit ulterior în publicațiile catolice românești (urmând cu fidelitate directivele stabilite în cadrul congresului). III.1.2. Expoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
centru Biserica și Vaticanul, (dar prin viziunea unor ziariști catolici, care s-au adresat de această dată publicului din România). Astfel, prin articolele sale, ziarul a vizat un dublu rolul: de a informa Vaticanul despre problemele cele mai importante ale agendei publice din România, dar și de a prezenta populației din țara noastră unele evenimente internaționale având la bază viziunea Bisericii. Interesul deosebit al Vaticanului și implicarea sa directă (prin intervenția nunțiului de la București) în înființarea acestui ziar, finanțarea lui cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ȘES Strategia Europeană de Securitate TUE Tratatul asupra Uniunii Europene UE Uniunea Europeană WZO Organizația Mondială Sionista Prefață Problematică Orientului Mijlociu, delimitat de autoare în dimensiunea să geostrategică și religioasă din Maroc până în Iran s-a impus pe prima pagină a agendelor diplomatice și politice ale principalilor actori de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial până astăzi și va rămâne în continuare pe același loc, în anii sau deceniile care urmează, după cum prefigurează autoarea în ultimul capitol al cărții sale, un
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de prăbușirea Uniunii Sovietice, ci și datorită globalizării care a revoluționat structura diplomației tradiționale.13 În era globalizării mare parte din problemele interne ale unui stat au devenit probleme globale, în condițiile în care unele au fost prezente constant pe agenda relațiilor internaționale, a diplomației în general; astfel, dacă în mod tradițional una dintre funcțiile statului-național era cea de autoconservare (care viza menținerea ordinii și apărarea comunității naționale de pericolele externe și interne), în prezent această funcție a fost limitată și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomația s-a implicat în managementul unor probleme care nu implicau în mod direct securitatea, treptat însă problematică securității a devenit domeniul de bază al diplomației și odată cu redefinirea acesteia s-au luat în calcul o serie de elemente necesare agendei de securitate (de exemplu: factori de natură culturală, politica, mediu etc.). Datorită procedurilor folosite diplomația este considerată a fi un domeniu puternic ancorat în tradiționalitate, cu toate acestea în spatele normelor și regulilor consacrate și general acceptate ale diplomației se remarcă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la finalul Congresului de la Viena (1815), apreciind că diplomația bilaterală este normală, concluziona: each for himself and God for uș all (fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru noi toți").37 Multilateralismul specific perioadei post-Război Rece s-a caracterizat printr-o agenda complexă de conferințe și negocieri, cu un număr mare de probleme și cu implicarea unui număr crescut de experți, grupuri de cetățeni și organizații neguvernamentale.38 Potrivit lui I. William Zartman relațiile dintre state sunt menținute prin ceea ce numim normal diplomacy
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a fost considerată a fi de debut pentru diplomația preventivă (preventive diplomacy), Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite solicitând (în anul 1992) întărirea capacității Națiunilor Unite în domeniul diplomației preventive pentru operațiunile de menținere și asigurare a păcii. În Agendă pentru Pace, fostul Secretar General al ONU, Boutros Boutros-Ghali, acordă atenție diplomației preventive făcând referire și definind conceptele de menținerea păcii (peace-keeping), întărirea păcii (peace-enforcement) și consolidarea păcii (peace-making).66 Diplomația preventivă a devenit prioritară nu numai pentru ONU, treptat
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
internaționale, degradarea mediului înconjurător, integrarea în diferite structuri regionale etc. În studiile actuale de securitate se remarcă o distincție evidență între abordarea tradiționalista a securității, care era centrată pe stat și pe dimensiunea militară și abordarea ce urmărește să lărgească agenda de securitate prin analiza problemelor militare și non-militare. Se remarcă, de asemenea, o predilecție către lărgirea sferei de definire a securității,94 analiști precum Barry Buzan, Ole Waever și Jaap de Wilde (reprezentanți ai Școlii de gandire de la Copenhaga) reluând
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
suveranității statale, proclamarea statului palestinian, rezolvarea problemei refugiaților, recâștigarea Ierusalimului etc., fiind chestiuni asumate de întreaga comunitate arabo-musulmană din Orientul Mijlociu și Apropiat (în general de arabii musulmani din întreaga lume). De decenii, statele 248 arabe din regiune au avut pe agenda de politică externă două probleme dominante: unitatea arabă și problema palestiniană, sprijinind financiar (și nu numai) OEP.249 Egiptul a fost primul stat arab care a încheiat pacea cu Israelul prin semnarea tratatului de pace israeliano-egiptean la Câmp David (1978
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
controlul inclusiv al televiziunii publice.395 La 29 iulie 2013, la inițiativa Secretarului de Stat american, John Kerry, s-au reluat seria negocierilor 396 diplomatice la care au participat premierul israelian, Benjamin Netanyahu și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, pe agenda de discuții regăsindu-se problemă granițelor, securității, Ierusalimului și Văii Iordanului, negocieri care însă nu au condus către un acord mult așteptat.397 La 8 august 2013, Abu Bakr al-Baghdadi, califul autoproclamat al ISIS (care a fost ales, în 2010
