8,717 matches
-
evenimente, fapte și oameni de legendă. Prin elementele legendei se face simțită existența baladei despre Iovan Iorgovan (personaj din mitologia românească similar cu Hercules), găsindu-se astfel „Cântecul lui Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
prin ajustarea climei și spargerea Munților Carpați la Cazane, permițând Dunării să curgă spre Marea Neagră. Conducătorul extratereștrilor, Sa Mohse, a rămas în religia dacilor ca Zamolxe. Studiind folclorul, cercetătorii află că respectivul eveniment a fost păstrat în formă trunchiată în basmul "Trei copii sărmani". Povestirea a apărut în anul 1989 în "Almanahul Anticipația 1990" și a fost republicată în anul 2011 în "Antologiile Millennium. Premiile Galileo 2011". Nuvela a apărut în anul 1989 în revista Magazin. Nuvela a fost inclusă în
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
lui, într-un uriaș. În cele din urmă, ca urmare a neputinței medicilor de a opri procesul de creștere și a dimensiunilor enorme la care a ajuns, Cucoaneș se retrage în munți. Nuvela se inspiră din mitul uriașilor existenți în basme. Într-o seară tristă din iulie 1933 naratorul primește vizita unui fost coleg de liceu, Eugen Cucoaneș. Cei doi se cunoscuseră în primele clase de liceu, dar nu se împrieteniseră niciodată. Cucoaneș absolvise Politehnica și devenise inginer, obținând apoi un
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
motiv, fiind lăsată repetentă. Fata consideră că întâlnirea ei cu Brânduș este „ceva fantastic”, „o aventură extraordinară” prin care caută să-l smulgă pe băiat "„din masa indivizilor de duzină, (...) din cotidian și banalitate”". Ea se consideră un personaj de basm, un fel de zână sau de vrăjitoare căreia îi place să chinuie băieții de la țară. Fata îi spune că i-ar putea arăta toate stelele de pe cer, i-ar putea recita din poeții lumii și l-ar învăța cuvinte grecești
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
miraculoși, "„născuți din vegetale, obiecte inanimate sau chiar materializări spontane ale unor decizii sau forțe supranaturale”". Chiar Agripina afirmă la un moment dat că băiatul este "„o minune”", "„un caz extraordinar”" care trăiește în folclor. Deși considerat un personaj de basm, copilul nu se manifestă astfel în prezent, ci rămâne deschis spre straniu sau fantastic într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Personajul se comportă imprevizibil într-o lume previzibilă, fiind individualizat tocmai de acest tip de comportament singular
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
este un film românesc din 1977, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră științifico-fantastică a basmului „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan, Marian Stanciu, Diana Lupescu și Carmen Stănescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
toți bărbații, după care îi aruncă în neant. Auzind că în alte părți fiecare fată avea câte un bărbat, fetele de pe acea planetă îi cer reginei să aibă și ele dreptul să aibă un bărbat. Sfârșitul filmului coincide cu sfârșitul basmului. Făt Frumos a iertat-o pe fata de împărat pentru nechibzuința sa. A avut loc apoi o nuntă care a durat trei zile și trei nopți și la care au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
și trei nopți și la care au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor”, iar împăratul le-a dat mirilor jumătate din împărăție. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este transformat în extraterestru, iar mama lui, scroafa, este de fapt o navă cosmică. Gopo a predat scenariul literar la 10 august 1975, iar filmul a intrat în faza de producție
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l frumusețea, ci expresivitatea (când de excepție, când absolut comună - după împrejurări) personajelor sale, după cum nu îl interesează decât pentru anumite momente ale filmului său profesionalitatea actorilor”". Nicolae Mateescu considera că această variantă a basmului este demistificatoare, "„ușor ironică, vag spirituală”", în care regizorul Gopo își dă frâu liber fanteziei, "„alăturând arbitrar un moș și o babă ca din tablourile lui Breughel cu extratereștri dansând într-un decor presupus terifiant, doi tineri frumoși ca Romeo
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
susținut două concerte la București și Cluj alături de muzicianul australian Mick Harvey, cunoscut mai ales în urma colaborării sale îndelungate cu Nick Cave. Vara anului 2014 a adus participări la festivaluri precum Zilele Prieteniei, Out of Doors Fest, Route 68 Summerfest, Basm Festival sau Bucovina Rock Castle, trupa bifând totodată o nouă apariție în cadrul Guerrilive Radio Session. În toamnă s-a anunțat oficial o modificare în componența formației, Vlad Feneșan cedându-i locul la bas lui Eugen Nuțescu (Kumm, Moon Museum). Pe
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
