KorAP: Find »[drukola/base=dizabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...340 341 342 ...382 >

9,542 matches

Corola-publishinghouse/Science/379_a_654

al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic și mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare acest sincronism, iar decalajul dintre vârsta mentală și cea cronologică crește progresiv. 2. Heterodezvoltarea teză lansată de C. Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare acest sincronism, iar decalajul dintre vârsta mentală și cea cronologică crește progresiv. 2. Heterodezvoltarea teză lansată de C. Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul normal de aceeași vârstă mentală, a altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul normal de aceeași vârstă mentală, a altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care argumentează proporția inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor sociale. E. A. Doll, principalul susținător al acestei teze, definește competența socială în termeni de independență personală, responsabilitate socială

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor sociale. E. A. Doll, principalul susținător al acestei teze, definește competența socială în termeni de independență personală, responsabilitate socială, adică posibilitatea de a-și asuma propria sa responsabilitate și

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
propria sa responsabilitate și de a se integra în societate, participând conștient la viața comunității din care face parte. 5. Vâscozitatea genetică concept introdus de B. Inhelder (citat de Cozma, 2000) care se referă la faptul că gândirea persoanelor cu dizabilitate mentală este „neterminată”, adică aceasta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul primului sistem de semnalizare (senzorio-perceptiv); dacă informațiile și instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete copilul nu înțelege

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă din partea unui mentor. 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale fapt care determină menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii exteriori. Deoarece la persoanele cu dizabilități mintale construcția și susținerea datelor se face în limitele unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine gândită din partea educatorului (Cozma, 2000). 1.3. Tipologia dizabilităților mintale 1.3.1. Intelectul de limită Intelectul de limită definește o categorie eterogenă de forme și grade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală, adesea lacunară care pot fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și cu cele ale unui copil cu dizabilitate mentală; Are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-și mobiliza capacitățile sale intelectuale, fapt care explică realizarea în etape a unui răspuns corect, cu sprijinul unor întrebări suplimentare; Alterarea structurii perceptiv-motrice a spațiului - copilul nu respectă forma

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre, al cărui înțeles acoperă intervalul cuprins între imbecilitate și intelectul liminar (psihometric se definește prin coeficientul de inteligență cuprins

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor și capacitate redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de arierare severă sau moderată și întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de arierare severă sau moderată și întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric este echivalentă cu vârsta mentală cuprinsă între 2 - 7 ani, corespunzător unui grad de inteligență cuprins între 20 - 50 I.Q. Subiecții din această categorie prezintă următoarele caracteristici definitorii: Deși

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească având o permanentă nevoie de îngrijire și supraveghere. Din

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească având o permanentă nevoie de îngrijire și supraveghere. Din punct de vedere psihometric această categorie de subiecți este definită printr-un

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Boala a fost descrisă de Langdon Down (1866) sub numele de idioție mongoliană. K. Blessing a constatat însă că 60% dintre cazuri sunt la nivelul imbecilității sau al debilității mintale, deci numai 40% prezintă idioție (Păunescu, 1976). Categoria copiilor cu dizabilități intelectuale solicită din partea specialiștilor o atenție deosebită, dată fiind eterogenitatea acestora, dar și posibilitatea de intervenție educațională, cu rezultate foarte bune, prin practicarea exercițiilor fizice. În cadrul acestei categorii, datorită unor caracteristici particulare, se disting copiii cu sindrom Down, cea mai

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
volumul eșantionului e mai redus. Valorile critice ale lui t, corespunzătoare unui prag de semnificație, sunt dependente de numărul gradelor de libertate. CAPITOLUL 4 - REZULTATE ȘI DISCUȚII 4.1. Date referitoare la parametrii morfologici la copii normali și copii cu dizabilități 4.1.1.Rezultate privind parametrul talie Talia (statura) este una dintre dimensiunile corpului caracterizată de o mare stabilitate; totuși după un efort prelungit sau la sfârșitul zilei, se pot înregistra variații de 1 - 2 cm. Menționăm că măsurătorile au

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
de 1 - 2 cm. Menționăm că măsurătorile au fost efectuate în aceeași perioadă a zilei (dimineața), pentru toate cele patru grupe luate în studiu. În urma calculării mediilor la talie, putem evidenția faptul că grupa copiilor normali și a celor cu dizabilitate mentală severă au valori foarte apropiate, 154,5 cm și respectiv 154,7 cm (conform graficului 1). Cea mai mare diferență se evidențiază între grupa copiilor normali (154,5cm) și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară (147,7cm), aceasta având

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
copiilor normali și a celor cu dizabilitate mentală severă au valori foarte apropiate, 154,5 cm și respectiv 154,7 cm (conform graficului 1). Cea mai mare diferență se evidențiază între grupa copiilor normali (154,5cm) și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară (147,7cm), aceasta având o valoare de 6,8 cm. Valori apropiate se evidențiază și între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară (147.7cm) și grupa copiilor cu sindrom Down (148,6). Valoarea coeficientului de variație (Tabelul 3

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
graficului 1). Cea mai mare diferență se evidențiază între grupa copiilor normali (154,5cm) și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară (147,7cm), aceasta având o valoare de 6,8 cm. Valori apropiate se evidențiază și între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară (147.7cm) și grupa copiilor cu sindrom Down (148,6). Valoarea coeficientului de variație (Tabelul 3) arată faptul că toate cele patru grupe sunt omogene. Cea mai omogenă este grupa copiilor normali (CV = 3,1%), iar cel mai

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
după Ifrim, 1986) Analizând valorile taliei pentru băieți și fete, din Graficul 2 (după Ifrim, 1986), putem aprecia faptul că acestea sunt foarte apropiate în jurul vârstei de 14-15 ani, iar rezultatele obținute de grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă se încadrează în apropierea acestor valori. Celelalte două grupe, grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară precum și grupa copiilor cu sindrom Down, înregistrează valori inferioare celor din Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
1986), putem aprecia faptul că acestea sunt foarte apropiate în jurul vârstei de 14-15 ani, iar rezultatele obținute de grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă se încadrează în apropierea acestor valori. Celelalte două grupe, grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară precum și grupa copiilor cu sindrom Down, înregistrează valori inferioare celor din Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe, putem observa că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
mentală ușoară precum și grupa copiilor cu sindrom Down, înregistrează valori inferioare celor din Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe, putem observa că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe, putem observa că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu sindrom Down, având o

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu sindrom Down, având o valoare de 40 cm (conform Graficului 3). 4.1.2. Date referitoare la anvergură

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu sindrom Down, având o valoare de 40 cm (conform Graficului 3). 4.1.2. Date referitoare la anvergură Măsurătoarea se face în ortostatism, brațele paralele cu solul, cu spatele la

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]