28,520 matches
-
și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
oaselor cutiei craniene, vertebrelor, coastelor, sternului, bazinului ș.a., produce dislocarea celulelor mieloide normale și insuficiență medulară gravă, dar și demineralizare osoasă, apariția nucleilor de osteoliză difuză, dureri și fracturi patologice, până la osteoporoză generalizată. Ca biolog, autorul cărții nu insistă asupra amănuntelor cu specific strict medical ci se mărginește să sistematizeze din literatură principalele aspecte teoretice privind mielomul multiplu, inclusiv tipurile de investigații folosite în laboratoarele de profil și să evidențieze principalele modificări hematologice care apar la pacienții afectați de această maladie
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
securitatea personalului de producție. Odată cu dezvoltarea turismului industrial apare clar necesitatea asigurării suplimentare a securității personalului. De aceea, ca urmare a creșterii responsabilității impuse prin legislație șefului de department (lucrări, comenzi), îl obligă pe acesta să se intereseze foarte în amănunt asupra condițiilor de lucru de la furnizorii săi, condiții care devin din ce în ce mai mult un criteriu după care acesta îi va selecționa pe cei cărora le va da comenzi sau o piață. Miza egalizării (normalizării) standardelor internaționale sau europene În materie de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
Eliade, ca într-un roman care vrea să surprindă cursul ascuns al vieții interioare a fiecărui personaj, oamenii care sunt redați să pară învechiți, cunoscuți, neutri. Cu toate acestea, așa sunt ei, așa trebuie redați, aceasta înseamnă autenticitatea în roman. Amănuntul cel mai important este acela de a-l convinge pe lector că tocmai ceea ce i se pare lui banal și inautentic în roman este de fapt singura autenticitate valabilă. Mircea Eliade cere astfel romanului ca printr-o metodă absolut nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Eliade, trăirea unei experiențe fără complexe sau prejudecăți, apoi comprehensiunea acestei trăiri și nicidecum explicația ei. Nicolae Manolescu, în studiul său Arca lui Noe, observa care sunt acele caracteristici care îl despart pe Eliade de Camil Petrescu, și care sunt amănuntele care îl apropie pe autor de Camil Petrescu și nu numai, ci și de Anton Holban. Eliade, spre deosebire de Camil Petrescu, pentru care autenticitatea însemna "a fi individual", pune problema relației autenticitate universalitate. Mircea Eliade depășește prin aceasta tendințele individualiste. Autenticitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acest sens, visul despre ,,piațeta obișnuită, cu clădirea cu coloane a poștei și în față Casa de Depuneri, cu aceleași magazine și aceeași grădiniță, cu trecători și automobile, exact cum se prezintă în realitate, dar toată, până în cele mai mici amănunte, albă, cu totul și cu totul albă"426. Intruziunea agresivă a socialului în vis, prin culoarea specifică bolii, alb, exprimă clar, în cazul de față, existența unui alt ,,nivel de realitate" care păstrează însă reminiscențele realității din care eul provine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
observării: Școala generală nr. X, județul S. - cabinetul de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare * verbală - G.V. este o persoană comunicativă, deschisă la dialog. Nu manifestă rezerve, chiar si atunci când este solicitat să furnizeze informații de amănunt despre viața de familie. Vorbește repede, este sigur pe ceea ce spune, iar replicile sunt cu mult mai mature decât ar trebui să fie la vârsta pe care o are. * non-verbală - elevul a fost relatat pe parcursul discuției si am reușit să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
În acest moment se va impune cu toată intensitatea sporită de groaza sa întrebarea metafizică,întrebarea fără răspuns: ce se află la originea faptului că toate acestea există, că lumea și universul există, legal ordonate pînă în cele mai mici amănunte ale modalităților și modificărilor lor temporale? Că omul și spiritul uman există,că viața psihică interioară are o existență reală? Realizările presupuse posible ale știiiței nu ar însemna decît revenirea la spaima metafizică care a marcat originea vieții umane. Numai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai curînd cu imginea divinității prin influența supraconștient motivantă constituită de elanul animant. În funcție de elanul său, individul poartă în el emoția în fața misterului, iar prezența constantă a acesteia îi dirijează activitatea. Emoția sacră îl mișcă pînă în cele mai mici amănunte ale