51,240 matches
-
și dezvoltare socială și societate civilă), îmbunătățește caracterul democratic al guvernării și, prin mecanismele învățării prin acțiune, sporește competențele civice ale unor categorii marginalizate. Mișcările Sociale în România postsocialistă Încercarea de a evalua societatea românească din punctul de vedere al frecvenței sau succesului m.s. este vană. Nu din cauza absenței m.s., ci din cauza sărăciei de studii serioase dedicate acestei categorii de fenomene. Totuși, câteva m.s. au captat atenția specialiștilor: este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de finanțare, urmărind reducerea costurilor, dar, odată ce banii au fost alocați, au arătat puțin interes în ceea ce s-a întâmplat ca urmare a acestor intrări, fie s-au arătat preocupați de cifre - cuantificând rezultatele (ieșirile) - câți oameni utilizează serviciul respectiv, frecvența de acordare a beneficiilor sau cuantumul acestuia, nefiind preocupați de valoarea reală a beneficiului, de calitatea acestuia sau de efectul (monetar sau non-monetar), pe termen mediu sau lung, pe care acesta îl produce. În ciuda tuturor acestor dificultăți, efectele pe termen
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rețelelor sociale asupra dezvoltării sociale, anume cea dintre relațiile sociale de tip „legătură” (bonding) și cele de tip „punte” (bridging). Participarea civică este în relație pozitivă cu implicarea în relații slabe, de tip punte, indicate în sondaje, de pildă, de frecvența contactelor informale cu colegii de serviciu și prieteni, în timp ce predominanța sociabilității în cadrul rețelelor de rudenie și de vecinătate este văzută ca inhibatoare pentru participarea în inițiative de acțiune colectivă. Rețelele informale intră în competiție directă cu organizațiile voluntare formale în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
căutarea unui loc de muncă (CV-uri), alteori erau utilizate în procesul educațional, în cadrul life long learning, alteori erau utilizate chiar în interes de afaceri, în IMM-uri. În multe cazuri, dezvoltarea IMM-urilor suferă de pe urma absenței unor echipamente ICT. Frecvența utilizării acestora (de exemplu faxul sau scannerul, ca și, în unele situații, imprimanta, și chiar computerul personal) nu justifică achiziționarea. Pe de altă parte, dacă IMM-ul este localizat într-un sat izolat, accesul la astfel de echipament este greoi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni, creșterea frecvenței și intensității schimburilor culturale face ca liantul destul de fragil setat de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
guvernamental, ci și la nivelul cetățenilor obișnuiți. La aceasta se poate adăuga și creșterea spectaculoasă a posibilităților de transport de mărfuri și persoane, inclusiv scăderea timpilor de transport. Chiar dacă există o dezvoltare inegală a sistemelor de comunicație (în țările dezvoltate frecvența, intensitatea și volumul comunicațiilor - și, implicit, accesul la o varietate de informații - fiind mult mai ridicate decât în țările subdezvoltate), aceste mecanisme se răspândesc din ce în ce mai mult, din dorința întreprinzătorilor capitaliști de a cuceri noi piețe. Un asemenea fapt nu poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideologic și înainte ca el să dețină o putere suficientă, așa încât coalizarea celorlalți împotriva lui să fie inutilă. Astfel, în secolele XVIII-XIX, sistemul internațional a fost unul multipolar, ceea ce ridică o serie de semne de întrebare asupra diferențelor mari în ceea ce privește frecvența conflictelor. Unii autori (precum Jack S. Levy) susțin că stabilitatea considerabilă a secolului al XIX-lea în raport cu precedentul a avut la bază îndeosebi ușurința relativă cu care Marile Puteri ale momentului au reușit, prin forța diplomației, să treacă peste schimbări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
www.correlatesofwar.org/) sau Uppsala Conflict Data Program ( HYPERLINK "http://www.pcr.uu.se/research/UCDP/UCDP toplevel.htm" http://www.pcr.uu.se/research/UCDP/UCDP toplevel.htm). De asemenea, pe situl Universității din Hawaii există date statistice folositoare: tabele de frecvențe, distribuția democrației pe națiuni, criteriile folosite, regresiile și covariațiile stabilite între democrații etc. ( HYPERLINK "http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM" http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM). O dată în plus, spațiul restrâns nu permite o abordare completă a diferitelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sugerând căutarea de factori comuni și redefinirea procesului pe baza acestor factori. Nu ne-am propus să listăm sutele de variante ale definițiilor globalizării (exercițiu interesant pentru cititori), dar din cei inserați în caseta 1 se poate reține că au frecvență mai mare termeni ca: integrare, legături transnaționale, fluxuri de bani, servicii și capital peste granițe, extindere globală. Numai cu acești termeni se poate articula o definiție ca: proces de anvergură globală, desfășurat cu ajutorul piețelor libere, legăturile transnaționale, ducând în final
