8,705 matches
-
dar în fund, printr-un contrast de un admirabil efect artistic, poți vedea pardoseala de cleștar a unei mări calme, pînzele pleoștite ale neputincioasei corăbii și trupul masiv și inert al unei balene moarte - o fortăreață cucerită, cu steagul victorios atîrnînd leneș pe bățul înfipt în răsuflătoarea balenei. Cine este sau cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș pune rămășag pe orice că a cunoscut îndeaproape subiectul, din proprie experiență sau că a fost, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pomenită, pe alte temeiuri. Ea înfățișează o priveliște din insulele Pacificului, într-o amiază liniștită; o balenieră franceză ancorată lîngă țărm își face, cu încetineală, plinul de apă dulce; pînzele destinse ale vasului și frunzele lungi ale palmierilor din fund atîrnă leneșe în văzduhul neclintit. Efectul este superb, dacă ne gîndim că tabloul îi înfățișează pe îndrăzneții vînători de balene sub aspectul, nu prea des întîlnit, al odihnei lor orientale. Cealaltă gravură ne arată cu totul altceva și anume, o corabie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
războinic din Mările Sudului pot fi găsite adesea la teuga unei baleniere americane; unele din ele sînt de o remarcabilă acurateță. La intrarea unora din casele de țară mai vechi, cu acoperișul țuguiat, veți vedea cîte o balenă de aramă atîrnată de coadă, în chip de ciocan de sonerie. Cînd portarul moțăie, balena cu cap de nicovală îl trezește. Dar aceste balene-deșteptătoare sînt rareori verosimile. Pe clopotnițele anumitor biserici de modă veche veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doua zi, am zărit numeroase balene care, simțindu-se la adăpost de atacurile unei baleniere ca Pequod, interesată doar de cașaloți, înotau leneșe, cu botul căscat, prin pajiștea de „brit“: lipindu-se de franjurile acelor uimitoare perdele venețiene care le atîrnau între fălci, „britul“ era separat astfel de apa ce li se scurgea printre buze. Aidoma unor cosași matinali care, mergînd încet unul lîngă altul, își înfig coasele în otava jilavă a unor pajiști mlăștinoase, acești monștri înotau cu un zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pînză ceruită, ambarcațiunea are aerul că pornește în larg cu un prodigios tort, menit să fie oferit în chip de cadou de nuntă balenelor. Ambele capete ale saulei sînt vizibile; capătul de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în timp ce vîslesc; trecînd astfel printre oamenii așezați în zig-zag de-a lungul celor două copastii saula ajunge la botul ascuțit al ambarcațiunii, unde o cavilă de lemn, nu mai mare decît o pană obișnuită, o împiedică să scape și unde atîrnă ca un soi de ghirlandă peste bord. La prova rămîne încolăcită o bucată lungă de zece pînă la douăzeci de stînjeni, după care saula își urmează drumul în sens invers, spre pupa, de-a lungul celeilalte copastii, pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
calup de brînză, rechinii fiind viermii cuibăriți în el. După ce Stubb, terminîndu-și cina, i-a chemat pe Queequeg și pe un marinar de la teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale căror vîrfuri ascuțite li se înfigeau adînc în capete - pare-se unicul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stratul de grăsime e tras din ce în ce mai sus, pînă ce marginea lui superioară atinge gabia mare; atunci, oamenii de la cabestan încetează să-l manevreze și, vreme de cîteva clipe, uriașul strat de grăsime însîngerată se leagănă de colo pînă colo, parcă atîrnat din cer și toți cei prezenți trebuie să bage bine de seamă, ca nu cumva halca de osînză să le julească urechile sau chiar să-i arunce peste bord. Unul dintre harponiști înaintează atunci, cu o armă lungă și tăioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încît să se scalde încă în elementul său natural. în vreme ce corabia stătea aplecată peste el, din pricina enormei presiuni exercitate de partea de jos a arborelui trinchet, ale cărui vergi încordate se profilau ca niște macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe puntea, pînă atunci plină de forfotă, dar acum pustie, domnea o tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabia stătea aplecată peste el, din pricina enormei presiuni exercitate de partea de jos a arborelui trinchet, ale cărui vergi încordate se profilau ca niște macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe puntea, pînă atunci plină de forfotă, dar acum pustie, domnea o tăcere desăvîrșită. Peste apă, o liniște încordată își desfășura, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenei - și, înfigînd-o în partea inferioară a bulucului pe jumătate suspendat, își vîrî coada sapei sub braț, ca pe-o cîrjă și rămase așa, cu ochii ațintiți asupra capului. Era un cap negricios și încununat parcă de o glugă; așa cum atîrna acolo, în mijlocul acelei liniști adînci, semăna cu capul Sfinxului din deșert. Ă Vorbește, enormă și venerabilă căpățînă, care, deși lipsită de podoaba unei bărbi, pari încărunțită de mușchiul ce-ți crește în smocuri - murmură Ahab. Vorbește, cap prea puternic și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar cea de-a doua, cuprinzînd darul mătușii Charity, fu azvîrlită cu generozitate valurilor. Capitolul LXXII STUBB ȘI FLASK OMOARĂ O BALENĂ NORMALĂ, APOI VORBESC DESPRE EA Să nu se uite că, în tot acest timp, deasupra bordului corabiei Pequod atîrna capul prodigios al unui cașalot. Trebuie să-l lăsăm să mai atîrne acolo, pînă vom găsi un prilej de a ne ocupa din nou de el. Deocamdată ne așteaptă alte treburi, mai urgente și cel mai bun lucru pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
generozitate valurilor. Capitolul LXXII STUBB ȘI FLASK OMOARĂ O BALENĂ NORMALĂ, APOI VORBESC DESPRE EA Să nu se uite că, în tot acest timp, deasupra bordului corabiei Pequod atîrna capul prodigios al unui cașalot. Trebuie să-l lăsăm să mai atîrne acolo, pînă vom găsi un prilej de a ne ocupa din nou de el. Deocamdată ne așteaptă alte treburi, mai urgente și cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru bietul cap este să ne rugăm cerului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ele în preajma insulelor Crozett fără a-și lăsa la apă ambarcațiunile), totuși, spre uimirea întregului echipaj, se anunță că în ziua aceea trebuia capturată o „balenă normală“, dacă se va ivi prilejul, cu toate că fusese capturat un cașalot, al cărui cap atîrna acum lîngă bordul vasului. Prilejul nu întîrzie să se arate. Către partea de sub vînt fură observate jeturi înalte și două ambarcațiuni - a lui Stubb și a lui Flask - fură lansate în urmărirea lor. Depărtîndu-se din ce în ce mai mult, ele aproape că dispărură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar așa zicea strigoiul ăla de Fedallah și mi se pare că se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabie. Cei din ambarcațiuni primiră ordinul să remorcheze balena pînă la babord, unde erau deja pregătite lanțurile și celelalte lucruri necesare pentru legarea ei. Ă Nu ți-am zis eu? făcu Flask. Da, în curînd o să vezi capul balenei ăsteia atîrnînd drept în fața capului de cașalot. Și într-adevăr, se vădi în curînd că Flask avusese dreptate. Dacă mai înainte, Pequod se apleca într-o rînă sub greutatea capului de cașalot, acum își recapătă echilibrul, datorită celor două capete care-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pentru nantucketezi ele reprezintă cele două extreme ale tuturor varietăților cunoscute. întrucît deosebirile aparente dintre aceste două balene se vădesc mai ales în capetele lor și întrucît în clipa de fața de-o parte și de alta a vasului Pequod atîrnă un cap de cașalot și unul de „balenă normală“, între care putem, să circulăm liberi, străbătînd puntea ce le desparte, nu vom avea, cred, niciodată un prilej mai nimerit de a studia cetologia în mod practic. Ceea ce te izbește în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru mulți pescari nenorociți, peste care acest grilaj ascuțit cade cu o forță zdrobitoare! Dar și mai teribil este să privești, la