8,699 matches
-
un pomelnic al zugravilor: menționând între cei vii pe "„Petru ... Maria ... Gheorghe”" iar între cei morți pe: "„Teodor ereu, Gheorghe, Nicolae, Ioan, Ioana, Maria, Panteleimon, Gherman ermonah și cu tot niamu lor”". Structura vizibilă indică amploarea lucrărilor de renovare. Spre apus construcția a fost extinsă cu un pridvor prevăzut cu un turn peste el. Pereții de lemn au fost îmbrăcați într-o o cămașă de tencuială, care să dea impresia unei construcții de zid. Pereții transversali interiori au fost refăcuți din
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
Ilie Ogoreanu și mama d-lor E[lisa]veta I Andronescu, Vasile, fiul nostru și mama noastră Elena I. Ogoreanu. Ghe. I. Zaffiescu pictor.”". Această parte de pisanie reține o refacere a picturii și probabil și momentul extinderii bisericii spre apus prin închiderea vechiului pridvor. În acesta a fost amenajat după aceea colțul de cinstire a eroilor din sat, pierduți în primul și al doilea război mondial. Ștergerea intenționată a numelui regelui din pisanie este o amintire a cenzurii din perioada
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
din sat, pierduți în primul și al doilea război mondial. Ștergerea intenționată a numelui regelui din pisanie este o amintire a cenzurii din perioada comunistă, manifestată și în biserici. În forma sa actuală biserica este rezultatul unei extinderi semnificative spre apus a pronaosului, completată cu un pridvor nou la intrare. Pereții despărțitori interiori sunt în cea mai mare parte demolați și înlocuiți sub turn cu stâlpi, din nevoia de a descărca vertical greutatea turnului, direct în pardoseală.
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
pare a fi o continuare a unei pisanii introductive, probabil datata, care astăzi lipsește. Totuși domnia lui Barbu Știrbei fixează renovarea bisericii la mijlocul secolului 19. Păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o bolta comună, fiind despărțite de pereți. O ușă de intrare, una de trecere între pronaos și naos și trei spre altar permit
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Dintre Vii a ars în 1967. S-au păstrat numai cea din dealul Cârținești și cea din dealul Pietriș. Biserica de lemn din dealul Cârținești păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o boltă comună, fiind despărțite de pereți. Aceștia din urmă sunt parțial desfăcuți, urmare a unei perioade lungi de degradare a interiorului. O
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
Câmpurile-i întinse ar aminti de stepă, dacă, din loc în loc, nemulțumite parcă de felul cum stau așezate, nu s-ar pogorî în văi drepte, nu prea mari, și dacă n-ar fi pădurea de necuprins care se întinde dinspre apus de sat, ridicând un zid verde în calea câmpiei, ca pentru a-i stăvili avântul.”" În 1902, într-o scrisoare adresată Olgăi Kobyleanska, Mihailo Koțiubinski a scris: Scrisoarea a avut o mare importanță pentru scriitoare, deoarece criticul literar ucrainean Serghei
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
difuzoarele plasate în marile moschei. În funcție de momentul în care se desfășoară rugăciunea, ele sunt "fagr", de când se ivesc zorii până cu puțin înainte de răsărit, "zuhr" de la miezul zilei până după-amiază, "asr" de după-amiază târziu până cu puțin timp înainte de începerea apusului, "magrib", după apus până se sfârșeste ziua și "isa", noaptea până la miezul nopții. Aceste rugăciuni trebuie săvârșite de credincios îmbrăcat cuviincios și întors cu fața spre Mecca. În moschei, spațiul în care se efectuează rugăciunea este strict delimitat, este sacralizat
Rugăciunea în islam () [Corola-website/Science/329534_a_330863]
-
efectuează rugăciunea este strict delimitat, este sacralizat, iar pentru aceasta se utilizează, de obicei un covoraș special numit "saggăda". Rânduială rugăciunii este reglementată strict. Aceasta este compusă din două până la patru "rak'a", în funcție de timpul zilei: la "asr" și după apus, trei în momentul apusului și numai două în zori. Aceste rugăciuni pot fi săvărșite acasă, sau în orice loc în care se află, cu condiția să realizeze anumite condiții de purificare. Cei aflați în grup în acel moment trebuie să
Rugăciunea în islam () [Corola-website/Science/329534_a_330863]
-
delimitat, este sacralizat, iar pentru aceasta se utilizează, de obicei un covoraș special numit "saggăda". Rânduială rugăciunii este reglementată strict. Aceasta este compusă din două până la patru "rak'a", în funcție de timpul zilei: la "asr" și după apus, trei în momentul apusului și numai două în zori. Aceste rugăciuni pot fi săvărșite acasă, sau în orice loc în care se află, cu condiția să realizeze anumite condiții de purificare. Cei aflați în grup în acel moment trebuie să se pună sub conducerea
