11,358 matches
-
Ce diferență între casa lui și cele ale minerilor, pe care, privindu-le mai de aproape , mi se păreau piticoase, mici - mici, dar frumoase, pe dinafară, spre deosebire de hardughiile prinților care mi se păreau înfricoșătoare, dezgustătoare, oprindu-te a le escalada gardurile. Chiar dacă ai fi încercat să o faci, nu reușeai. Era pază mai peste tot. Dar pază, pază, nu glumă! Prințul numise administrator al averilor sale pe un boier Polter care și el își făcuse o vilă. Chiar între hotarul comunei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu în fundul grădinii, cel care îi p ăzea îi și anunța cu... șase-șase; ei săreau din pomi, își luau ce aveau de luat, și îndată se și strecurau prin gaura din gard unde special fuseseră din timp desprinse două-trei scânduri, pierzându se undeva pe marginea căii ferate, până ce nu-i mai vedeam... Copil ce eram, mi-am propus, ca cel ce îl înlocuiam pe tata, să i pedepsesc pe hoții, furători de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mâinile. Aici, în ele , erau băgați cei care protestau sau își solicitau anumite drepturi și erau ținuți cel puțin 12 ore. Oricând puteai ajunge într-o asemenea carceră. Curtea, clădirile dar și minele atunci erau militarizate. Curtea era îngrădită cu gard înalt, din lemn, deasupra era întinsă o sârmă ghimpată, iar la mici distanțe erau santinelele militare. La poarta din interi or, în afară de un paznic civil și unul militar, mai era un miliar care stătea de pază cu schimbul într-un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
asigurau paza, dar și de demnitatea celor nevoiți să-și agonisească o pâine. Furând meseria Eu și cu un coleg al meu, care locuia aproape de c asa noastră, plecam de acasă la ora 6.30 și când ajungeam la marginea gardului întreprinderii, pentru a intra p e poarta principală trebuia să mai mergem o jumătate de kilometru, că făceam un înconjur. Așa că, în cazul când ne apropiam de ora 7 și nu puteam ajunge la locul de muncă la timp, renunțam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
jumătate de kilometru, că făceam un înconjur. Așa că, în cazul când ne apropiam de ora 7 și nu puteam ajunge la locul de muncă la timp, renunțam să mai mergem prin poarta princi pală și ne opream, undeva, la marginea gardului. În timp c e unul din noi supraveghea să nu ne vadă santinela ce aveam să facem, că dacă ne-ar fi surprins, ne-ar fi băgat la carceră, celălalt sărea gardul la momentul potrivit, după care îl aștepta să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
princi pală și ne opream, undeva, la marginea gardului. În timp c e unul din noi supraveghea să nu ne vadă santinela ce aveam să facem, că dacă ne-ar fi surprins, ne-ar fi băgat la carceră, celălalt sărea gardul la momentul potrivit, după care îl aștepta să facă același lucru și cel care supraveg hea, și așa, la ora fixă, puteam să luăm fișa de la afișierul a telierului și să o mutăm la locul unde se făcea și lua
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai cunoscători ai locului și în câtev a puncte m-am încrucișat și cu niște cotigare și câteva trăsuri teribil de grăbite, dar până la sfârșit am ajuns pe strada recomandată de mama, la ruda sa, la o casă bătrână, în gardul căreia, sfios, am bătut încet-încet, ca un necunoscător al obiceiurilor locului. mi-a răspuns un om în vârstă, și i-am descris cine sunt și că mama mea mi-a povestit că suntem rude îndepărtate cu dânsul și î i
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
una din zile la ei. Familia pe care o căutam locuia undeva pe strada Pădurii, în pantă, spre cartierul Tătărași, într-o casă care parcă din clipă în clipă avea să se surpe, să se d ărâme. Mă apropii de gard, bat în el și simt că iese și s e apropie să-mi răspundă la eventualele întrebări, o femeie, îmbrăcată destul de simplu, cu o fustă care părea a fi suficient de veche, dar curată, o bluză de o sufla vântul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bisericii și au început să aștepte dînd ocol tarabei cu amintiri. Cea cu fructe nu-i interesa, probabil că-i aștepta masa undeva, evident că aveau și camere la vreun "albergo" și că dormiseră într-un pat. Lîngă mine, proptind gardul bisericii, s-au așezat doi tineri care nu veniseră împreună cu ceilalți, nu erau blonzi, nu aveau aparate de fotografiat, păreau latini, poate că veniseră din provincie, poate că dormiseră în gară, ca mine; unul avea barbă și bluză în dungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
