9,503 matches
-
modern în cultura română", în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001. Anghelescu, Mircea, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005. Anghelescu, Mircea, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania, București, 2008. Anghelescu, Mircea, "The New Biographism", Dacoromania litteraria, vol. I (2014), pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001. Anghelescu, Mircea, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005. Anghelescu, Mircea, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania, București, 2008. Anghelescu, Mircea, "The New Biographism", Dacoromania litteraria, vol. I (2014), pp. 13-18. Anghelescu, Mircea, Lâna de aur. Călătorii și călătoriile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1939, pp. 613-614). 14 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară" (1837), în Critica literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Critica literară, p. 264. 23 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 36. 24 Ibidem, p. 70. 25 Ibidem, p. 55. 26 Ibidem, p. 14. 27 Ibidem, p. 148. 28 Contextul reactualizării pamfletului e expus de Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 275-276; în prelungirea acestuia, e evocat și un alt moment de revenire la "sarsailism", în 1865 (p. 289). Despre același episod, Papadima, Cezar Boliac, pp. 217-218. 29 I. Heliade Rădulescu, "Aproposito de D. Sarsailă" (1860), în Critica literară, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 12-42. Există numeroase studii asupra acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și în mod precis la pp. 100-101: În cursul întregii perioade 1832-1852 se poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele estetice. Pentru o trecere în revistă a genului biografic în cultura română, rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005 și mai recent, articolul "The New Biographism", în Dacoromania litteraria, I (2014), pp. 13-18. 53 Maiorescu, "Observări polemice", p. 123. 54 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și "bravul roman". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A '92, Iași, 1999, pp. 85-86), precum și prezența intermitentă și facultativă a scriitorilor români (pp. 107-110). 111 Despre constituirea după 1850 a unei filiere istorice bazate pe biografii și despre rolul pe care l-a jucat August Treboniu Laurian se găsesc mai multe detalii în sinteza Luminiței Murgescu (Ibidem, pp. 112sqq; despre introducerea biografiilor de domni la clasa a treia, la p. 70 și despre principalele figuri istorice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
români (pp. 107-110). 111 Despre constituirea după 1850 a unei filiere istorice bazate pe biografii și despre rolul pe care l-a jucat August Treboniu Laurian se găsesc mai multe detalii în sinteza Luminiței Murgescu (Ibidem, pp. 112sqq; despre introducerea biografiilor de domni la clasa a treia, la p. 70 și despre principalele figuri istorice pentru care se fac narațiuni biografice la pp. 190sqq). În același sens, Catinca Stan, Des héros pour référence identitaire. Les
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pour référence identitaire. Les manuels scolaires de littérature roumaine, 1859-2009, teză de doctorat prezentată la Facultatea de Litere a Universității din Laval, Quebec, 2010, pp. 70sqq. 112 August Treboniu Laurian, Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a III a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856, pp. 277-283. De asemenea, același autor are și Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a Universității din Laval, Quebec, 2010, pp. 70sqq. 112 August Treboniu Laurian, Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a III a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856, pp. 277-283. De asemenea, același autor are și Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o jumătate de seclu, o viață plină de sacrificie, de suferinție și mai cu seamă de activitate în dominiul literaturei asecură nemurirea numelui său, căci geniul și talentu-i erau o fală pentru România etc.". 138 Iacob Mureșanu, "Trăsurile fundamentali din biografia repausatului", Gazeta Transilvaniei, vol. XXVI (1863), nr. 101, 19 octombrie, pp. 393-394. 139 Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească - Polirom, București, 2011, p. 48. 140 Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 215; de asemenea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și s-ar fi pierdut astfel din cauza insistenței mele. Și, de altfel, nici nu am avut pregătit un chestionar formal de întrebări pe care să-l aplic mecanic, ci doar repere de ansamblu care să ne ghideze convorbirea, de genul: biografie, motivul real al arestării, denunțul și denunțătorii, ancheta ș.a.m.d.. De aceea, transcrierea interviurilor a fost urmată de o ordonare, o reorganizare și rearanjare în manieră temporală și sistematică a lor în favoarea unei coerențe crescute a istorisirii, convenabilă pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ajungi să-l consideri normalitatea. Și, din nefericire, cred că mai este încă regulă a lumii în care trăim. Dramaticul efort de a rămâne om Spiru ȚUȚU În cultul muncii și al Regelui Constantin Ilaș: Vreau să facem o scurtă biografie a familiei dumneavoastră. Părinții au făcut politică? Spiru Țuțu: Tatăl meu n-a făcut niciun fel de politică. C. I.: Îmi spuneați că avea un cult pentru casa regală, regalitate și pentru Rege. S. Ț.: Da. Și când a abdicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde era brigadier părintele Roșu, numai că nu-i lăsau să stea împreună cu noi în baracă, cu enoriașii adică. Antihristul, domnule, Antihristul! Ce gândire, ce le-a putut trece unora prin cap, lui Nicolschi sau lui Sepeanu 24... Am citit biografiile lor dar câteodată nici nu mai vreau să mai citesc și nici nu vreau să-mi amintesc. De aia uit eu și date. Cineva mă îndemna să scriu o carte, chiar și soția, dar le-am spus: "nu scriu! Nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nicăieri viața nu e mai frumoasă și interesantă decât acolo: acasă! Lângă ai noștri. Spița de neam, e drept, s-a cam demodat, dar câte informații ne-ar oferi dacă am ști și am reuși să ne-o reconstituim! Biografia locurilor natale însă, chiar dacă am vrea, niciodată nu poate fi uitată. Plecând de la o asemenea încredere în valoarea locurilor unde au trăit părinții și bunicii noștri, străbunicii pe care poate nici nu i-am cunoscut, mi-am luat susținători de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