Rugăciunea în islam () [Corola-website/Science/329534_a_330863]
-
ordonat retragerea romanilor din provincie pentru a proteja Roma, care era asediată de vizigoți. Astfel, romano-britanii au rămas izolați de restul creștinătății. În acest context, a apărut Biserica Celtică, o biserică creștină independentă de Biserica Latină din Imperiul Roman de Apus. În anul 446, Vortigen, regele romano-britanilor, a cerut ajutorul saxonilor, un popor germanic din sudul peninsulei Iutlanda, deoarece aveau nevoie de ajutor în războiul cu picții, celții din Scoția. Saxonii, s-au stabilit în sud-estul Britanniei și i-au alungat
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
din stâncării calcaroase, pe a cărei suprafață teritorială se află situl arheologic „Cetatea Orgame - Argamum”. Rezervația adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), drepneauă neagră ("Apus apus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris") sau ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"). În arealul rezervației este semnalată prezența unui mamifer : dihorul pătat ("Vormela peregusna"), precum și a mai multor specii de reptile (țestoase, șopârle, șerpi) și de
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
din Polonia și a regiunii Volânia. Fortificația Kobrin plasată în nord-est era cea mai mare dintre cele trei. Ea avea formă de potcoavă, avea patru ziduri de apărare, trei turnuri de apărare solitare și trei redute. Fortificația Terespol, aflată la apus, avea patru turnuri separate de apărare. Fortificația Volânia avea două randuri lucrări genistice cu două redute. În jurul vechii citadele a fost construit mai târziu un cerc de forturi. Granița posbelică polono-sovietică trece în zilele noastre prin zona vechii fortărețe, iar
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
istorică din Germania de nord, cuprinzând "Gaue" (comitate) ducatul de origine al Saxoniei, mărginite aproximativ de râul Leine la vest și de Elba și Saale la est. Teritoriul corespunde părții sud-estice a actualului land al Saxoniei Inferioare și regiunea de apus a landului Saxonia-Anhalt. Împreună cu Westfalia, Angria centrală și Nordalbingia, a reprezentat una dintre cele patru regiuni administrative saxone principale. Numele Estfaliei, "Ostfalen", înseamnă probabil "câmpia de est". "Falen" este un cuvânt germanic semnificând "neted" și se înrudește cu termenul din
Estfalia () [Corola-website/Science/328060_a_329389]
-
stadiu de decădere. În anii 443 și 458, burgunzii s-au strămutat pentru a forma Regatul Burgundia; suprafața pe care aceștia o ocupaseră anterior în Germania a fost imediat ocupată de către franci. Francii reprezentau o uniune a triburilor germane de apus, ai cărei conducători se raliaseră de multă vreme Romei. Rugii au fost anihilați în cadrul războaielor din Italia din secolele al V-lea și al VI-lea, dispărând din istorie, și o nouă confederație de popoare germanice s-a format în locul
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
partea de sus. Mișcarea gravitațională a apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu galben sau roșu în zona de apus a soarelui. Tehnica laviului constă în diluarea tușului negru sau a unei culori de apă de culoare roșcat cafenie închisă, "sepia", slăbirea tonurilor fiind determinată de cantitatea de apă cu care e îmbibată pensula, rezultând un efect de transparență. Procedeul
Laviu () [Corola-website/Science/328124_a_329453]
-
de la Civitate, poate sub conducerea lui Robert Guiscard, care încercuise masivul Matese. Comitatul de Boiano a fost acordat lui Rudolf de Moulins. Nepotul acestuia, Ugo, l-a extins către răsărit, ocupând Toro și San Giovanni in Galdo, dar și către apus, unde a anexat comitatele capuane de Venafro, Pietrabbondante (1105) și Trivento (1105). Sicilia, locuită predominant de greci ortodocși, se afla sub control arab. Insula se aflase inițial sub conducerea dinastiei Aghlabizilor, iar apoi sub cea a Fatimizilor, însă în 948
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
legende. Când s-au construit zidurile de incintă, unul dintre boierii din familia Cantacuzino a pus să fie măsurată cu o sfoară umbra câtorva lucrători robi și a așezat apoi sfoara în fundația zidurilor. Robii și-au pierdut viața la apusul soarelui. Potrivit unei legende, Budu, unul dintre căpitanii lui Alexandru cel Bun (1400-1432), a murit într-o luptă și a fost chemat de iubita sa cu ajutorul unei vrăjitoare. El a venit călare pe un cal înaripat, sub formă de strigoi
