9,140 matches
-
meritînd a fi studiate. Din păcate, este mai curînd invers. Prin "anormalitatea" mulțimilor se întrezărește laboratorul secret al istoriei, izbucnește forța reală a vieții care străpunge crusta unei civilizații vlăguite de atîtea repetiții. Mulțimile încetează de-a mai fi simple curiozități, un lung șir de accese de febră, de accidente ale istoriei, un pretext de povești palpitante, viu colorate. Ele devin o categorie a gîndirii noastre, un obiect de studiu pentru știință și un aspect fundamental al societății. Comparațiile istorice șchioapătă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mult maeștrilor de la Nancy decît magistrului de la Viena. Freud a înțeles bine acest lucru cînd a refuzat patronajul solicitat de artiști. Și în acest domeniu Gustave Le Bon procedează aidoma. El introduce în științele despre societate date care treceau drept curiozități ori non-fapte: "Sugestia, scrie McDougall, este un proces pe care psihologii îl pot neglija atîta vreme cît nu se ocupă de viața socială; istoric vorbind, ea chiar a fost multă vreme neglijată tocmai din această cauză. Mai ales fenomenele foarte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
istoric vorbind, ea chiar a fost multă vreme neglijată tocmai din această cauză. Mai ales fenomenele foarte frapante și extrem de instructive ale sugestiei, ce acționează asupra unui subiect hipnotizat au fost cele lăsate la o parte, fiind privite ca monstruozități, curiozități sau exhibiții frauduloase. Chiar și astăzi mulți profesori de psihologie le neglijează, le evită, le neagă chiar"134. Iată totuși că e vorba de un fenomen general, ce acționează permanent printre noi și care este proiectat în centrul psihologiei mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
jalonat de trei descoperiri, care alcătuiesc chiar noutatea acestei științe: A) masele sînt un fenomen social; B) sugestia explică disoluția indivizilor în mase; C) hipnoza este modelul de acțiune a conducătorului asupra maselor. Aceste descoperiri au preschimbat o seamă de curiozități, de excepții, de fapte minore în factori majori ai realității și în obiecte ale științei. I-au permis lui Le Bon să schițeze prima versiune a unui sistem de psihologie a mulțimilor. Acesta comportă mai multe idei forță, în special
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai este necesară și pentru a-și consolida prestigiul, pentru a crea în jurul lui acea atmosferă de mister care întreține toate iluziile. Astfel, masele îl pot împodobi cu cîte și ce calități doresc. A stîrni apetitul pentru enigmă, a menține curiozitatea mereu trează în privința propriilor vreri, iată două obligați ale conducătorului, mai ales în momentele decisive. Charles de Gaulle le erijează în principii: "Prestigiul nu poate exista fără mister, căci oamenii nu se supun celor pe care îi cunosc prea bine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a personalității, ele formează un ansamblu. Care a fost și continuă să fie judecat drept compromițător. Marthe Robert scrie: În nici un alt domeniu Freud nu și-a riscat mai mult reputația științifică decît în acela al psihologiei religiei, înspre care curiozitatea intelectuală, dar și liniile directoare ale cercetărilor sale, l-au îndrumat nu de puține ori să se aventureze. Totem și Tabu, Moise și monoteismul și Viitorul unei iluzii sînt cele trei momente ale acestei aventuri compromițătoare care, considerată inadmisibilă chiar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a făcut carieră. Dar nu e mai puțin adevărat că ceva ne scapă și ne aflăm dinaintea celei mai anevoioase taine din întreaga psihologie abisală. Aceasta din urmă ne-a obișnuit cu noțiuni obscure iar noi, printr-o neînțelegere, din curiozitate sau prin anumite asociații de idei trăim cu iluzia că le înțelegem. În această privință, noțiunea de identificare bate toate recordurile. Nici precizările clinice, nici numeroasele comentarii care își uită adesea rolul în psihologia mulțimilor nu pot disipa aceste tenebre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întreprinse într-un mod riguros. Aceste slăbiciuni subminează tot ceea ce am descris pînă aici și voi spune mai departe. Atunci la ce bun să continuăm? La ce bun să pretindem să explicăm fapte atît de prost observate? Pentru a stîrni curiozitatea privind niște fenomene răsunătoare? S-ar putea. Dar singura scuză pe care o pot invoca propunînd aceste explicații este faptul că nu avem altele. În afară de cazul în care închidem ochii asupra acelor realități sociale și le trimitem în seria nebuniilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Iată care este valoarea ei și pentru omul de acțiune în stare să-și întreacă rivalii mai ignoranți sau avînd mai mult respect pentru tradiție și pentru cercetătorul aflat în căutarea unui domeniu nou unde să-și exercite talentul și curiozitatea. Dacă perspectiva unei ere a mulțimilor la nivelul întregii planete este adevărată, atunci această carte, consacrată unei științe clasice și trecutului, le va permite celor care-și vor da silința să descifreze cîteva trăsături ale viitorului. Un viitor care a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