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care vor dori să revină și să trăiască în pace cu vecinii, motiv pentru care ar trebui să li se permită acest lucru cât mai rapid posibil. Problematică ridicată de statutul refugiaților palestinieni se va regăsi în mod constant pe agenda de lucru a sesiunilor Adunării Generale a ONU și/sau ale Consiliului de Securitate; în acest sens exemplificam menționând: Rezoluția 302(IV)637 adoptată la 8 decembrie 1949, Rezoluția 393(V)638 din 2 decembrie 1950 și Rezoluția 394(V
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pentru Cooperare al Golfului Persic, Organizației Națiunilor Unite și statelor Comunității Europene; pe parcursul conferinței s-a reiterat constant ideea soluției bazate pe principiul pământ pentru pace,798 s-au deschis căi pentru negocieri bilaterale și multilaterale, printre problemele aflate pe agenda de lucru a negocierilor de la Madrid regăsindu-se: cele teritoriale, dreptul de reîntoarcere a evreilor (din Europa Centrală, statele arabe, URSS), problema palestinienilor refugiați în Liban și Iordania, statutul Ierusalimului, recunoașterea statului Israel etc. Conferință de Pace desfășurată la Madrid
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în discuție pentru prima dată problemă autonomiei palestinienilor în teritoriile din Cisiordania și Gază, negocierile concentrându-se în jurul statutului permanent al acestora. Deși pe parcursul conferinței nu s-a găsit o formulă rezonabilă pacificatoare, singura realizare notabilă a fost stabilirea unei agende comune, procesul de pace dovedindu-se a fi o problemă greu de gestionat în condițiile în care discursul israelian era centrat pe neacceptarea oricăror forme de cedare în plan teritorial; toate acestea vor contribui, în timp, la sporirea violențelor dintre
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Federației Ruse și a Egiptului, acordul privind implementarea hotărârilor de la Oslo (din 1993), prin care se limitau acțiunile Israelului asupra Gâzei și Ierihonului (Cisiordania) și se conferea un nou statut palestinienilor. Acordul de la Cairo este al treilea element semnificativ al agendei pentru pace, reafirmând succesele negocierilor inițiate la Madrid și recunoscând legitimitatea aranjamentelor de autoguvernare din Gază și Ierihon, negociate pe filiera Oslo, ca parte integrantă a procesului de pace. Acordul se dorea a fi o extensie a Declarației de Principii
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
zone. Orientul Apropiat și Mijlociu, regiunile Africii de Nord și Golful Persic au reprezentat dintotdeauna pentru UE zone strategice, cu potențial, în care atât Comisia, cât și Consiliul European au identificat o serie de interese-cheie care s-au regăsit pe agenda politicii externe a Uniunii. În acest sens, UE a inițiat programe de cooperare politică și economică, care urmăresc pe de-o parte să reprezinte interesele Uniunii în regiuni cu importanță geoeconomică ridicată (dacă se au în vedere resursele de hidrocarburi
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nu numai în această calitate), este direct implicat în sprijinirea procesului de pace, la nivel politic delegațiile PE colaborând atât cu Knessetul israelian, cât și cu Consiliul Legislativ Palestinian; în ceea ce privește Orientul Mijlociu, PE coordonează un grup de lucru care are pe agenda sa de lucru (cu caracter permanent) problematică procesului de pace israeliano-palestinian.860 În ceea ce privește procesul de pace din Orientul Mijlociu diplomația europeană și-a canalizat eforturile în două direcții prioritare de acțiune: managementul crizei și rezolvarea crizei, dezvoltând o serie de politici
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de exemplu: refuzul israelienilor de a înceta construirea de noi așezări). Cu prilejul summitului de la Bruxelles (din 11-12 decembrie 2008), în concluziile prezentate de președintele Consiliului European se preciza că procesul de pace din Orientul Mijlociu rămâne în topul priorităților pe agenda diplomației UE, având în vedere că este imperativa instaurarea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare în întreaga regiune nu numai în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian.896 În februarie 2009, Consiliul European declară că UE s-a angajat să facă tot ce poate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
procesul Cvartetului prin acțiuni care să consolideze încrederea și să creeze astfel un climat necesar pentru a asigura desfășurarea de negocieri substanțiale, care să ducă la o pace cuprinzătoare și durabilă".907 La Consiliul UE, din 16 decembrie 2013, pe agenda de lucru s-a regăsit și analiza situației procesului de pace din Orientul Mijlociu asupra căreia s-a convenit următoarele: "Uniunea Europeană sprijină pe deplin eforturile părților și ale SUA pentru o soluționare justă și durabilă a conflictului israeliano-palestinian. Uniunea Europeană își exprimă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a UE și înghețând relațiile UE-Israel în virtutea articolului 2 din Acordul de asociere; rezoluția reiterează decizia UE de lansare a unei inițiative denumite "Parlamentari pentru pace", care să reunească parlamentari europeni, israelieni și palestinieni, pentru a contribui la elaborarea unei agende pentru pace și a completa eforturile diplomatice ale UE".911 Că o concluzie, apreciez că securitatea, dezvoltarea economică, reforma instituțională, drepturile omului, societatea civilă și egalitatea de gen, la care se adaugă libertatea presei, de exprimare și asociere toate acestea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]