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de Hortensia Georgescu. Scriitorul Mircea Horia Simionescu îl considera un film reușit, care descrie cu sinceritate viața unei personalități de excepție. Cu toate acestea, jurnalista Florica Ichim identifica și unele cadre inutile care rup firul acțiunii ("„lungi secvențe florale și apusuri de soare la care regizorul nu s-a îndurat să renunțe la montaj vin să te îndepărteze însă de firul acțiunii; oricât ar fi de frumoși pomii în floare, oricât de magistral ar fi filmați și oricât ar vorbi despre
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
celei de-a doua Republici Poloneze la sfârșitul Primului Război Mondial. Noul stat avea o suprafața de 389.720 km. La sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, Polonia a pierdut o serie de teritorii în răsărit, dar a câștigat altele în apus, în 1945 având o suprafață de 312.677 km. Polonezii reprezintă grupul etnic cel mai numeros din rândul slavilor răsăriteni și ocupă un teritoriu care este considerat regiunea primordială a acestor popoare. În vreme ce alte grupuri etnice ar fi migrat, strămoșii
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
înapoia ei s-au găsit urmele unui perete care servea drept fond actorilor si care și închidea edificiul. În fata scenei se aflau niște nișe. planul teatrului din Sepphoris, în cartea T.Baras et al. ... P.114 În partea de apus a dealului aproape de citadelă se află o zonă unde s-au excavat numeroase edificii construite dens, în apropierea străzii pavate. Aici s-au descoperit multe băi rituale - mikva tohora care sunt mărturia civilizației iudaice locale. S-au găsit și numeroase
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
-o fiului său, Albert (al II-lea), alături de Palatinatul de Saxonia. Achiziționarea Thuringiei a sporit în mod semnificativ posesiunile teritoriale ale casei de Wettin, care cuprindeau acum teritoriul de la granița cu Silezia de la râul Bóbr în est până la Werra în apus, și de la limita cu Boemia, de-a lungul Erzgebirge în sud până la lanțul muntos Harz în nord. Începând din 1273, Henric a devenit un important sprijin pentru nou alesul "Rex Romanorum" Rudolf de Habsburg, în cadrul luptei acestuia cu rivalul Ottokar
Henric al III-lea de Meissen () [Corola-website/Science/327772_a_329101]
-
de râurile Elba și Wesser, chemați fiind de conducătorii merovingieni din Francia, pentru a sprijini cucerirea regatului thuringienilor. Mai probabil, triburile saxone din Land Hadeln, sub conducerea legendarilor Hengist și Horsa invadaseră Britania în ultimii ani ai Imperiului roman de apus. "Annales regni Francorum" menționează o campanie a francilor din anul 743 sub conducerea majordomului carolingian Carloman împotriva saxonilor, urmată de o a doua expediție din anul următor a aceluiași, de această dată alături de fratele său Pepin cel Scurt. În 747
Ducatul de Saxonia () [Corola-website/Science/327948_a_329277]
-
însă fiul său a devenit duce de Franconia. Cinci ani mai târziu, după moartea ultimului carolingian care a purtat coroana Franciei de Răsărit în 911, Conrad a fost ales rege sub numele de Conrad I, în locul regelui din Francia de apus, Carol "cel Simplu", punând astfel capăt domniei Carolingienilor în Francia Răsăriteană. Regele Conrad I nu a avut copii. Eșuând total în încercarea e a asigura unitatea și ordinea în Imperiul german în fața rezistenței continue a ducilor de Suabia, Bavaria și
Conradini () [Corola-website/Science/327984_a_329313]
-
forțele venite în ajutor nu au putut ajunge. Galii au ieșit din nou din fortăreața și s-au luptat câteva ore,pana cand Cezar și-a trimis cavaleria germanica. Cezar pregătise și capcane ascunse în iarbă. Bătălia se sfârșise la apusul soarelui.Galii au fost nevoiti sa faca acelasi lucru iarăși,dar fără niciun rezultat. Românii și galii se aflau la limita epuizarii.Galii din fortăreața erau disperați și erau infometati.Vercingetorix a fost nevoit să scoată femeile și copii din
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]
-
își împodobește caii cu cioltarele bogat ornamentate și, sub sunetele luminoase ale trompetelor, zeci de mii de războinici defilează prin fața lui Titus și își primesc solda și hrană din belșug în fața asediaților. Timp de patru zile răsună de dimineața până la apusul soarelui pașii de marș ai coloanelor romane obișnuite cu victoria.Strânși unul în altul, oamenii de pe bătrânul zid, de pe partea de nord a Templului, de pe fiecare acoperiș respiră neabătut ostilitate. Demonstrație inutilă - asediații nu se gândesc să se predea. Lupta
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]