modului său zilnic de a selecționa, încarnîndu-se. Rugăciunea adresată imaginii divintății supraconștient imanente este deci în realitate adresat lui însuși, propriului său eu superior, propriului său elan animant, propriei sale supraconștiințe etice. Încă de la originea umanității, rugăciunea era o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu supraconștiința etică. Discuțiile de mai jos se vor referi deci la Dumnezeu și la creația sa, la Suflet și la încarnarea lui și în cele din urmă la responsibilitatea simbolică a omului față de Dumnezeul-judecător. Trebuie deci să sesizăm în amănunt prin ce formulări înlocuiește psihologia motivelor simbolizarea cu ajutorul căreia exprimă miturile motivația etică indisolubil legată de imaginile metafizice sub cele trei ipostaze ale lor: Dumnezeu, Suflet și Libertate. 1. Analiza simbolului "Dumnezeului unic" 1) UNICITATEA Simbolizarea mitică atinge apogeul în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și devin o dată cu animalizarea legile vieții și ale morții. Cuprinse de uimire în fața misterului de nepătruns a tot ce există, științele vieții, copleșite de emoție și apte de observație contemplativă (și nu numai intelectuală), vor putea sesiza misterul pînă în amănuntele de o finețe incredibilă ale organizării lui, pe care ele le observă cu ajutorul splendidului instrument creat pentru ele de precizia științei fizicii. Ele se vor minuna poate între alte miracole foarte naturale de miracolul cromozomilor și al genelor, de unde se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se dorește sau se așteaptă să fie utilizată o metodă specifică, angajatul trebuie anunțat încă de la începutul procesului de preluare a proiectului. Angajatului delegat trebuie să i se menționeze exact și gradul de responsabilitate care însoțește activitatea respectivă. Explicarea în amănunt a motivelor, a atribuirii acestei responsabilități și clarificat ce implică aceasta este important pentru ambele părți, în caz contrar, putând duce la confuzie, la demotivare și chiar la frustrare. 44 O întrebare generatoare de multe confuzii, dat fiind că mulți
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
știință cu aceleasi speranțe, fără să se invidieze unul pe altul și atribuind fiecare gloria să, celuilalt. Erau un singur suflet în două trupuri, „unul în altul și unul lângă celălalt”{\cîte 66}. Sfanțul Grigorie de Nazianz ne dă multe amănunte în ceea ce privește viața de studenți în Atena și la programul de studiu pe care l-au urmat. S-au folosit cât mai mult de învățăturile profesorilor și ale oratorilor, împrumutând de la fiecare din ei ceea ce considerau că este important. Sorbeau spusele
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nimic”{\cîte 76}. La Atena, cele patru mari sisteme filosofice ale antichității - ale lui Platon, Aristotel, Stoa și Epicur - aveau câte o catedră. Nu mai era epoca operelor originale, ci numai a sumarelor, lexicoanelor și manualelor. Paul Allard da câteva amănunte cu privire la această școală de la Atena și scrie că „domeniul științelor naturale era slab reprezentat; asemenea și istoria. Totul se reducea la arta de a scrie bine și de a vorbi bine, dar studiul acestei arte cuprinde pe acela al tuturor
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Doctrina substanței, ca și confesiunile din câteva interviuri și conferințe) spre lumea ficțiunii. Notele zilnice ne apar de o aparent dezarmantă monotonie, notațiile alternând între privațiuni materiale și idiosincrazii literare. Lectorul avizat nu poate trece cu vederea o serie de amănunte dintre cele mai bizare. Însemnările au un caracter discontinuu, luni și chiar ani întregi Camil Petrescu nu notează nimic. E de presupus, și aici Mircea Zaciu are dreptate, ca scriitorul să se refugieze în intimitatea jurnalului numai în anumite momente
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Freud, e una singură: prințul nu e un tip ezitant, lașitatea nu-l caracterizează. Complexitatea personajului constă în aceea că, în interiorul său, ia naștere un al doilea "personaj": inconștientul. Dar, cât de productiv se dovedește complexul oedipian în cărțile și amănuntele biografice ale lui Camil Petrescu? La prima vedere, răspunsul e mai degrabă dezamăgitor. Simpla constatare ca asemenea nefericitului rege, din mitologia greacă, și scriitorul român are un statut de copil orfan și, ulterior, înfiat, o considerăm restrictivă. Întreaga operă se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și scriitorul român are un statut de copil orfan și, ulterior, înfiat, o considerăm restrictivă. Întreaga operă se situează, mai