9,076 matches
-
vorbească mai multe limbi Negociatorul internațional trebuie să stăpânească cel puțin engleza și să aibă noțiuni ale limbii țării În care se desfășoară negocierea (formule de politețe, expresii, cuvinte, cifre etc.). 2. Să manifeste interes În ceea ce privește culturile și civilizațiile Această curiozitate Îi va permite să-și Înțeleagă mai bine interlocutorii. Aceștia vor fi mișcați de interesul pe care Îl arată culturii și poporului lor. Se creează astfel diferite subiecte interesante de conversație În afara negocierii și chiar agrementarea sejurului prin vizite În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ca anvergură și impact, activitatea și atitudinea inovatoare ale lui Macedonski, avansând de la originalitatea paroxistică până la scandalul din lumea literară, răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind că în epoca afirmării lui Macedonski junimismul își trăia deja declinul și începuse să echivaleze cu conservatorismul): într-un salon drapat în catifea roșie, ornat cu obiecte
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
pregătirii” și „legea efectului” a dedus cinci categorii de „auxiliari ameliorativi” pe care îi considera unanim (chiar universal) acceptabili: „interesul pentru muncă” (interest in the work), „interes pentru perfecționare” (interest in improvement), „importanță personală” (significance), „probleme atitudinale” (problem attitude) și „curiozitatea/atenția” (attentioness) (Thorndike, 1913, pp. 23-31). După toate aparențele, Thorndike a încercat să evoce câteva doctrine pedagogice clasice și să le susțină temeinicia în termenii conexionismului, renunțând la „limbajul speculativ” originar al acestora. A rezultat o bolboroseală care amestecă noțiuni
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
citește sau aude despre câteva reguli simple ale perspectivei. El întinde mâna după material, și-l însușește, îl folosește. Acesta este un alt exemplu de învățare semnificativă. Totuși, altul este copilul care caută cărțile și biblioteca pentru a-și satisface curiozitatea despre râme sau bomba cu hidrogen sau despre sex. Sentimentul relaționat cu învățarea empirică este: „Acum iau ceea ce doresc («what I want») și ce am nevoie («what I need»)” - observă Rogers în manieră fenomenologică. Rogers a încercat să definească pe cât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tare” concepției sale (vezi Rogers, 1967, capitolul „Learning: A Humanistic Orientation”) - și o rezumăm cât mai aproape de gândirea autentică a lui Rogers. 1. Ființele umane au un potențial înnăscut pentru învățare. Ele sunt curioase în legătură cu lumea lor numai dacă această curiozitate nu e tocită de experiența educațională. Sunt, în egală măsură, doritoare de a se dezvolta și a învăța. Rațiunea pentru această ambivalență o reprezintă faptul că orice învățare semnificativă implică un anume efort; acesta este fie legat de învățarea propriu-zisă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reprezintă o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihologiei analitice cu poezia), Dana Balteșiu pentru Michel Tournier, iar Iosefina Simionescu pentru Guy de Maupasant. Al. Andrițoiu și Mihai Giugariu publică însemnări de călătorie. Cei interesați de sport și cinematografie găsesc numeroase materiale, după cum nu lipsesc nici epigramele și curiozitățile de tot felul. Alți colaboratori: Horia Stanca, Gh. Tomozei, Nicolae Nicoară. D.B.
