13,186 matches
-
din familia învățătorului Hristache Popa „au plecat” 3 fete, Constanța, Maria, Margareta; în Țepu, trăiește cea mai mică, Licuța (Margareta), profesoară, căsătorită cu prof. Ionel Basoc, cu urmași, 2 copii. Moș Mitriță (Dumitru) Chitic a avut tată pe Ion și bunic pe Alexandru Chitic, dar acest om foarte gospodar în sat, deschiaburit și el, împreună cu soția au copiii Silviu (militar de carieră), căsătorit cu Viorica și un băiat, Ciprian; și al doilea, Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fără margini, dar viața merge înainte cu bune și cu rele, au apărut alte generații de tineri care ar trebui să ne urmeze exemplul. În prezent revin pe meleagurile natale doar pentru a merge la Biserică, la cimitirul unde odihnesc bunicii, părinții, rudele și cunoștințele copilăriei mele pentru a le face câte un parastas și a-mi reîmprospăta memoria. 9. Oliver Felix BĂNILĂ (din Bouroș) Născut la 26 decembrie 1972, orașul Adjud, jud. Vrancea. Căsătorit, doi copii. Soția: Bănilă Maria Nicoleta
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dr. Chitic Elena Doina, doi copii absolvenți ai ASE București. În prezent am domiciliul în Hemeiuși, Bacău, unde mi-am construit o casă. 16. Emil CHIRILĂ Data nașterii mele a fost pentru părinții mei Vasile și Elena (Enula) și pentru bunicii materni Elena și Ion Stan zis „Cioabă”, un adevărat prilej de bucurie. Satul natal Giurgioana a fost pentru mine în anii copilăriei și a claselor primare tărâmul cunoașterii. Anii au trecut și firul vieții a continuat cu învățământul gimnazial, care
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și de Dvs., vă pot transmite gândurile și sentimentele cele mai frumoase pe care să le primiți sau nu, după voia momentului. Sper într-o revenire în țară și o întâlnire cu oamenii pe care nu i-am văzut de când bunicul meu, Vasile Marin mă ținea în brațe, când aveam până la 5 ani. Primiți, vă rog, urările mele cele mai bune. Cu gândurile și simțămintele cele mai frumoase, Sergius Lucian Marin, Canada (oct. 2011) Dragă Trică, Domnule Profesor Marin, Domnilor cititori
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
înflorește și se dezvoltă în mod minunat. El este unicul dintre primii frați legendari ce au sădit Ordinul Fraților Minori în Germania, care a reușit să rămână timp atât de îndelungat și fără întrerupere în țara al cărei tată sau bunic se simte; asta reiese din Prolog, când începe să «povestească» fraților lucrurile de la început. Din fericire pentru noi, rațiunea, insistența fraților și buna dispoziție a fratelui Baldovin l-au determinat în cele din urmă să-și dicteze și pentru noi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
încheiat viața dubium an quaesita morte între 14 mai și 19 august (data morții lui Augustus). Groag 412 observă că "dacă se consideră această tradiție drept istorică (așa cum este de părere Gardthausen, Aug., I, 125 și urm.), atunci întâlnirea dintre bunicul imperial și nepot, nu numai că nu poate fi considerată drept un inocent eveniment familial (harmlos), ci pare să dezvăluie că, tocmai atunci, Fabius, din motive dinastico-politice mai profunde (tiefere dynastisch-politische Motive), s-a decis să intervină pentru rechemarea lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
3 34,1 51,3 Tabelul 38. Variabilitatea motivațiilor tradiționale pentru care oamenii procreează Nivelul de instruire nu diferențiază opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar etc. (trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor pentru propria educație în copilărie și mai târziu în creșterea copiilor (doi itemi). Ajutorul dat sau primit a fost evaluat pe
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Rho, care exprimă măsura relației linear între variabile, indică faptul că toți cei 5 itemi menționați corelează semnificativ la un prag de semnificație p = 0,01. Se poate afirma că datele observate exprimă un model de ajutor intrafamilial în care bunicii au un rol în educarea și creșterea nepoților, care, la rândul lor, la maturitate, asigură un suport financiar și îngrijire bunicilor. Pentru această analiză am creat două scoruri compozite, unul care să măsoare intensitatea ajutorului acordat membrilor familiei, obținut prin