o anumită adîncime în apă, vreo balenă îmbufnată, a cărei falcă de jos, lungă de circa cincisprezece picioare, atîrnă într-un unghi drept cu trupul, întocmai ca școndrul unei corăbii... Balena nu-i moartă, e numai prost dispusă, ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi atîrnă moale în chingi, într-o atitudine dizgrațioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de jos, lungă de circa cincisprezece picioare, atîrnă într-un unghi drept cu trupul, întocmai ca școndrul unei corăbii... Balena nu-i moartă, e numai prost dispusă, ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă, încît falca îi atîrnă moale în chingi, într-o atitudine dizgrațioasă, ca și cum ar fi un reproș viu adresat întregului trib, care desigur că-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu experiență o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căruia i-a fost făurită o cunună verde, într-un chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra lui posomorîtă nu prea se potrivește cu o coroană. Uitați-vă la buza lui de jos, ce urît îi atîrnă și ce îmbufnat pare, din pricina asta, „regele“! O buză pleoștită, care, potrivit măsurătorilor dulgherilor, are o lungime de circa douăzeci de picioare și o grosime de cinci picioare - și care produce peste cinci sute de galoane de ulei! Ce păcat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înălțime de circa douăsprezece picioare și e înclinat într-un unghi destul de ascuțit, ca și cum ar avea o coamă, în vreme ce laturile boltite și pufoase ne oferă aceste uimitoare lamele de os în forma de iatagane - cîte trei sute pe fiecare latură - care, atîrnînd de partea superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor oase au niște fibre păroase prin care „balene normală“ filtrează apa și în al căror ciur sînt prinși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cașalotului ar fi pavată cu potcoave; nu cred însă că ea ascunde vreo cît de mica sensibilitate. Gîndiți-vă la un lucru: cînd două corăbii pîntecoase din India, încărcate-vîrf, se nimeresc una lîngă alta în docuri, ce fac marinarii? Ei nu atîrnă între ele, în locul unde s-ar putea produce fatala ciocnire, vreo bucată de fier sau de lemn, ori vreun alt material solid asemănător, ci pun acolo un rotocol mare de cîlți și de plută, învelit în cea mai groasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuprinde tot creștetul capului său, pe întreaga-i lungime; întrucît - precum am mai arătat altundeva - capul reprezintă o treime din întreaga lungime a cașalotului, iar această lungime poate fi evaluată, în cazul unui cașalot matur, la optzeci de picioare, polobocul atîrnat lîngă bordul unei baleniere măsoară peste douăzeci și șase de picioare de sus în jos. Cînd o balenă e decapitată, unealta celui care-o tranșează trece pe lîngă locul unde urmează să fie tăiată o deschizătură în depozitul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aleargă pe verga mare pînă-n locul unde aceasta se ridică deasupra polobocului. El s-a înarmat cu o macara simplă, numită mandar și alcătuită din numai două piese, cu un singur șanț. Legînd această macara, în așa fel încît să atîrne de extremitatea vergii, Tashtego aruncă un capăt al parîmei, care e apucat zdravăn de un marinar de pe punte. Apoi, indianul coboară prin văzduh ținîndu-se cu mîinile de celălalt capăt al parîmei, pînă ce debarcă, îndemînatic, pe creștetul capului. De acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pe Pequod trudeau de ceva vreme în felul acesta; mai multe putini fuseseră umplute cu spermanțetul aromat cînd, deodată, se petrecu un incident straniu. Fie că sălbaticul indian Tashtego slăbise, într-o clipă de neglijență, parîma uriașului palanc de care atîrna capul cașalotului și pe care o ținea cu o singură mînă, fie că locul unde stătea era prea lunecos, fie că Diavolul însuși își vîrîse coada, fără a-și motiva intențiile - fapt este că, deodată, în vreme ce a optzecea sau nouăzecea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]