li se cere să redea în lucrările lor sărbătorirea zilei de naștere sub genericul „O zi de vis!”. 15. FLORILE RECUNOȘTINȚEI Obiectiv : Copiii vor fi provocați : să-și exprime dragostea, respectul și prețuirea pentru educatoarea lor de care se despart; curiozitatea, interesul pentru învățătoarea (învățătorul) ce-i va primi la școală. Repere de conținut: După convorbirile cu tema „Educatoarea mea”, „Învățătoarea pe care o visez”, „școala ne așteaptă”, copiii sunt stimulați să picteze pe o jumătate a colii de hârtie „Chipul
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
crearea atmosferei agreabile etc. Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică; capacitățile intelectuale - concentrarea atenției, conexiunile, acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
atunci informatica și biotehnologiile ne înghit și ne transformă cotidianul, așteptând instaurarea unor societăți născute din folosirea nanotehnologiilor. Aceste texte nu sunt deci pur și simplu ludice; ele încearcă să confere o imagine, pentru a oferi un sens, întrebărilor noastre, curiozităților și angoaselor noastre în fața acelor frământări care sunt deopotrivă tangibile și impalpabile. Iată semnele că am intrat, fără să ne-o fi dorit cu orice preț, în lumea tehnoculturii. Acel hard science fiction anterior se situa în spațiul și ideologia
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se sinucide sau voința de a se lăsa înghițiți de amintirile fericite pe care uneori Oceanul îi face să le retrăiască, ca și cum timpul ar fi fost abolit sau încremenit. Se leagă astfel un dialog straniu pe orbește, fiecare parte vizând "curiozitatea" celeilalte pentru a încerca să dea sens "contactului", fără să reușească vreodată, cel puțin din punctul de vedere al unei cunoașteri științifice. În această situație-limită, "celălalt" există, este o "ființă", posedă o anumită formă de inteligență, dar comunicarea rămâne imposibilă
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este de fapt sintetizat (in)conștient chiar printr-o frază a personajului principal: „Doi oameni care nu pot trăi unul fără celălalt și totuși se chinuiesc.” (p. 213) Ioana este o carte „lipsită de orice dinamism, care ar putea ține curiozitatea lectorului mediocru încordată”, după cum însuși autorul mărturisea, dar, ea este totodată un roman „scris pentru oameni și nu pentru artiști”. Parcurgând paginile romanului, cititorul are impresia că asistă „la o torturantă și ineficace măcinare în gol”. Ioana este prin excelență
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
autenticitatea confesiunii celor două personaje. Mai ales în cazul lui Mavrodin care, după cum am remarcat deja, oscilează mereu între cele două planuri, trecut și prezent, confesiunea sa fiind adesea întreruptă de meditații sau de tăceri însoțite de gesturi care sporesc curiozitatea cititorului. Punctele de suspensie marchează deci, în cazul lui Mavrodin, ezitarea în fața povestirii unor evenimente care și-au pus amprenta asupra trecutului. Fragmentarea discursului este accentuată de folosirea punctelor de suspensie la finalul, dar și la începutul unei fraze: ,,[...] Am
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mers o zi călare, alții mai puțin, dar nici unul din cei pe care i întrebase nu fusese de fapt vreodată acolo.” (p. 7) Ajuns în acest peisaj muntos, protagonistul este cuprins de un sentiment neobișnuit, în care se amestecă deopotrivă curiozitatea și teama de necunoscut. Proiectați pe fundalul „munților din ce în ce mai înalți și mai sălbatici” (p.9), Giovanni și calul său par două puncte mișcătoare, pierdute într-un spațiu ostil și misterios. Drumul pare interminabil, iar fortul devine un fel de Meka