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
persoanele de peste 50 de ani ca argument al dorinței oamenilor de a procrea. Nivelul de instruire nu a diferențiat opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial. Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar etc. (trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor pentru propria educație în copilărie și mai târziu în creșterea copiilor (doi itemi). Toți cei 5 itemi menționați corelează semnificativ, ceea ce
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor pentru propria educație în copilărie și mai târziu în creșterea copiilor (doi itemi). Toți cei 5 itemi menționați corelează semnificativ, ceea ce exprimă un model de ajutor intrafamilial în care bunicii au un rol în educarea și creșterea nepoților, care la rândul lor, la maturitate, asigură un suport financiar și îngrijire bunicilor. 2.4. Percepția noilor tehnologii reproductive (NRTs) Majoritatea subiecților declară că au auzit de noile tehnologii de reproducere, cele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ipostaziată ca "minciună" sau "vis", dar și ca... "teatru" ori "melodramă"). De pildă, în "schița dialogată" Suflete de copii 143 autorul evidențiază din câteva linii procesul conturării identității sexuale și al comportamentului celor mici, anticipând deja reacțiile oamenilor maturi. Când bunicul lui Meg, o fetiță de 8 ani, dezvăluie celorlalți copii isprava ei "școlărească" (aceea de a fi scos limba la școală în spatele învățătoarei), el comite o gravă indiscreție, pentru că Meg n-ar fi vrut să se facă de râs în fața
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ceea ce sugerează o foarte acută conștiință a "diferențelor". Băiatului însă, mai necopt (are doar 6 ani), puțin îi pasă de suferința fetei. El își exprimă personalitatea psihologică prin voința de posesiune, satisfăcută deocamdată doar cu o apetisantă bomboană din punga bunicului. În cele mai reușite schițe scriitorul radiografiază atent "comedia dragostei", cu precădere comportamentul duplicitar al urmașelor Evei, după tiparul consacrat de tradiție, în varianta triunghiului amoros. Pe coordonatele melodramei se înscrie îndeosebi Doi prieteni, o scenetă în care femeia nici
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul, se ducea acasă și se delecta cu câteva păhărele de rachiu și de vin și se înfrupta cu mâncarea primită. Și nu știu cum se făcea că bunicul nimerea numai casele unde locuiau familii tinere, avea, pesemne, un scop, poate și acela demografic. Mi-l imaginez pe bunicul Dumitru ca fanaragiu, cu scara și cu bidonul de gaz, cum se urcă pe stâlp, cum șterge sticlele fanarelor cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
delecta cu câteva păhărele de rachiu și de vin și se înfrupta cu mâncarea primită. Și nu știu cum se făcea că bunicul nimerea numai casele unde locuiau familii tinere, avea, pesemne, un scop, poate și acela demografic. Mi-l imaginez pe bunicul Dumitru ca fanaragiu, cu scara și cu bidonul de gaz, cum se urcă pe stâlp, cum șterge sticlele fanarelor cu o cârpă murdară de funingine, și cu alta, mai curată apoi, cum potrivește din foarfecă fitilul, cum ia iasca și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iasca și amnarul și aprinde fitilul, cum ard aceste felinare primitive în noapte. Cum era Botoșaniul pe la 1870? Cei care au citit, știu cum arătau orășele de atunci, cu viața lor, a oamenilor, în „târgurile unde nu se întâmpla nimic”. Bunicul era un bărbat înalt, altfel tata cui i-ar fi semănat, spătos, cu mâini muncite, bătătorite, amirosind a petrol, un om cu un glas blajin, căci dacă tata cânta așa de frumos, desigur că acest meșteșug îl moștenea de la bunicul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Bunicul era un bărbat înalt, altfel tata cui i-ar fi semănat, spătos, cu mâini muncite, bătătorite, amirosind a petrol, un om cu un glas blajin, căci dacă tata cânta așa de frumos, desigur că acest meșteșug îl moștenea de la bunicul. Desigur că fanaragiul, când venea acasă de la slujba sa, ostenit dar mulțumit sufletește, fredona vreun cântecel ca „Bulgăraș de gheață rece”, cu iarna aceea care vine și nu mai trece, și poate nu avea cu cine petrece, pentru că a fost