ALMANAH „VIAŢA ROMANEASCA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285269_a_286598]
-
răspândită, deși nu foarte frecventă, dar și atunci doar printre elitele țărilor române 7. Cartea nu era, după cum spune Daniel Barbu, decât "un produs de lux și un obiect de colecție", puținele și săracele biblioteci "un fel de cabinete de curiozități"8; în plus ea mai era o soluție de informare sau de destindere respinsă de facto de majoritatea oamenilor. Mărturia cea mai elocventă și mai cunoscută îi aparține lui Cantemir și, chiar dacă se referă la moldovenii lui, ea se aplică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hristos. Viața monahală va fi echivalentul vieții filosofice (βίος φιλόσοφος)"24. În spațiul occidental, probabil cea mai vehementă atitudine o are cartaginezul Tertulian, care nu admite nici o conciliere între filosofie și creștinism, prima fiind străină de revelație, pornind de la o curiozitate care nu se înscrie în planul divin privitor la om. Filosofii ar fi dușmani ai cunoașterii, iar filosofia o preocupare inutilă și malignă, care se înșeală că ar putea ajunge la adevăr ocolind singura cale, a revelației. Claudio Moreschini, de la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un singur exemplar din fiecare specie? Sau apropos de viața lor terestră: pot munci duminica? Trebuie să li se impună zile de post? Și, mai ales, trebuie să fie tratate în această lume ca ființe responsabile moral? Aceste întrebări, aceste curiozități, aceste interogații multiple pe care și le pun societățile medievale în legătură cu animalul evidențiază modul în care creștinismul a reprezentat pentru el ocazia unei remarcabile promovări. Antichitatea biblică și greco-romană îl neglija sau îl desconsidera; Evul Mediu creștin îl plasează în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru gânditorul creștin animalul este un semn și nu contează ca realitate concretă, materială. Ce înseamnă a cunoaște un animal. De la științele naturii la gândirea simbolică Istoria naturală s-a dezvoltat în Antichitate grație unor spirite pozitiviste, mânate de o curiozitate științifică de necontestat; Aristotel își scrie tratatele despre animale bazându-se, cel mai adesea, pe observația directă a naturii, pe cercetare și chiar pe disecții, pe care nu se ferește să le postuleze drept dovezi de netăgăduit. Cel puțin așa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nenumărate ori demonstrată indică faptul că unicornul nu își pierduse cu totul puterea de a fascina și că adesea mitul este mai puternic decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților cu valoare de excepție. Lumea s-a schimbat radical, unicornii nu mai au loc în ea. Inorogul lui Cantemir și cornul său miraculos În urma acestei discuții, profit de un lucru care se poate observa cu ușurință: exact în epoca lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atunci informatica și biotehnologiile ne înghit și ne transformă cotidianul, așteptând instaurarea unor societăți născute din folosirea nanotehnologiilor. Aceste texte nu sunt deci pur și simplu ludice; ele încearcă să confere o imagine, pentru a oferi un sens, întrebărilor noastre, curiozităților și angoaselor noastre în fața acelor frământări care sunt deopotrivă tangibile și impalpabile. Iată semnele că am intrat, fără să ne-o fi dorit cu orice preț, în lumea tehnoculturii. Acel hard science fiction anterior se situa în spațiul și ideologia
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se sinucide sau voința de a se lăsa înghițiți de amintirile fericite pe care uneori Oceanul îi face să le retrăiască, ca și cum timpul ar fi fost abolit sau încremenit. Se leagă astfel un dialog straniu pe orbește, fiecare parte vizând "curiozitatea" celeilalte pentru a încerca să dea sens "contactului", fără să reușească vreodată, cel puțin din punctul de vedere al unei cunoașteri științifice. În această situație-limită, "celălalt" există, este o "ființă", posedă o anumită formă de inteligență, dar comunicarea rămâne imposibilă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cinstirea celor din jur (90). Oskar Minkowski Mai surprinzătoare mi se pare perpetuarea până în zilele noastre a unei grave erori de atribuire, a unui merit cert. Cei care scriu capitolul de istorie a diabetului din tratatele de diabetologie nu au curiozitatea consultării lucrărilor (nu foarte multe la număr) care au marcat progresul pe calea dificilă a descifrării misterelor diabetului? Cum poți altfel să-ți explici erorile trecute din tratat în tratat și, mai ales, durabilitatea lor? Un fapt dovedit ca greșit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