Backstabbers au participat la un eveniment inedit, fiind invitați să cânte în cadrul evenimentului Urban Fest 2015 organizat la București, pe o scenă amplasată pe râul Dâmbovița. Formația a continuat să concerteze pe tot parcursul verii, bifând apariții la Padina Fest, Basm Festival, Untold Festival, Festivalul de Film Istoric de la Râșnov și Filmul de Piatră. Toamna a debutat cu un concert la Festivalul Sinaia Forever, urmat de participarea la Creative Fest, ce s-a desfășurat în Parcul Izvor din capitală. Pe 7
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o plăcută „trăznaie” a unui regizor mai tânăr ca oricând, plin
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
este un film românesc din 1965, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră liber-parodică a basmului „Povestea lui Harap-Alb” (august 1877) de Ion Creangă. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Cristea Avram, Lica Gheorghiu, Irina Petrescu și Eugenia Popovici. A fost odată ca niciodată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Doi dintre
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu) erau vrednici, în timp ce fiul cel mic (interpretat de Florin Piersic) era cam nătărău. Într-una din zile, fiul cel mic a auzit-o pe crăiasă (Eugenia Popovici) spunând un basm despre Harap-Alb și se închipuie a fi chiar el personajul principal. Craiul Alb Împărat (George Demetru) avea un frate mai mare, Verde Împărat (Fory Etterle), care era împărat într-o altă țară mai îndepărtată și care avea numai fete. Cei
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
de crai se trezește și își dă seama că totul fusese doar un vis. El adormise în scaunul crăiesc, de unde tatăl său îl alungă cu vorbe de ocară. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind inspirat din basmul „Povestea lui Harap-Alb” (1876) de Ion Creangă. Într-un interviu acordat revistei Cinema în 1985, Gopo a povestit că „Povestea lui Harap-Alb” l-a frământat cel mai mult dintre toate basmele lui Ion Creangă, căutând să înțeleagă de ce personajul principal
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind inspirat din basmul „Povestea lui Harap-Alb” (1876) de Ion Creangă. Într-un interviu acordat revistei Cinema în 1985, Gopo a povestit că „Povestea lui Harap-Alb” l-a frământat cel mai mult dintre toate basmele lui Ion Creangă, căutând să înțeleagă de ce personajul principal se numește Harap-Alb. El a descoperit în text unele "„noduri complicate, încifrate, ermetice aproape prin semnificațiile lor”". Filmul a intrat în faza de producție la 10 februarie 1964, el fiind realizat
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările au avut loc în perioada 9 martie - 26 aprilie 1965; cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I.
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Producție Cinematografică „București”. Filmările au avut loc în perioada 9 martie - 26 aprilie 1965; cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în cronica
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
București”. Filmările au avut loc în perioada 9 martie - 26 aprilie 1965; cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în cronica din revista
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
atras atenția că în avion se servește mâncare, iar Piersic a pus puiul înapoi în bagaje, mâncându-l în camera de hotel din Paris. Pe drumul de întoarcere, regizorul i-a spus că vrea să facă „o poveste ca-n basme” și i-a oferit un rol în film. Actorul nu a susținut niciun fel de probe, fiind ales datorită farmecului și a sportivității. Într-una din scene, Harap-Alb trebuia se ia la trântă cu un urs. Fără ca actorul să știe
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat fantezia creației și umorul lui Gopo. Într-un articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
momentul lansării filmului au apreciat fantezia creației și umorul lui Gopo. Într-un articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-a solicitat la maximum imaginația [regizorului - n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
alătură și-l ajută să treacă prin încercări și să se întoarcă la curte cu... Irina Petrescu. Lumea poveștilor lui Ion Creangă, căreia Gopo avea să-i rămână tălmăcitor fidel și creator, e tratată familiar, savuros, cu distanțare, după formula basmului în basm. Deși cunoaște viitorul, în momente decisive feciorul se fâstâcește uitând mereu soluția din poveste. Realizatorul n-a știut folosi integral trimiterile filozofico-estetice ale interesantei premise, dar a păstrat luciditatea, ironia bonomă, fina persiflare și excelența picturalității cinematografice. Ion
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
-l ajută să treacă prin încercări și să se întoarcă la curte cu... Irina Petrescu. Lumea poveștilor lui Ion Creangă, căreia Gopo avea să-i rămână tălmăcitor fidel și creator, e tratată familiar, savuros, cu distanțare, după formula basmului în basm. Deși cunoaște viitorul, în momente decisive feciorul se fâstâcește uitând mereu soluția din poveste. Realizatorul n-a știut folosi integral trimiterile filozofico-estetice ale interesantei premise, dar a păstrat luciditatea, ironia bonomă, fina persiflare și excelența picturalității cinematografice. Ion Oroveanu (Pr.
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]