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mai departe și, neobosiți, pornim din nou la drum” (p. 49) Avertismentele primite, direct sau indirect, din partea celor care nu mai au deja nici o scăpare asupra „pericolului” pe care îl reprezintă fortăreața nu fac decât să provoace și mai mult curiozitatea protagonistului. Într-un anume sens, destinul personajului este trasat încă de la început: „Așa trebuia să se întâmple, și asta fusese poate hotărât de multă vreme, adică din ziua aceea îndepărtată când Drogo ajunsese pentru prima oară, alături de căpitanul Ortiz, la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
adauge produsului un număr mare de detalii, amănunte;să-l elaboreze echilibrat și economic. e) Sensibilitatea față de probleme - capacitatea de a depista probleme, acolo unde aparent nu există; presupune o atitudine deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
superioară. Oamenii creativi devin acaparați de ideile lor, au un înalt nivel de energie care le permite să-și finalizeze ideile. 6. Setea de senzații. Este o trăsătură motivațională care îi caracterizează pe indivizii creativi. 7. Spirit de aventură 8. Curiozitatea superioară este o trăsătură creativă care produce interese largi, hobby-uri neobișnuite și o natură experimentatoare. 9. Umorul 10. Atras de complexitate, noutate, mister și de neobișnuit. Trăsături pozitive de personalitate specifice unui nivel superior de creativitate prezentate în cartea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a artiștilor și oamenilor de știință creativi. G. R. de Grace (1981) arată că principalele motivații care favorizează creativitatea sunt: - Nevoia de a excela; - Căutarea senzațiilor tari; - Nevoia de ordonare a situațiilor complexe, incerte; - Tendința de a-ți asuma riscuri;Curiozitatea; - Acceptarea sacrificiului. La acestea, autoarea mai adaugă „nevoia urgentă de exprimare a emoțiilor interne pentru a preveni un dezechilibru psihic sau a redobândi echilibrul pierdut” (Caluschi Mariana, 2001, p. 135). Mariana Caluschi a delimitat „Efectul Mirabilis”, care arată că activitatea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor ( în anume limite firește) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să tragă un punct în plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea unor metode de lucru activ-participative, în cadrul cărora elevul să fie pus în fața unor situații problematice care pot fi rezolvate prin eforturile proprii, să i se creeze posibilitatea de cercetare și satisfacere a curiozității constructive, să descopere singur și să aplice în mod creator setul de cunoștințe și deprinderi acumulate. întregul proces educațional trebuie integrat într-o relație deschisă cu elevul, bazată pe comunicare și empatie, educatorul valorificând aspectele pozitive ale personalității elevului și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
există riscul de a se abate de la rezolvarea corectă, alunecând pe o pistă falsă din cauza unor eventuale asemănări între procedeele care au fost deprinse anterior). De asemenea, întâlnim elevi care manifestă spirit de observație redus, slabă manifestare a interesului, insuficientă curiozitate, ceea ce influențează negativ procesul antrenării lor în activitatea cognitivă, inclusiv în activitățile de învățare în clasă, determinând limitarea evidentă a operațiilor mentale, numeroasele stereotipii prezente în comportament și în comunicare, sărăcia exemplificărilor originale, dificultățile de aplicare în practică și de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elev în parte; a implica elevii în mod activ; a releva foarte clar că merită să învețe și de ce; a cultiva încrederea în sine a elevilor; a utiliza interesele și cunoștințele anterioare ale elevilor; a utiliza ideile elevilor; a utiliza curiozitatea naturală a elevilor; a promova elevii prin solicitări la care trebuie să răspundă; a utiliza întâlnirile pentru a recupera comportamentele dezagreabile; a utiliza instruirea individuală; a utiliza competiția cu grijă; a reduce anxietatea elevilor. III.5. Medierea Medierea este o
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
vorbele lui Danton: "patria nu se ia pe talpa pantofului". De la 1774 (cînd și-a descoperit primul strămoș cu numele Ternovits), pînă azi, viața excentricului histrion cuprinde secvențe atît de diferite, încît poți spune că dai paginile cărții cu o curiozitate... anxietantă! Ce n-a făcut Buju în această spectaculoasă viață?! (precizez că artistul a împlinit 84 de ani și e, din nou, gata să... se-nsoare!). A purtat cămașa brună; a stat în lagăr (nu o dată); s-a refugiat, deghizat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]