8,639 matches
-
Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un imn pentru primăvară și aduce laude luminătorului Chesarie. În Mineiul pe mai, elogiază domnia lui Alexandru Ipsilanti, favorabilă dezvoltării învățămîntului și tipăriturilor. Menționează obiceiurile populare de Sf. Gheorghe, dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul unui june) și Mici escursiuni apelează frecvent la tonul patetic wertherian, insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
uneori loc tâlcuirii alegorice) și, în fine, încheierea. Între legendă și istorie, între real și ireal, didahiile, respirând aerul pur al „Cărții cărților”, pleacă de la litera ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
războaiele de ocupație nu erau o raritate În Europa. Dimpotrivă. Amintirea Războiului de 30 de ani din Germania secolului al XVII-lea (când armatele de mercenari trăiau pe socoteala populației locale, terorizând-o) dăinuie Încă, după 300 de ani, În basme și povești. În Spania anilor ’30, bunicile Încă Îi mai linișteau pe copiii obraznici cu amenințarea că vine Napoleon. Dar În cel de-al doilea război mondial, experiența ocupației a fost de o intensitate aparte, În mare măsură din cauza atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aprilie 1945, În mare parte fictivă. Aceste povești permiteau țărilor care Înduraseră pasiv războiul, ca Olanda, să uite nenumăratele compromisuri, iar celor unde activismul se dovedise a fi Îndreptat În direcție greșită, precum Croația, să Înece amintirea acestuia Într-un basm confuz al eroismelor antagoniste. Fără o asemenea amnezie, uimitoarea reconstrucție a Europei după război nu ar fi fost cu putință. Desigur, multe lucruri date uitării aveau să revină dureros În memorie. Dar abia mult mai târziu s-a văzut În ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era o dramă socială sau o poveste polițistă, dar atmosfera - și textura cinematografică - erau mult mai sumbre decât În producțiile americane din deceniile precedente. Filmele escapiste erau făcute acum de europeni: nemții făceau povești vaporoase de iubire În decorul de basm din Pădurea Neagră sau Alpii bavarezi, iar englezii, comedioare ca Piccadilly Incident (1946), Spring in Park Lane (1948) sau Maytime in Mayfair (1949), toate În regia lui Herbert Wilcox și plasate În West End (cartierul șic al Londrei, relativ neafectat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
studenți, situați la extremitățile obscure ale mișcării muncitorești, de a-și exagera importanța socială și revoluționară, impactul efortului lor de a se impune În atenția publică nu trebuie subestimat. Curcio, Mara Cagol (partenera lui) și prietenii lor trăiau, poate, un basm cu bandiți revoluționari (derivat În mare măsură din imaginea mediatizată a gherilelor revoluționare din America Latină), dar răul pe care l-au făcut este cât se poate de real. Între 1970 și 1981, În Italia nu a trecut un singur an
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
C. își compune povestirile în mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
oștile păgâne care se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Vultùrul ce rotește sus va fi atunci demult apus. Lângă Sibiu, lângă Sibiu prin lunci numai stejarii vor mai fi și-atunci. Mai aminti-mă-va vreun trecător vreun străin, sub ceasul lor ? Nu cred să mă vestească cineva căci basmul ar începe-așa : Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu, contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. (Blaga, 2010 : 253) Chanson pour l'an 2000 L'aigle qui vole dans leș nues aură alors bien dispăru. Près de Sibiu dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sângelui uitat de mult " " leș contes du sang oublié dans le temps " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " le trop-plein de ce récit du sang " (Biographie) (Ierunca, 1975 : 3) ; " le sang avec șes récits depuis longtemps oubliés " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) ; " de la basmul sângelui spus " " cette légende du sang " (Încheiere/ Fin) (Miclău, 1978 : 363) ; " cette histoire racontée, histoire du sang " (Final) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 191) ; " [le] dire du sang " (Conclusion) (Ierunca, 1975 : 8) ; " le dit du sang " (Fin) (Stolojan, 1992 : 85). Le conte Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 307) ; " et tout autre chemin aboutit au conte/au mythe très grand et très ancien. " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) ; " mais tout autre chemin mène dans la légende,/dans la grande, grande légende. " (Signes) (Pop-Curșeu, 2003 : 101) ; " basmul ar începe-așa " " car le conte dirait de cette façon " (Cântec pentru anul 2000/Chanson pour l'an 2000) (Miclău, 1978 : 447). Le village et l'âtre Dans la poésie de Blaga, le village est le centrus mundi, une sorte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avons choisi le fragment suivant qui illustre la coprésence des motifs et des symboles dans la poétique de Blaga : O, lumea e albastră haină, în care ne curpindem, strânși în taină, ca vară sângelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiembrie)) (Blaga, 2010 : 413) Ô, le monde est un vêtement azuré, où nous entrons, secrètement serrés, pour que l'été du sang ne meure pas un jour, et le charme du conte brûle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în puterea de creație a poporului și în străvechimea artei populare, că baladele populare, basmele și legendele, așa cum le cunoaștem, sunt adesea de origine mai târzie, fiind producția unei clase superioare. Totuși, studiul literaturii orale trebuie să fie o preocupare importantă a oricărui cercetător care vrea să înțeleagă procesele dezvoltării literare, originea și evoluția genurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
