12,241 matches
-
și suflet englez, București, [1947]; Fenomenul englez, I-III, îngr. Dan Grigorescu și Horia Florian Popescu, introd. Dan Grigorescu, București, 1996-2003; Shakespeare. Viața și opera, îngr. Fabian Anton, București, 1998; Shakespeare. Romanul englez, îngr. și introd. Andi Bălu, București, 2000. Antologii: A Sheaf of Poetical Scraps (Unknown Congreve), București, 1923. Traduceri: Shakespeare, Hamlet, București, 1938, Coriolan, București, 1940, Furtuna, București, 1940, Henric V, București, 1940, Poveste de iarnă, București, 1942, Regele Lear, București, 1942, Scorpia îmblânzită, București, 1943, Tragedia lui Othello
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
în perioada 1975-1989, într-o selecție de autor. Lirica impulsivă, abruptă și adesea contradictorie, ca și scriitura funciar contestatară întrețin o permanentă stare conflictuală, dând seamă de experiența unui spirit liber („sunt un băiat furtunos”), neînțeles. Etichetată ca „poezie biografică”, antologia permite depistarea principalelor trepte lirice. Prima etapă este cea a spiritului insurgent, vocația contestației constituindu-se în element definitoriu: „Nu ne vom înghiți niciodată/ sub epiderma sfâșiată a zilei/ ascunși în avanposturi înșelătoare” (Veto!). Urmează, firesc, conturarea propriilor motive poetice
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
în vreme de tranziție, ST, 1994, 7-8; Ion Moldovan, „Locus periucundus”, F, 1995, 6; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 99-100; Cornel Ungureanu, Boema, după 20 de ani, O, 1996, 10; Aurel Pantea, Fragmente dintr-o singurătate, VTRA, 1998, 3; Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației ’80, Pitești, 1993, 203-210. Dl.B.
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996; Constantin Noica, Brașov, 2000; Titu Maiorescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin istoric: Biserica Română Unită, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Petru Poantă, „Textul și realitatea”, TR, 1984, 37; Al. Piru, „Textul și realitatea” FLC, 1985, 7; Gheorghe Grigurcu, Critica lui Cornel Moraru, CNT, 1996, 48; Doina Curticăpeanu
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța, 2000. Antologii: Secvențe marine, introd. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Marin Porumbescu); Fereastra dinspre mare, Constanța, 1995. Repere bibliografice: Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1969, 12; Dan Laurențiu, „Ceasul umbrei”, LCF, 1969, 17; D. Micu, „Ceasul umbrei”, RL, 1969, 24
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
despre sonetul Apollo timpuriu din Poezii noi). Literaturii române i se acordă un spațiu distinct, cu prilejul unor traduceri de referință în limba germană, fie din prozatori (Pavel Dan, proza scurtă contemporană de la Ovidiu Constantinescu la Mircea Nedelciu din cuprinzătoarea antologie a Evei Behring), fie din poeți că Ion Barbu („o sărbătoare a intelectului”), Lucian Blaga (se face o fină paralelă comparatista cu Rilke), Aurel Rău (cu o analiză a timpului în multiplele sale forme de apariție), criticul dovedindu-se un
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
unele rămase în publicațiile la care a colaborat, și îndeosebi în „Neue Literatur”, altele reunite în volum, ca un gest de a crea o punte de cunoaștere între cele două culturi. Nu în ultimul rând, sunt de menționat colaborările la antologiile Texte der rumänischen Avantgarde. 1907-1947 (Leipzig, 1988), cu traduceri din Scarlat Callimachi, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu, Ștefan Roll, Gherasim Luca, si Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart (Berlin, 1998), cu texte din Traian Ț. Coșovei, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
inventarul iluziilor spulberate, iar accentul pe temporalitate (chiar din titluri: Sâmbătă de februarie, Duminică de ianuarie, Joi de februarie, Luni de noiembrie ș.a.) intensifică concretețea stării agonice. Coerența universului poetic și solidaritatea autorului cu ipostazele sale anterioare sunt confirmate de antologiile Avantajele insomniei (1997) și O uitare de texte și Interioarele nebune (2002). Afirmația de la începuturile liricii lui M., „noi însă avem scurte rezumate sub stern / o bibliotecă unduitoare / și nu putem pătrunde cu tot trupul în spărtura zilei”, își găsește
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
mâine” a revistei. Rubrici: „De peste munți”, „Cronica războiului”, „Cronica”, „Cărți, ziare și reviste”. În sumar intră recenzii, folclor și articole semnate de C.I Brătianu (Războiul și democrația), Em. Kretzulescu (Documente istorice muscelene), C. Rădulescu-Codin (Din Muscel, prefață la o antologie de folclor), I. Lugoșianu (C.A. Rosetti), Al. T. Dumitrescu (Originea Corvinilor). C.A.
MUSCELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288328_a_289657]
-
1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
-șef al „Revistei de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele Partidului Pensionarilor. A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M.
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
pe verticală și pe orizontală”, în toate laturile specifice. SCRIERI: Cercetări literare, București, 1969; Bilca-o așezare din Valea Sucevei. Privire istorică (în colaborare cu Vasile Cârdei), Suceava, 1971; Interpretări și repere, Iași, 1982. Culegeri: Folclor din Suceava, București, 1959. Ediții, antologii: Apa trece, pietrele rămân, pref. edit., București, 1966; Proverbe românești, pref. edit., București, 1967; G. Călinescu, Scrieri despre artă, I-II, pref. edit., București, 1968, Însemnări de călătorie, pref. edit., București, 1973; Cântece de dragoste și dor, pref. edit., București
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
1978 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Viena. Debutează în revista „Cum vorbim”, în 1949. Colaborează la „Cercetări de lingvistică”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Orizont” ș.a. A îngrijit, în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan, antologia M. Eminescu, I. Creangă. Studii (1965), distins cu Premiul Ministerului Învățământului. În lucrările Stil și expresivitate poetică (1972; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române), Limba română artistică (1981), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică și stilistică (1998), Cuvânt
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
colaborare cu Vasile Țâra), București, 1978; Limba română artistică, București, 1981; Scrisori vieneze, Timișoara, 1992; ed. (Scrisori din Vindobona), Timișoara, 2000; Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, 1995; Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, 1998; Cuvânt și cultură, Timișoara, 2000. Antologii: M. Eminescu, I. Creangă. Studii, Timișoara, 1965 (în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan). Repere bibliografice: Dimitrie Macrea, Limbă și lingvistică română, București, 1973, 114-116; Titu Popescu, Concepții și atitudini estetice, București, 1983, 103-106; Alexandru Graur, Puțină gramatică, II
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Mustață, muncitor. Urmează Liceul „N. Bălcescu” din Brăila și Facultatea de Filologie a Universității din Iași. Este profesor de limba română în Cașu Lung, iar din 1978, în Brăila. Debutează în ziarul „Înainte” din Brăila (1954) și editorial, într-o antologie a Editurii Albatros în 1977, cea dintâi plachetă personală, Un fluviu cu nume sfânt, fiindu-i publicată în 1990. Colaborează la publicațiile „Înainte” și „Libertatea” (Brăila), „Viața nouă” (Galați), „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Țara”, „Literatorul”, „Orizont”. Este redactor-șef
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
Thomas de Aquino sau din Emmanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, adecvarea terminologică, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistică a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul comentariilor ies în evidență și în versiunea românească a marii antologii de poezie medievală Carmina Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, Aeterna Latinitas. însumează aproape opt mii de sintagme, expresii, maxime, formulări memorabile etc. în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind socotită cea mai completă lucrare de acest
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
însemnări la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Familia”, „Astra”, „Cronica”, „Steaua”, „Contrapunct”, „22”, „Conversația” (Arad), „Poesis” ș.a. Debutează editorial cu volumul de poeme Cartea de iarnă (1981). Selecții din poemele sale apar traduse în limbile maghiară, germană, italiană, franceză, în reviste și în antologii românești și străine. În timpul și după stagiul efectuat în Elveția, la Basel (1994), colaborează la revista „Der Punkt” și la „Basler Stadtbuch”. Ecoul în opinia critică arată că la apariția primului volum de versuri, Cartea de iarnă (Premiul Uniunii Scriitorilor
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