o cloșcă și scoțînd exclamații pe diverse tonuri, în timpul povestirilor mele sau în timpul descoperirilor de natura "Doamne! Ce vînătăi poți avea! Ce-i cu rana aia îngrozitoare pe picior?", iar eu îi explic toate cele, îi povestesc cum am sărit gardul unei proprietăți particulare ca să fac baie într-un lac naiba știe cum îi zice, dintre Roma și Firenze și mi-am sfîșiat piciorul în sîrma ghimpată ce înconjura proprietatea; apoi, un barcagiu de treabă mi-a împrumutat o barcă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
niște fleacuri inutile pe care nu am avut curajul să i le refuz. Îmi explicase, în engleza lor abia inteligibilă, că fetița ei era "morning scool and evening business". În tot timpul cît am stat așezați pe o margine de gard, micuța, chircită în praful drumului, a alungat țînțarii care dovedeau un apetit deosebit pentru picioarele fără șosete ale lui Marcel. Mama și fiica erau drăguțe, zîmbitoare și au rămas să ne țină companie, alungînd țînțarii, chiar și după ce nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
rafinată prin utilizarea culorilor pure, pentru a sublinia strălucire petelor de alb, prin care obținea transparențe. Era perioada apropierii de Utrillo și de Vlaminck, atrași de peisajul urban obișnuit, nu de spectacolul clădirilor monumentale. Albul "mâncat" al pereților din mahalale, gardurile știrbite, ulițele pustii, totul este susținut de adevărul sentimentului uman, ce transmite un mesaj de tandrețe și de frumusețe. În deceniul al patrulea, Adam Bălțatu era deja un artist "în plină maturitate", după cum se aprecia în Adevărul literar și artistic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
așezată printre copiii din sat, numai eu nu aveam săniuță pentru locuri așa de bune de săniuș, pe a mea o lăsasem la Huși la casa bunicilor. Într-o sâmbătă seara, pe la ora patru, după ce ies de la școală arunc peste gard la noi în ogradă "tocul" cu cărți și apuc drumul spre Huși, 5-6 kilometri la dus, tot pe atâta la întors, iarna înserarea vine repede și când am ajuns la casa bunicilor, lângă biserica Sf. Dumitru, tot târgul dormea; la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie de la niște vii. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
acum eram mulțumit, aici se putea învăța ceva, dar meșterul nu era grăbit cum eram eu. A luat-o de la cele simple, de la vopsitorie și printre altele, doar eram ucenic, cât a fost vara de lungă, a trebuit să vopsesc gardul nou ce-i împrejmuia ograda mare. Atâta am vopsit până ce mi s-au rănit cele trei degete de la mâna dreaptă. Toamna, am lăsat gardul lui "cuconu Nicu" și am găsit un decorator la Teatrul Național, Nicolae Alexandrescu zis Nicola, fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și printre altele, doar eram ucenic, cât a fost vara de lungă, a trebuit să vopsesc gardul nou ce-i împrejmuia ograda mare. Atâta am vopsit până ce mi s-au rănit cele trei degete de la mâna dreaptă. Toamna, am lăsat gardul lui "cuconu Nicu" și am găsit un decorator la Teatrul Național, Nicolae Alexandrescu zis Nicola, fost actor, cu meseria de scenograf învățată în Italia. Nevasta, femeie cu carte, violonistă și șchioapă. El, bărbat bine, cartofor, puțin bețiv și curvar. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
-mi ușa cu mâna și vorbind cu putere spunea, să plec mai repede, că, de nu, aduce servitorul să mă scoată în brânci din școală și că va da ordin să fiu alungat cu pietre dacă voi mai trece pe lângă gardul școlii. Am plecat. Cu greu, m-am așezat în gazdă, pe unde am găsit în Iașul suprapoluat de lumea refugiată. După câtva timp, cu tablourile aduse de la Huși, deschid o mică expoziție la redacția unui ziar editat de N. D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