curând, la antipodul mitului, pentru că o constantă a personajelor rezidă în privirea lor pătrunzătoare, capabilă să surprindă cele mai insignifiante amănunte. "Simt enorm și văd monstruos" pare a rosti, din umbra eroilor săi, Camil Petrescu, odată cu ilustrul său înaintaș Caragiale, după cum e de presupus că o asemenea afinitate să-l fi ambiționat în tentativa sa reușită de a-l reabilita pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de complexul lui Oedip e relevabilă prin juxtapunerea cu anumite episoade din Ultima noapte... În unanimitate, critica literară a consacrat ideea că moștenirea unchiului Tache este motivul originar al sciziunii cuplului Ela-Ștefan. Ceea ce au scăpat din vedere comentatorii romanului este amănuntul că moștenirea devine obiect al despărțirii de chiar mama și surorile lui. Încercând să-și reabiliteze tatăl, despre moartea căruia cititorul nu află nimic, el aduce ofense unchiului Tache, atrăgând după sine oprobiul întregii familii. Ulterior, la deschiderea testamentului, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
face, din drama existențială a lui Ladima, un scop în sine, după cum Ladima e, pur și simplu, bulversat de caracterul ambiguu al Emiliei. Personajele se suplinesc unele pe altele, pentru că fiecare în parte are ceva nedefinitivat. Autorul însuși intervine cu amănunte în plus în subsolul cărții, în intenția de a certifica mărturiile protagoniștilor și, ca o inovație pentru romanul românesc de până atunci, "urcă în scenă", adică în narațiunea propriu-zisă, dialogând între alții cu Ladima pe tema poeziei de avangardă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mărturiile lui Bulgăran despre Ladima. Prin vorbirea directă, cunoaștem opiniile sale privitoare la caracterul efemer al vieții și sistemului solar, dar, propriu-zis, Fred Vasilescu nu leagă nici un dialog cu el. Dintre cei trei prieteni ai poetului este singurul personaj absent, amănunt ciudat, dacă ne gândim la scrupulozitatea de care dă dovadă naratorul capitolului Într-o după-amiază de august în a obține detalii suplimentare de la orice persoană care s-a aflat în anturajul "fratelui său de suferință". Bulgăran, a cărui onomastică poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o imagine completă."81 Imaginea completă este chiar pluriperspectivismul și, în situația romanului Patul lui Procust, eroii se reliefează unul prin celălalt adică, după cum s-a mai remarcat, grație complementarității. Să nu omitem nici o clipă destinul individual al autorului. Ce amănunt biografic susține poetica intercondiționării caracterologice repetată cu frenezie? Într-o copilărie marcată de absența dureroasă a părinților naturali, obligat să îndure cu stoicism privațiuni materiale și ofense aduse de vecinii din mahala, singura figură luminoasă, de care scriitorul își va
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Centrul! Argumentul decisiv, care îl consacră, ca persona autorului, stă în visele ce l-au frământat în copilărie pe Camil Petrescu, relatate și comentate în Doctrina substanței. Pentru filosoful substanței, emoțiile stipulează luciditatea, iar visele, datorită acurateței și bogăției de amănunte reținute sunt superioare imaginației de care este capabil în viața diurnă. Onirismul său stă sub semnul antitetic paradisiac-infernal: Două vise, de altfel, se alternau, în variante, în copilărie: un vis de o frumusețe paradisiacă și vreo două, ca să spun așa
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
amestecau unii cu alții, zvârcolindu-se, vârându-se cei treji printre colacii celor adormiți. Gropile acestea se întindeau într-un orizont ceva mai mare decât al vederii normale, dar sub un cer de plumb."103 Secvențele povestite cu lux de amănunte din cele două vise demonstrează clar că imaginarul la Camil Petrescu se racordează și regimului oniric, elementele acvaticului și ofidianului fiind cel mai bine reprezentate nu numai în roman, ci și în ansamblul operei beletristice. Primul vis se regăsește, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și ar fi căzut în mijlocul mesei, peste farfurii și pahare, o cobră încolăcită și împăiată."109 Spirit cazon, intolerant și agresiv, căpitanul Corabu intenționează să răzbune ofensa și încearcă să-și lovească proepinentul. Se observă, însă, în acest episod, un amănunt straniu, pe care îl vom întâlni și în Patul lui Procust: cel ce provoacă agresiunea fizică devine inhibat de privirea hotărâtă, paralizantă a adversarului. La Movila, Fred Vasilescu, având reputația unui puncheur remarcabil, se va retrage brusc la masa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]