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
reclamei. Dorn și South, studiind relația dintre mass-media (ca parte componentă a contextului social) și alcoolism, disting patru modele teoretice cu privire la relația dintre mijloacele media și publicul său. Unul dintre aceste modele, și anume, modelul efectului, sugerează că mass-media influențează frecvența unor aspecte specifice ale comportamentului. Aplicarea acestui model asupra studiului alcoolismului sugerează, conform celor doi autori, că mesajul imaginilor publicitare poate influența consumul de alcool (Fisher, 1993, p. 13). Cea mai mare parte a acestor mesaje sunt de natură experiențială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și cele legate de promoții. Atât companiile, cât și agențiile de publicitate sunt conștiente de faptul că o promoție nu poate aduce rezultate pe termen lung. (Jurgenheimer, Barban, Turk, 1992, pp. 56-57). Campaniile promoționale au în principiu două obiective: creșterea frecvenței consumului în rândul consumatorilor loiali și atragerea de noi clienți, iar campaniile eficiente transformă consumatorii noi în consumatori loiali. Reclamele la alcool sunt prezențe constante în calupurile publicitare de la posturile de televiziune, în presa scrisă și panourile publicitare. Acestea expun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să fii aproape permanent în atenția publicului. Dan Bododea, advertising research manager la Agenția Tempo Advertising, spune că „alocarea numărului de spoturi într-o unitate de timp se face ținând cont și de parametrii care definesc categoria, printre care și frecvența. Dacă nu respecți cât de cât parametrii de categorie, «nu ești în cărți», adică printre primii trei jucători în mintea consumatorilor” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Autorul menționează că „există și strategii de media diferite, care nu presupun o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Dacă nu respecți cât de cât parametrii de categorie, «nu ești în cărți», adică printre primii trei jucători în mintea consumatorilor” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Autorul menționează că „există și strategii de media diferite, care nu presupun o frecvență ridicată sau boom-ul de reclame pe perioade scurte. Un exemplu ar fi modelul recency, care asigură săptămânal un număr constant și optim, pe perioade lungi de timp, de persoane care văd o anumită reclamă, la un nivel mai mic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau boom-ul de reclame pe perioade scurte. Un exemplu ar fi modelul recency, care asigură săptămânal un număr constant și optim, pe perioade lungi de timp, de persoane care văd o anumită reclamă, la un nivel mai mic al frecvenței spotului în calupurile publicitare. Însă, nici o marcă de bere nu-și poate permită să «tacă» în perioadele de sezon” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Deși nu se numără printre băuturile tradiționale românești, berea a dezvoltat în România una dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cca 64%. Din punctul de vedere al ponderii duratei, știrile violente au reprezentat mai puțin de 60% din totalul știrilor, ceea ce înseamnă și că o știre violentă a avut, în medie, o durată mai mică decât o știre nonviolentă. Calcularea frecvenței/duratei știrilor nonviolente se face ca diferență între numărul/durata total(ă) a știrilor și numărul/durata știrilor violente. Comparând rezultatele monitorizării din perioada de vară cu cele din perioada de toamnă, s-au înregistrat următoarele variații: ● Ponderea numărului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
80% 36,31% 43,77% 23,63% În principalul jurnal de știri de la Antena 1 au fost difuzate, în zilele lucrătoare, în medie 29,2 știri, dintre care 12,4 violente, ponderea violenței fiind astfel de 42,80%, în cazul frecvenței, și de 43,77% în cazul duratei. Comparativ cu știrile amiezii, știrile de seară conțin mai puțină violență: ponderea este sub 50%, un rezultat cel puțin normal știind faptul că Antena 1 promova la ora 17 în special știri violente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