vânturi destul de sâcâitoare pentru lucru la peisagii. Mai lucrez flori și mereu acuarele. Rafalele de vânt sunt atât de puternice, încât pentru a reuși să lucrez ferit de smucelile furtunii trebuie să-mi găsesc adăpost, pe după ciubei, pe după case, pe lângă garduri și totuși am găsit locuri frumoase pe valea pârâului Agapia, dar este greu de făcut drumul cu autobuzul. Mai pe liniște, mai pe necazuri, până la 20 august, când plec din localitate, reușesc să adun cam 15 uleiuri și aproape 45
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nu te atacă nimeni, SUA (NATO) au răspuns prin invitarea Rusiei de a fi partener la crearea sistemului; deci tu mă întrebi de ce îmi cumpăr un câine de pază când ție nici prin cap nu-ți trece să-mi sari gardul, iar eu te invit să-l cumpărăm, să-l hrănim și să-l folosim împreună. Nu este ușor de rezolvat o asemenea problemă. Revin la chestiunea gradului de risc al noii confruntări SUA-Rusia. În trecut asemenea confruntări duceau, de regulă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
falimentului. Și, dintr-o dată, pare a bate un vânt nou, dar rece, de origine siberiană. Rusia este pe cale să abandoneze Transnistria în favoarea subordonării întregii Moldove. Acesta este, de fapt, sensul "planului secret": se dă vrabia din mână pe cioara de pe gard, numai că Rusia s-a asigurat că cioara este prinsă în laț. Două sunt, după părerea mea, cauzele acestei schimbări de macaz : 1. În Basarabia, curentul proromânesc, proeuropean și anticomunist devine tot mai puternic, iar Voronin și ai lui nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
administrație și locuințe pentru personalul de pază. Am aflat mai târziu că lagărul de la Saligny era un fel de satelit al celui de la CernavodăColumbia... „Colonia de muncă” În care nimeriserăm era În formă de pătrat și era Înconjurată de trei garduri de sârmă ghimpată, din care cel din mijloc avea o Înălțime de vreo patru metri, iar celelalte două aproximativ doi metri; Între garduri, pământul era săpat și greblat. La cele patru colțuri ale lagărului se găsea câte un post de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
CernavodăColumbia... „Colonia de muncă” În care nimeriserăm era În formă de pătrat și era Înconjurată de trei garduri de sârmă ghimpată, din care cel din mijloc avea o Înălțime de vreo patru metri, iar celelalte două aproximativ doi metri; Între garduri, pământul era săpat și greblat. La cele patru colțuri ale lagărului se găsea câte un post de observație (o cabină montată pe un stâlp executat din zabrele, Înalt de 6-7 metri), iar Între aceste posturi de observație se aflau niște
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
posturile de observație, cât și sub „ciupercile” de pază se găseau soldați. Înarmați cu pistoale-mitralieră, din trupele de securitate, care aveau consemnul de a trage fără somație În oricine se apropia la mai puțin de 3-4 metri din interior de gardul de sârmă ghimpată; atât gheretele, cât și „ciupercile” de pază erau Înzestrate cu câte o bucată de șină de cale ferată, atârnata de o sârmă, În care se bătea noaptea, la intervale regulate de timp, spre a se verifică dacă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
legată cu un lanț de vas, și-și astâmpăra setea pentru o bucată de vreme. Closetul era, ca și În lagăr, o groapă adâncă de vreo 2 metri, pe care erau așezați niște dulapi de scândura, si Înconjurată de un gard de stuf. Întrebându-l, odată, pe Leon Humulescu de ce are lentile de ochelari așa de groase, el mi-a explicat că, suferind de o miopie progresivă, este obligat să poarte ochelari de cinci dioptrimi, după care, după câtva timp, mi-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În partea de nord a lacului Siutghiol, pe un platou ce intră că o peninsula În apele lacului (de aici și denumirea ,,coloniei”), iar satul cel mai apropiat, la vreo 5 km, se numea Valea Neagră; era Înconjurat de un gard format din trei rânduri de sârmă ghimpată și prevăzut cu o mulțime de posturi de pază și se Întindea pe o lungime de aproximativ 800 de metri și o lățime de aproximativ 400 de metri (adică aproximativ 32 de hectare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]