semnificativ în ingambamente ingenioase, iar rima rară este aparent întâmplătoare și cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Bachelin, Art Nouveau și neobizantinismul / 91 III.2. Arta decorativă și simbolismul / 102 III.3. Arta bizantină și simbolismul / 117 Capitolul IV. IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă românească / 127 IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor / 131 IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu / 137 IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la la senzualitatea secesionistă / 142 Capitolul V. V.1. Misticism și alte inefabile simboliste / 147 V.2. Eminescu: luciferic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sec și tehnicist, ci luat de valul entuziasmului pentru subiect, fără a-și pierde însă simțul critic, autorul se lansează în descrieri evocatoare ale tablourilor, adevărate ekphrasis care însuflețesc imaginea absentă cu ajutorul cuvântului. O serie de capitole excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național pe filiera sensibilității romantice, însă basmul, spre exemplu, servește unei ilustrări cu o puternică amprentă decorativă, iar în cazul lui Kimon Loghi dar și al lui Ștefan Popescu avem chiar un mixaj de elemente care corespund unui bazin mitologic și stilistic diferit, fapt creator de insolit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi dar și al lui Ștefan Popescu avem chiar un mixaj de elemente care corespund unui bazin mitologic și stilistic diferit, fapt creator de insolit în tablourile lor. Chiar și numele revistei Ileana face trimitere la un personaj definitoriu pentru basmul românesc, Ileana Cosânzeana, așa cum revista secesionistă Ver Sacrum (Primăvara sacră) se referea deopotrivă la un ritual de inițiere și consacrare a tinerilor romani, dar și la simbolurile vernale ale noului val, iar Zolotoe Runo (Lâna de Aur) face apel la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cel al feeriilor orientale sau toposul arcadic al antichității greco-latine, desfășurându-și magia într-un climat senin, uneori de un cromatism exuberant, mediteraneean, ceea ce-i atrage și reputația de excelent colorist. Examinarea picturilor lui Ștefan Popescu cu subiect de basm aduce în discuție încercarea de sinteză între decorativismul bizantin și cel Secession prin intermediul simbolismului, prin evidențierea unor armonice care apar și la Kimon Loghi și care sar în ochi în pictura decorativă a Ceciliei Cuțescu-Storck. Simbolismul constituie liantul, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care apar și la Kimon Loghi și care sar în ochi în pictura decorativă a Ceciliei Cuțescu-Storck. Simbolismul constituie liantul, dar și decurge din operațiunea de stilizare a figurilor și extragerea lor din contextul propriu-zis al unei narațiuni cum este basmul, care servește de pretext. Un tablou în manieră prerafaelită realizează Artachino cu Zâna lacului, tablou singular în creația artistului, iar în ciuda trăsăturilor academizante, un tablou cu subiect mitologic precum Vârful cu dor al lui G.D. Mirea se remarcă dincolo de senzualitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elogia Ruskin. Așa cum o afirmă unul dintre prerafaeliții mai puțin cunoscuți, Val Prinsep, "Medievalismul era al nostru beau idéal (...)"88. Pictura prerafaelită va prelua moștenirea unei culturi și imagerii medievale, privilegiind, de asemenea, ca surse de inspirație și folclorul național, basmele, legendele celtice, poveștile despre magie și vrăjitorie, fapt similar aceleiași tendințe în cultura germană în a doua jumătate a secolului XIX. Pictura prerafaelită denotă o puternică relație cu literatura, narativitatea ei fiind una dintre trăsăturile esențiale în opinia Ilenei Marin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o scrumieră de Cellini, o tavă de Charpentier, o bijuterie de Lalique. Criticul trece de la expunerea modelului prestigios la câteva schițe-proiect ilustrate de propria artă decorativistă în domeniul studiului ceramicii. Ca și pentru Kimon Loghi și Ștefan Popescu în pictură, basmul constituie principala sursă de inspirație pentru artist, a cărei utilizare o recomandă pentru edificarea unei arte decorative românești moderne. "De la un vas simplu, cu buzele tivite de motive ca: toiegi, ochii broaștei, șerpișori etc., până la un vas zmălțuit cu motive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]