10,371 matches
-
Sf. Atanasie, Sf. Modest, Sf. Ioan cel Milostiv și un sfânt necunoscut. În clopotniță se află un clopot mare turnat în 1853 la Brașov de un meșter sas, după cum arată următoarea inscripție: ""Gegossen von Albert Gottschling in Kronstadt 1853"". În spatele altarului se află mormântul căminăresei Safta Anastasiu (1817-1846), pe care se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: În semn de recunoștință față de donatorul Tache Anastasiu, Academia Română a construit în curtea bisericii, în partea de
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
fost de zidărie dar s-a prăbușit spre biserică. Cea mai mare parte din zidărie a fost furată, dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se mai
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
pămînt. La intrare sunt doi stâlpi, care parțial sînt sculptați în formă de sfredel. Ușile sunt mici, 0,80, 0,90 m lățime și 1,50, 1,60 înălțime. Tavanul a fost la înălțimea de doi metri. În masa de la altar se găsesc Sfinte Moaște." "Cauzele acestor stări de lucrări sînt: 1. S-a permis înmormîntarea pînă lîngă biserică. Sînt morminte la 1,00-1,50 m depărtare de biserică. În preajma acestor morminte zidăria soclului este cel mai mult deplasată și lăsată
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
să fie adîncită sub nivelul gropilor din vecinătate.”" Câteva imagini atașate referatului din 1974 se păstrează într-o stare avansată de degradare. Cu greu se mai pot distinge portalul intrării, sculptat cu o funie, o fereastră dreptunghiulară mică în axul altarului, stâlpii de zidărie, pereții și acoperirea căzută în interior. Din datele accesibile se desprind trăsăturile unei biserici de lemn obișnuite în zonă. În planul bisericii erau cuprinse de la vest la est un pridvor, un pronaos, naos și absida puțin îngustată
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
pereții și acoperirea căzută în interior. Din datele accesibile se desprind trăsăturile unei biserici de lemn obișnuite în zonă. În planul bisericii erau cuprinse de la vest la est un pridvor, un pronaos, naos și absida puțin îngustată și poligonală a altarului. Din descriere și imagini reiese că pridvorul și tâmpla ar fi fost ridicate din zid. Acest aspect este familiar în zonă și corespunde tendințelor din secolul 19 de a folosi sau imita zidăria chiar și în construcții de lemn. Se
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelate biserici construite, în prima jumătate a veacului trecut, în satele și târgurile Crișanei. Important este astfel, în primul rând, faptul că decorația interioară veche se păstrează, aproape peste tot, începând din altar și până în spațiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. În al doilea rând, atrage luarea aminte complexitatea decorului, în speță a iconografiei, întru totul conformă cu ținuta exemplară tradițională a comunității ortodoxe din Homorogul Român. În al
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
aparținând altor religii. Catolicismul practicat în Brazilia este bogat în ceremonii populare ce își au radăcinele în tradițiile portugheze dar de asemenea este influențat de obiceiurile ce au aparținut sclavilor africani și populației native braziliene. Tradițiile populare includ pelerinaje la „Altarul Național al Maicii Noastre din Aparecida” („Nossa Senhora Aparecida”) — Sfântul protector al Braziliei — și festivaluri religioase cum ar fi „Cirio de Nazare” în [Belem] și „Festa do Divino” în multe orașe din centrul Braziliei. Zonele care au primit numeroși imigranți
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
sunt duble, la fel ca la bisericuțele de lemn de la Cănicea și Turtaba, dar partea de jos nu mai are motive florale, ci prezintă scene biblice. Catapeteasma este din două rânduri de icoane, având deasupra crucea cu Mântuitorul răstignit. În altar, sfinții canonici sunt grupați câte doi: Vasile și Grigore, Ioan și Nicolae, și cei doi arhidiaconi, Ștefan și Laurențiu. La proscomidiar există un Pomelnic de obște, destul de șters însă, pentru a se mai distinge numele ctitorilor. Piciorul mesei din altar
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
altar, sfinții canonici sunt grupați câte doi: Vasile și Grigore, Ioan și Nicolae, și cei doi arhidiaconi, Ștefan și Laurențiu. La proscomidiar există un Pomelnic de obște, destul de șters însă, pentru a se mai distinge numele ctitorilor. Piciorul mesei din altar seamănă cu o piatră de moară.
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
Christi" e datorată unui român, boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab. Traducerea a fost realizată și tipărită în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu. Până în 2005, moaștele / relicvele "Fericitului Thomas a Kempis" se aflau într-unul din altarele "Bisericii Sf. Mihail" din Zwolle, în provincia Overijssel, Țările de Jos. De aici, în anul 2006, au fost transferate la Bazilica Adormirea Maicii Domnului aflată în centrul orașului Zwolle.