ed. I-II, pref. edit., București, 1979, Sărmanul Dionis, București, 1943, Poezii, București, 1969, Poezii, I-III, București, 1970-1972, Scrisori, București, 1972, Opere, I-II, pref. Eugen Simion, București, 1995; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, pref. edit., București, 1971. Antologii: Din presa literară românească (1900-1918), pref. edit., București, 1970. Traduceri: Lucrețiu, Poemul naturii, introd. trad., București 1934; Vergiliu, Eneida, introd. H. Mihăescu, București, 1956, Bucolice. Georgice, pref. Gh. Guțu, București, 1967 (în colaborare cu Teodor A. Naum). Repere bibliografice: Pierre
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
elevația scriiturii. Colaborează cu versuri, articole, eseuri și studii la ,,Cronica”, ,,Iașul literar”, ,,Convorbiri literare”, ,,Symposion”, ,,Anuar de lingvistică și istorie literară”, ,,Arlechin”, ,,România literară”, „Dialog”, ,,Tribuna”, ,,Ateneu”, ,,Literatură și artă” (Chișinău), ,,Neeuropa” (Luxemburg) ș.a. Versuri i-au apărut în antologii publicate în Bulgaria, SUA, Polonia, Coreea de Sud etc. Deține Premiul pentru critică al revistei ,,Convorbiri literare” (1981) și Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1982). Intrarea în poezie M. și-o face sub visate, irizate bolți de „poveste”: în Până la asfințit se
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil în aparență, „darul”/ „tâlcul” își revelează prețul: pierderea și privirea sceptică adaugă, paradoxal, în profunzime, conferind textului, reflecției, ținută austeră, ca într-un amplu ciclu din ultima antologie publicată: „Epictet și Marc Aureliu - lumina ce-o poartă/ octombrie, împăcatul” (Chiparosul de mâine). Discernământul stă în consimțire, în acceptarea a ceea ce te răsplătește și „alege” („ înaintez,/ și-n tăcerea de ambră, mărul se-oprește la mine”). Între mitologizarea lui
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
din Bulgaria medievală, București, 1937; Tropare, București, 1940; Poeme, îngr. Sanda Diamantescu și Radu Hâncu, București, 1970; Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, îngr. Nicolae Șerban Tanașoca, București, 1984; Poeme pentru templul frumuseții, îngr. Iulia Murnu, București, 2000. Antologii: Cele mai frumoase doine ale poporului român, după diferite colecțiuni, pref. edit., București, 1922. Traduceri: Homer, Iliada. Cânturile I-XII, Budapesta, 1906, Cânturile XIII-XXIV, București, 1912; ed. integrală, București, 1916; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1967, ed.
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
D. M. Pippidi, București, 1971; Sofocle, Electra, București, 1910, Oedip rege, București, 1943; Socrate, Sfaturi către Demonicos. Xenofonte, București, 1923; Poeme străine, București, 1928; ed. (Poeme străine antice și moderne), București, 1943; Eschil, Orestia, București, 1942. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 265-282; Aderca, Contribuții, I, 157-159, 270-274, II, 22-23,512-513; I. Valerian, Traducerea ,,Odisseei”, ,,Răsăritul”, 1925, 25-29; Lovinescu, Ist.lit.rom.cont., II, 330-332, III, 112-114; H. Blazian, ,,Iliada”, CL, 1928, septembrie-decembrie; Dragomirescu, Scrieri, 220; Th. Capidan, „Bair di
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
literatură franceză la Universitatea din Constantă. Întreprinde și cercetări în domeniul pedagogiei. Alcătuiește, în colaborare, dicționare și istorii ale literaturii franceze, precum și numeroase manuale de limba franceză. Transpune în franceză din lirica lui Emil Botta ori Ion Vinea și alcătuiește antologia Jeunes poètes roumains (1985). Debutează cu versuri în revistă „Amfiteatru” (1967). Colaborează cu studii și articole la revistele „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revue roumaine” ș.a. Și-a strâns versurile în Căderea zilei (1985; Premiul „Mihai Eminescu” al
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
Ion Barbu, W.B. Yeats, Mikes Kelemen, Al-Hamadhani și Al-Hariri (Șezătorile arabe). M. a mai publicat două monografii importante pentru schimbarea percepției critice - Paul Zarifopol între fragment și construcție (1982) și Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului (1993) -, a editat o antologie din scrierile lui Anton Pann (1973), volumul Amalgam de Liviu Rebreanu (1976) ș.a. SCRIERI: Orientări critice, Cluj, 1972; Literatura română și spiritul sud-est european, București, 1976; La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979; Paul Zarifopol între fragment și construcție, București, 1982; Permanențe
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]