este cauzat în primul rând de o oarecare lipsă de interes a specialiștilor față de subiect. Deși în creștere în ultimii ani, interesul polițiștilor, al medicilor, al cadrelor didactice din școli față de violența domestică rămâne încă ancorat mai mult în zona curiozității față de evenimentul violent și a compasiunii față de victime, decât a unui profesionalism gata de intervenție. în ultimii ani, mai ales începând cu 2003, s-au făcut pași importanți în considerarea fenomenului violenței domestice, s-a inițiat o lege specială (217
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instalează după 3 ani. Așa cum menționam într-o altă carte (Munteanu, 2002), odată ce zona erogenă a copilului a migrat de la anus și s-a stabilizat asupra organului său genital, masturbația devine acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil este potențată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o cercetare generalizată a paralelismului chiar și în sistemele de creație poetică unde nu intervine decât un paralelism latent, și nu cel canonic"45. Interesându-se de problema paralelismului gramatical, Hopkins era la rândul lui condiționat de un context al curiozității romantice pentru culturile naționale exotice, care prilejuise între 1840 și 1860 o serie de articole dedicate poeziei chineze și ebraice. Însă linia filiațiilor nu se oprește aici și mai coboară un secol, până în 1753. În acel moment, un teolog, Robert
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu, care încă nu știe cine sau ce va crea literatura în Țările Române, preferă să nu excludă nimic, păstrând prin figurile oportunității o deschidere maximală asupra realității. Întrebarea - ce l-a făcut pe Mumuleanu să scrie - o pune cu curiozitatea îndrumătorului, a celui care vrea să identifice rețeta, să îi ajute și pe alții să creeze literatură exploatând conjuncturile realității în care trăiesc. Și de fiecare dată, prin ocazie, i se revelează alte puteri ale locului sau ale societății. Într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această floare"111. Despre ce "dispariție" e vorba? Ce pierdere încearcă să descrie acest efort de metaforizare? Există între articolele lui B.P. Hasdeu un experiment, pe jumătate ludic, pe jumătate serios, pe care el însuși avea să îl caracterizeze "o curiozitate". La aproximativ o săptămână de la înlăturarea lui Cuza de pe tron, în 20 februarie 1866, a publicat o relatare a evenimentului în versuri, făcută însă după o rețetă mai specială: a recompus un reportaj din fragmente extrase din diverse poezii ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu care au sprijinit căutări și curiozități care uneori nu aveau legătură cu tema oficială de cercetare; și, mai ales, pentru răbdarea cu care au așteptat maturizarea cărții. Și, ca întotdeauna, îi mulțumesc Ligiei, care citește, peste umărul meu, tot ce scriu. În seria LITERE au mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589. 112 B.P. Hasdeu, "O curiozitate" (1869), în Opere, III, pp. 849-850. 113 Iosif Vulcan, Panteonul român, p. 18. 114 B.P. Hasdeu, "Costachi Stamati", p. 798. 115 Trésor de la langue française, ediție electronică, web: http://atilf.atilf.fr/dendien/scripts/ tlfiv 5/visusel.exe?11;s
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunist. Nu cred că mă hazardez dacă afirm că nu există nicio familie din România care să nu aibă în rândurile sale pe cineva care să fi avut de suferit mai mult sau mai puțin de pe urma comuniștilor. Cine va avea curiozitatea să consulte site-ul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc 5, secțiunea fișelor matricole penale, va avea surpriza să găsească acolo nu numai numele său de familie, ci poate chiar rude apropiate care au fost în detenție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mare și mi-a spus că Securitatea se interesează de mine foarte des și îndeaproape: "măi băiatule, Securitatea este pe urmele tale, descurcă-te!" Și chiar asta a fost expresia lui: "descurcă-te!" Și știți care a fost marea mea curiozitate și surpriză? A trecut doar o zi și m-a chemat și directorul adjunct, Ciucuriță, care era secretarul organizației de partid de pe intreprindere și considerat unul dintre cei mai ai dracului oameni. De fapt, era un om foarte sever cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
treaba asta: "Ce, bă, ai vrut să fugi din țară?" C. I.: A făcut și detenție pentru această tentativă de trecere a frontierei? S. Ț.: Nu, n-a pățit nimic și nu i-au făcut nimic. Asta a fost marea curiozitate: nu l-au bătut, nu s-au atins de el, nu a făcut detenție. L-au luat în armată și cu asta s-a terminat! Tovarăș cu securistul C. I.: Cum ați luat calea exilului? S. Ț.: I-am spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]