micronarațiuni grotești, cu reflex mentalitar, moralizator. Cartea se citește cu plăcere datorită intervenției, pe mai fiecare pagină, a unei scene evident parodice, reprezentând lumea din jurul nostru intrată într-o caraghioasă derivă: un tip cu bani plătește să-i fie scrisă biografia romanțată, el fiind cvasianalfabet („Doar ești prozator, inventezi cum te duce capul viața familiei lui ș...ț Pot găsi oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
al doilea al revistei 436 unde s-a relatat despre tipărirea Almanahului Asociației Germane din România și a calendarului aferent pe anul 1913. Tot aici s-a menționat și apariția listei Liturghiilor catolice cu predică în limba germană, a unei biografii și a unui portret al episcopului Raymund Netzhammer. Deși s-a adresat comunității catolice germane din arhidieceza de București (nu foarte numeroasă) revista a avut succes; ea a fost bine primită, lucru demonstrat de "bilanțul" realizat după primul an de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mențiunea privitoare la eforturile și la dorința sa de a "asigura tuturor credincioșilor vestirea cuvântului lui Dumnezeu în limba maternă"455. Următorul număr al revistei a fost dedicat în întregime, ca un tribut, personalității episcopului Netzhammer. S-a realizat o biografie a acestuia, apoi s-au enumerat realizările sale cele mai importante din perioada 1905-1924. Monseniorul Auner a lansat ipoteza referioare la "existența unor atacuri nedrepte și acuzații de nedovedit la adresa episcopului, care au vizat o presupusă atitudine neloială manifestată în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât și T. Maiorescu au fost printre țintele preferate ale detractorilor culturii române de dinainte de 1945. M. Nițescu, autorul unei remarcabile sinteze asupra vremurilor de început ale comunismului în România, constata, referindu-se la T. Maiorescu, că această „perioadă din biografia sa postumă e sistematic trecută sub tăcere”. Atacurile au început imediat după război, fiind greu de identificat cel care a dat tonul. între primii se numără G.C. Nicolescu, cu un articol demascator (Adevărata față a Junimii), publicat în revista care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o inițiativă a periferiei, a Clujului, de care Maiorescu nu fusese legat, precum și a unei publicații bucureștene altădată concurente a Convorbirilor literare. Rolul cel mai important l-a avut profesorul universitar Liviu Rusu, cu o formație de filosof, cu o biografie agitată în regimul comunist, care a înaintat la CC al PMR un memoriu de 75 de pagini despre T. Maiorescu, adresându-se și revistei Viața românească, aceasta mimând apoi că propune găzduirea contribuțiilor. Articolul lui L. Rusu a deschis dezbaterea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fie reeditate monografiile despre T. Maiorescu ale unui alt reabilitat (Eugen Lovinescu), iar din 1975 apare Jurnalul și Epistolarul (doar nouă volume au văzut până în prezent lumina tiparului), fapt ce are ca efect sporirea substanțială a articolelor pe teme de biografie. în locul celor din deceniul anterior, revistele găzduiesc polemica dintre L. Rusu și Al. George, ultimul publicând articole de o mare densitate ideatică, făcându-se remarcat printr-o eseistică expresivă și consistentă, întâlnită și la Al. Paleologu. Remarcăm în mod special
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ar putea fi regăsite oriunde în fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi însoțite de nominalizările poloneze: Gomulka, Gierek, Jaruzelski. Astfel de personalizări ale regimului trimit la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se încredința șirului de biografii la „nivel înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează în jurul câtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului în anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ecleziale? Bogdan Moșneagu LIDIA IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvântului”. împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 2000, 396 p. Volumul de memorii semnat de Lidia Ionescu Stăniloae, fiica părintelui-profesor Dumitru Stăniloae, nu-și propune să fie o biografie a cunoscutului teolog ortodox român, după cum mărturisește chiar autoarea (p. 17). Cu toate acestea, prin bogăția de informații, cartea se ridică deasupra multor evocări ale profesorului de Dogmatică, traducător al Filocaliei. Memoriile Lidiei Ionescu Stăniloae încep și se încheie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
argumentăm, recitirea acestei lucrări, la nouă ani după apariția ei în Statele Unite și la aproape 20 de ani de la evenimentele descrise, poate aduce o lumină nouă asupra unor fenomene actuale. Tema cărții e ușor de ghicit, asociind titlul elocvent cu biografiile celor doi autori: Kirk, fost ambasador al Statelor Unite în România între 1985 și 1988, și Mircea Răceanu, fost diplomat în Direcția America de Nord, condamnat la moarte pentru trădare în 1989 și reabilitat în 2000, prezintă, din perspectiva celor două tabere, evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]