Thomas a Kempis () [Corola-website/Science/319967_a_321296]
-
pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire , dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor artei brâncovenești și în a
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea vieții”, arhierei și arhidiaconi. Pentru ea pisania consemnează cu data
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa, Constantin Jurj, pictor din Runc”. Pereții naosului (pronaosul nu a fost pictat), sunt ocupați de reprezentări pe suprafețe mari; pe nord, Înălțarea lui Hristos, iar lângă altar, mucenicul Haralambie; pe sud, Coborârea la iad, și Viziunea patriarhului Petru. Pe timpanul de vest; Dreapta Judecată a lui Hristos, Credința Tomei, Aflarea mormântului gol, Când s-a arătat Hristos Mariei Magdalena. Pe boltă, câte două registre cu reprezentări din
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
ridicare a bisericii. Datarea ante quem a acesteia o constituie prima etapă de pictură, anul 1780. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea streșinii cu 1,30 m. Scara de acces la
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală. O altă etapă de lucru, la decorarea bisericii, și alți artiști, formați de cei din generația amintită, o reprezintă pictura altarului, executată, conform inscripției: „ ... de Nicolae Cuc din Lupșa, cu cheltuiala a tot satu ”, ca și cea pronaosului, din 1827, la care colaborează cu Nicolae Hisem. Prin ansamblul său de pictură, ce cuprinde în limitele sale, aproape o jumătate de secol
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
acesteia ridicându-se o mică clopotniță. O serie de console susțin cornișa, acest stil întâlnindu-se și la alte case din Iași, cum ar fi Institutul "Notre Dame de Sion", care datează cam din aceeași epocă. În partea de răsărit, altarul are o formă de semicerc și înălțime mai redusă decât a planului circular, fiind alipit de cercul mare al bisericii. În absida altarului se află o altă intrare în biserică. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
ar fi Institutul "Notre Dame de Sion", care datează cam din aceeași epocă. În partea de răsărit, altarul are o formă de semicerc și înălțime mai redusă decât a planului circular, fiind alipit de cercul mare al bisericii. În absida altarului se află o altă intrare în biserică. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, icoanele fiind lucrate de zugravul Gh. Ionescu din Iași (1908-1909) în stil neobizantin.
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
anii 1910-1911 de către episcopul Conon Arămescu-Donici (1902-1912). În timpul păstoririi sale s-a mărit pridvorul, s-au construit cele două veșmântării (preoțească și arhierească) de-o parte și de alta a sfântului prestol, mărindu-se, totodată, și proscomidiarul, s-a parchetat altarul, s-au acoperit turlele cu tablă de aramă și s-au îmbrăcat în argint două icoane mari din catapeteasmă. Episcopul Nifon Criveanu (1934-1935) a efectuat o serie de reparații ale lăcașului de cult: s-au reparat și vopsit strănile, s-
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
pisania veche. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Huși are plan triconc, cu turlă pe naos și turn-clopotniță pe pronaos. Fațadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradițională pe două registre separate de un brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
de un brâu. Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt bolți semicilindrice. Pictura murală a fost realizată de pictorul Gheorghe Tattarescu între anii 1890-1891. Ca urmare a faptului că a fost înnegrită de fum în timp, Comisiunea Monumentelor Istorice l-a desemnat pe pictorul Gh. Tomescu
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
refacere a picturii între anii 1997-1998 de către pictorul Dumitru Bănică. Printre odoarele de preț de care dispune menționăm următoarele: În biserică, lângă strana arhierească, se află mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) și Meletie Istrati (1851-1857). Pe lângă acestea, în curtea bisericii, în spatele altarului, se află mormintele episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) și Grigorie Leu (1940-1949). Între anii 1826-1848, episcopul Sofronie Miclescu a împrejmuit terenul Episcopiei din Huși cu un zid de incintă înalt și gros, din cărămidă. El a fost refăcut în 1938, când
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
amestecului puterii politice în viața bisericească. Numele său înscris pe pisania pusă pe cișmea a fost șters cu dalta. În septembrie 1889, episcopul Silvestru Bălănescu al Hușilor a ridicat un monument în amintirea binefăcătorilor bisericii episcopale. Monumentul se află în dreptul altarului bisericii și are o secțiune hexagonală având o cruce în vârf. Pe latura vestică a monumentului se află următoarea inscripție: "“Acest monument s-a rădicat în amintirea sânțiților servitori și bine-făcetori ai Bisericei Episcopiei, fiind Episcop Hușilor Silvestru Bălănescu. Anul
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]