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de se mai lua cu clondirul lui de rachiu sau de vin. Apoi, spre nenorocul lui, sau poate așa i-a fost sortit, „s-a luat” cu o țigancă, care poate l-a iubit sau nu, pentru că tot ce agonisea bunicul, ea părăduia și dădea la copiii pe care-i făcuse din prima căsătorie. Sfârșitul lui a fost tragic. Țiganca l-a dus la București, nu știu pentru ce și l-a pierdut, sau l-a părăsit, bunicul, neștiutor de carte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tot ce agonisea bunicul, ea părăduia și dădea la copiii pe care-i făcuse din prima căsătorie. Sfârșitul lui a fost tragic. Țiganca l-a dus la București, nu știu pentru ce și l-a pierdut, sau l-a părăsit, bunicul, neștiutor de carte și străin totalmente de viața unui oraș mare pierzându-se și murind poate de foame pe undeva. A fost un om simplu, ca majoritatea oamenilor de atunci, cu talente nedezvăluite, căci n-a avut cine să i
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
murind poate de foame pe undeva. A fost un om simplu, ca majoritatea oamenilor de atunci, cu talente nedezvăluite, căci n-a avut cine să i le descopere. Nu degeaba tata avea un talent deosebit la scris și pictură. Despre bunicul de pe mamă, nu știu decât că a fost vornic în satul Mănăstireni, din județul Botoșani. A avut vreo patru fete, printre care și mama mea. Spre sfârșitul primului război mondial, în casa vornicului Bogdan a poposit, grav bolnav de tifos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care, ca și celelalte, erau făcute în Botoșani, acum aproape o sută de ani. Fotografia aceasta, în care era un grup mare de oameni în fața unei case, fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari, butucănoși. Lângă el, țiganca, iar la picioarele ei, un băiețel, tot tuciuriu, ca ea. Ce-o fi găsit bunicul la femeia aceasta, stau și mă întreb și azi. Se spune că bărbații orbesc (la figurat) când le vine ceasul cel rău, adică atunci când trebuie să se însoare, căci în nouă cazuri din zece, dau chix în căsnicie. Părinții noștri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
osoasă Verginia, soția fratelui meu cel mare (era cu optsprezece ani mai mare decât mine) și fetița lor, Anișoara, o gâgâlice de câțiva anișori a fost adusă să stea cu noi. Mama o trimitea pe la amiază să-l cheme pe bunicul din grădină la masă. Mogâldeața venea abia mergând pe cărarea din mijlocul grădinii și striga la tata, care prășea niște varză: - Teateaie, ai a maci! (Tatae, hai la masă!) Tata se făcea c-o caută printre bălăriile de bostani: - Măi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru toți cei dragi care ne-au părăsit, am mers și pe la alte mănăstiri și biserici, la Cozia, și peste tot am memorat sufletele voastre dragi cu lumină. Ne apropiem cu fiecare zi de tine, de mama, de tata, de bunicii noștri pe care nu i-am cunoscut, dar care au fost niște oameni simpli și, desigur, adevărați, și credem mereu în bine, facem eforturi să ne fie bine și, mai ales copiilor noștri, care au viața înainte și care nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cafea la fiert într-un ibric. Până să fie gata, ne-am ospătat cu friptură de găină, cine a avut voie a tras, la început o gură bună de țuică de cazan de 45 de grade, adusă de Tarzan de la bunicii săi, apoi câteva pahare de vin. Ceea ce-am băut și cafeaua caldă și aromată ne-a adus voia bună, de care, dealtfel, nu duceam lipsă. Stăteam tolănit pe iarbă, fumam, beam cafea și-l ascultam pe Gabi cum a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mare și pe rând toți invitații i-au strâns între palme mijlocul și au rotit-o într-o întrecere amețitoare cu sine însăși. Piruetele rapide ridicau tivul greu al rochiei, lăsând libere spre desfătarea ochilor rânduri, rânduri de dantele. Jupoanele bunicii și străbunicii și ale mamei se arătau privirilor străine pentru prima oară în vâltoarea dansului ei. Le purtaseră și ele la nunțile lor, le păstraseră în lăzi, și acum ea... Tata acum vorbea despre comerțul cu grâne. — Prețul grâului îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]