lunile de vară, au o durată mică, de 3,8 minute, nu este relevantă detalierea valorilor indicatorilor calculați pentru știrile violente. Este de remarcat totuși tendința, din perioada a doua monitorizată, de scădere a valorilor acestor indicatori, la 30 % pentru frecvențe și la mai puțin de 25% pentru durate. Poziționarea știrilor violente Contează locul în care este plasată o știre violentă în cadrul unui buletin de știri? Psihologii care au studiat mecanismele învățării sunt categorici în această privință: pentru ca elementul dorit să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
violente. Putem avea cazul în care un canal difuzează cu 15% mai puține știri violente, dar aceste știri durează cu 46% mai puțin decât în perioada de vară (Antena 1), sau cazul în care diferențele dintre cei doi indicatori analizați (frecvență și durată) nu sunt atât de pronunțate: 9 procente, ca în cazul PRO TV. Numărul de știri violente ANTENA 1 ↓ - 15.16 % PRO TV ↓ - 16.59 % TVR 1 ↓ - 20.88 % Durata știrilor violente ANTENA 1 ↓ - 46.01 % PRO TV ↓ - 25.46 % TVR 1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
multe altele apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizate. Științele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. în funcție de genul televizat filmele cu actori și desenele animate; 2. din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus vom analiza, pe de o parte, conținutul strict de violență (prin indicatorii frecvență și durată) al programelor, iar pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților (cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, în mod diferențiat pe trei grupe de vârstă: 7-10 ani, 11-14 ani și 15-18
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
existentă în aceste emisiuni. În urma unor studii efectuate în 2004 privind „Reprezentările televizuale ale violenței” s-au analizat modul de prezentare și de reprezentare a violenței în media electronică românească, urmărindu-se atât măsurarea acesteia (prin indicatorii duratei și ai frecvenței) cât și tipologizarea și contextualizarea ei. Ca o primă tipologie folosită în cadrul acestor studii, se poate vorbi de violența reală (cea din știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc.) și violența ficțională (cea din filme artistice, seriale, telenovele, sitcom-uri și, în general
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
situația este mult mai gravă, expunerea la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 2. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență pe unele canale românești, conform datelor culese de CSMNTC (august și decembrie 2004) la comanda CNA Durata scenelor de violență pe oră de emisiune este însă mai mare în cazul filmelor, unde avem în medie 8,24
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sus, conform căreia unele forme de violență sunt greu, dacă nu imposibil de perceput la un nivel de dezvoltare scăzut, specific vârstei copilăriei. Aceasta, deși explică tendința copiilor de a subevalua violența televizată, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
martie-aprilie. Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități la nivel mondial Mariana STANCIU, Institutul de Cercetare a Calității Vieții București În februarie 2006, Comisia pentru dezvoltare socială a ONU a dat publicității rezultatele preliminarii (frecvențele) ale unei noi etape de cercetare incluse în programul inițiat în anul 2004, în vederea urmăririi adoptării în statele lumii a Regulilor Standard privind Egalizarea Oportunităților pentru Persoanele cu Dizabilități (1). Cele 22 de reguli acceptate de ONU în data de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de state aderente la ONU, din fiecare țară selectându-se câte două organizații reprezentative interesate de problemele persoanelor cu dizabilități. Răspunsurile valide au acoperit 60% din eșantionul selectat inițial, adică 114 state. Scopurile concrete ale cercetării au fost următoarele: - evaluarea frecvenței și gradului în care Regulile Standard au fost implementate la nivel mondial ; - intensificarea conștientizării la nivelul guvernelor asupra importanței sociale a implementării Regulilor Standard; - identificarea caracteristicilor politice, economice, sociale și demografice ale statelor care au reușit să adopte Regulile Standard
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]